Meningita la copii

Meningita reprezinta o problema serioasa de sanatate, care poate evolua rapid si are potentialul de a pune viata in pericol, mai ales in cazul copiilor mici. Recunoasterea simptomelor si prezentarea timpurie la medic sunt esentiale pentru o interventie terapeutica rapida si eficienta. Acest articol isi propune sa ofere parintilor o imagine clara despre ce este meningita, cum se manifesta la copii si ce optiuni exista pentru diagnostic si tratament.

Despre Meningita

Meningita reprezinta un termen medical ce descrie inflamatia meningelui – membrana ce inveleste si protejeaza creierul si maduva spinarii. Aceasta inflamatie este, cel mai adesea, provocata de o infectie virala sau bacteriana. Infectiile fungice (denumite „ciuperci” popular) si parazitare pot fi de asemenea responsabile pentru inflamatia meningelui, insa mai rar.

Copiii, in special cei cu varste mai mici de 5 ani, sunt mai vulnerabili la aceasta afectiune, deoarece sistemul lor imunitar este inca in plina dezvoltare in aceasta perioada. De asemenea, nou-nascutii si sugarii pot prezenta simptome mai greu de recunoscut, ceea ce determina uneori intarzierea diagnosticului si, astfel, un prognostic mai grav.

Meningita reprezinta o urgenta medicala, deoarece poate avea o evolutie fulminanta si poate provoca complicatii grave daca nu este tratata prompt, precum leziuni cerebrale ireversibile, pierderea auzului sau chiar deces.

Cauze

Meningita poate fi cauzata de mai multi agenti infectiosi. Cele mai comune etiologii sunt reprezentate de:

- Infectiile virale – dertermina cea mai frecventa forma de meningita, in special la copii. De obicei, aceasta nu este grava si se remite de la sine in cateva zile, insa supravegherea medical atenta este necesara. Agentii virali ce determina frecvent meningita sunt: enterovirusurile (virusul Coxsackie, Echovirusul, Enterovirusul 71), virusurile herpetice (virusul Herpes simplex tip 1 si 2, virusul varicelo-zosterian, citomegalovirusul), virusul gripal si virusul urlian (responsabil pentru oreion).

- Infectiile bacteriene – sunt mult mai periculoase decat cele virale si pot evolua foarte rapid. Necesita intotdeauna tratament medicamentos imediat cu antibiotice (antibioterapie). Bacteriile frecvent implicate in dezvoltarea meningitei sunt: Neisseria miningitidis (meningococ), Streptococcus pneumoniae (pneumococ), Haemophilus influenzae tip B (HiB), Streptococcus agalactiae (numit si „de grup B”)  si Listeria monocytogenes.

- Infectiile fungice – acestea sunt rare; sunt diagnosticate mai frecvent la copiii cu un sistem imunitar slabit (din cauza unor patologii autoimune sau a unor medicamente administrate).

- Alte cauze de meningita – infectiile parazitare, reactiile adverse la anumite medicamente, afectiuni autoimune complicate sau traumatisme cranio-cerebrale.

Tipuri de meningita

In functie de agentul cauzator, meningita se clasifica in mai multe tipuri:

Meningita virala

Este cea mai frecventa forma si, adesea, mai putin agresiva. Este cauzata de virusuri precum enterovirusurile, virusul gripal sau herpes simplex. Desi poate produce simptome neplacute, majoritatea copiilor se recupereaza complet fara a avea nevoie de un tratament specific.

Meningita bacteriana

Aceasta este cea mai periculoasa forma. Are o evolutie rapida si poate cauza complicatii neurologice grave. Necesita un tratament medicamentos prompt, intraspitalicesc, cu antibiotice administrate intravenos.

Meningita fungica

Apare mai ales la pacientii pediatrici cu un sistem imunitar compromis, precum cei ce sufera de boli autoimune, de HIV/SIDA sau cei ce primesc tratamente imunosupresoare (chimioterapie, corticoterapie etc.). Este rara si necesita un tratament antifungic specializat si monitorizare atenta.

Meningita tuberculoasa

Reprezinta o forma rara de meningita, cauzata de Mycobacterium tuberculosis (bacteria ce determina si aparitia tuberculozei). Necesita un tratament specific (o combinatie de antibiotice), administrat pe o perioada indelungata si atent monitorizat.

Simptomatologie

Simptomele meningitei pot varia in functie de varsta copilului si de agentul etiologic al infectiei. In general, cele mai comune simptome si semne includ:

• La sugari si copii mici:

- Febra mare

- Iritabilitate sau plans inconsolabil

- Somnolenta excesiva sau letargie

- Alimentatie dificila

- Greata si varsaturi in jet

- Fontanela bombata

- Rigiditate a gatului (mai greu de observat la sugari)

- Convulsii

- Eruptii cutanate

• La copiii mai mari:

- Cefalee (durere de cap) severa

- Rigiditate a gatului

- Fotofobie (sensibilitate la lumina)

- Greata si varsaturi in jet

- Confuzie sau dificultati de concentrare

- Convulsii

- Somnolenta accentuata sau dificultati la trezire

- Eruptii cutanate (mai frecvent in meningita meningococica)

Este important de retinut faptul ca simptomele pot avea o evolutie foarte rapida, in unele cazuri in doar cateva ore. Daca parintele suspecteaza prezenta unei meningite, acesta trebuie sa se adreseze cat de repede posibil unui serviciu de primiri urgente al unui spital cu profil pediatric.

Diagnostic

Pentru a diagnostica meningita, medicul specialist Pediatru (sau Neurolog Pediatru) va evalua istoricul medical al copilului, simptomatologia prezentata de acesta, va efectua un examen clinic atent al pacinetului si, in functie de rezultatul acestuia, va recomanda o serie de investigatii:

• Analize de sange – pentru a verifica prezenta infectiilor;
• Punctia lombara – procedura prin care se extrage lichid cefalorahidian din coloana vertebrala, urmand sa fie analizat din punct de vedere citologic si bacteriologic; este cea mai importanta investigatie pentru confirmarea meningitei si identificarea agentului cauzal.
• CT cerebral sau RMN cerebral – in cazuri selectate, pentru a evalua posibilele complicatii sau pentru excluderea altor afectiuni.
• Hemocultura – este o analiza de sange, menita sa identifice germenii prezenti in torentul sangvin; se recolteaza, de obicei, atunci cand pacientul este in puseu febril.

Diagnosticul rapid este esential in tratamentul meningitei. In cazul suspiciunii de meningita bacteriana, tratamentul poate fi initiat chiar inainte de a primi confirmarea laboratorului.

Tratament

Tratamentul meningitei variaza in functie de tipul acesteia:

• Meningita virala – in general nu beneficiaza de tratament specific antiviral (cu exceptia meningitei virale herpetice, pentru care se poate administra Aciclovir); in acest caz se recomanda repaus, hidratare adecvata si tratament medicamentos simptomatic (pentru reducerea febrei si a durerilor).
• Meningita bacteriana – reprezinta o urgenta medicala ce necesita spitalizare si antibioterapie administrata intravenos; in unele cazuri, medicatia corticosteroida poate fi asociata pentru diminuarea inflamatiei si a riscului de complicatii. Monitorizarea atenta, continua, este vitala.
• Meningita fungica si tuberculoasa – necesita tratamente antifungice, respectiv antituberculoase specifice, administrate pe termen lung; copiii afectati de aceste infectii necesita supraveghere medicala de specialitate.

Complicatii

Atunci cand meningita nu este tratata la timp, exista un risc crescut de afectare permanenta a functiilor neurologice. Severitatea complicatiilor depinde de tipul de meningita, de varsta copilului si de cat de repede s-a initiat tratamentul.

Printre cele mai comune si grave complicatii ale meningitei se numara: pierderea auzului temporara sau permanenta (este una dintre cele mai frecvente consecinte, in special in formele bacteriene de boala), tulburari de memorie (deoarece inflamatia poate afecta zonele din creier responsabile de procesarea informatiilor si stocarea amintirilor), leziuni cerebrale (deoarece infectia poate deteriora tesutul cerebral, afectand functii esentiale precum vorbirea, coordonarea sau capacitatea de concentrare), tulburari de mers (date de afectarea unor zone specifice din creier), insuficienta renala (daca infectia este generalizata) si decesul (mai ales in cazul meningitei bacteriene netratate corespunzator).

Grupurile de varsta cu risc crescut pentru aparitia meningitei si a complicatiilor asociate sunt: copiii cu varste sub 5 ani, adolescentii si tinerii cu varste intre 16 si 25 de ani si persoanele cu un sistem imun slabit.

Bibliografie:

https://www.rch.org.au/kidsinfo/fact_sheets/Meningitis/

https://kidshealth.org/en/parents/meningitis.html

https://www.nationwidechildrens.org/conditions/meningitis