RMN cerebral (cranian)

Un RMN cerebral este o procedură neinvazivă și nedureroasă care oferă imagini foarte detaliate ale structurilor craniene, concentrându-se în primul rând asupra creierului. Această tehnică avansată de imagistică folosește o combinație între un magnet puternic, unde radio și un computer pentru a genera aceste imagini clare, fără a implica nicio radiație.

Despre RMN-ul cerebral (la cap)

Dintre toate metodele de imagistică, inclusiv scanările CT (tomografie computerizată) și raze X, RMN este în prezent cel mai sensibil test disponibil pentru examinarea creierului și a altor structuri din cap.

Este utilizat pe scară largă pentru a evalua, diagnostica și monitoriza o varietate de afecțiuni medicale care afectează creierul și zonele înconjurătoare.

Când se recomandă RMN-ul cerebral?

Medicii se bazează pe RMN-ul creierului pentru a evalua atât simptomele acute, cât și cele pe cele cronice, ajutând la diagnosticarea unei game de afecțiuni, inclusiv:

• Accident vascular cerebral și simptomele pe care le provoacă.
• Modificări legate de vârstă, cum ar fi modificări ale semnalului țesutului cerebral sau pierderea volumului.
• Leziuni cerebrale sau sângerări rezultate din traumatisme.
• Pierderea controlului motor (ataxie).
• Tumori cerebrale.
• Anomalii de dezvoltare.
• Hidrocefalie, caracterizată prin mărirea ventriculilor cerebrali.
• Cauzele care stau la baza epilepsiei (convulsii).
• Infecții care afectează creierul.
• Afecțiuni cronice precum scleroza multiplă.
• Tulburări ale ochilor și urechii interne.
• Probleme care implică glanda pituitară.

Cum se realizează pregătirea?

Unele examene RMN necesită o injecție IV de substanță de contrast. Centrul de imagistică vă va întreba în prealabil dacă aveți alergii la materialul de contrast. Majoritatea scanărilor RMN utilizează contrast pe bază de gadoliniu, care este considerat extrem de sigur. Contrastul de gadoliniu poate fi adesea utilizat chiar și la pacienții cu antecedente de reacții alergice la contrastul cu iod.

RMN-ul este în general evitat în primul trimestru de sarcină, cu excepția cazului în care beneficiile depășesc orice riscuri potențiale. Persoanele însărcinate nu primesc de obicei contrast cu gadoliniu decât dacă este absolut necesar.

Dacă aveți claustrofobie (frica de spații închise) sau anxietate, luați în considerare să cereți medicului dumneavoastră să vă prescrie un sedativ ușor pentru utilizare înainte de examen.

Lăsați toate bijuteriile și accesoriile acasă sau scoateți-le înainte de scanarea RMN. Articolele metalice și electronice nu sunt permise în sala de examen, deoarece pot interfera cu câmpul magnetic, pot provoca arsuri sau pot prezenta riscuri pentru siguranță. Aceste articole includ:

• Bijuterii, ceasuri, carduri de credit și aparate auditive.
• Ace, agrafe de păr, fermoare metalice sau alte obiecte metalice.
• Lucrări dentare detașabile.
• Pixuri, cuțite de buzunar și ochelari de vedere.

În cele mai multe cazuri, examenele RMN sunt sigure pentru pacienții cu implanturi metalice, dar există unele excepții. Persoanele cu următoarele implanturi nu trebuie să intre în zona RMN sau să fie supuse scanării fără o evaluare a siguranței:

• Anumite tipuri de implanturi cohleare (urechi).
• Unele clipuri folosite pentru anevrismele cerebrale.
• Defibrilatoare și stimulatoare cardiace mai vechi.
• Anumite stimulatoare nervoase.

Cat dureaza un RMN cerebral?

Un RMN cerebral durează, în medie, 30 de minute. Durata unui RMN cerebral poate crește la 60 de minute dacă medicul radiolog are nevoie de o analiză amănunțită sau utilizează substanță de contrast pentru imagini mai clare.

Factorii care pot influența durata unui RMN cerebral includ complexitatea cazului și necesitatea administrării substanței de contrast. Uneori, medicul radiolog poate solicita o analiză mai detaliată, ceea ce poate prelungi durata investigației.

Cui se recomandă RMN-ul cerebral?

Un RMN al creierului poate ajuta la identificarea și evaluarea unei game de boli și tulburări, inclusiv:

• Malformații congenitale care afectează structura creierului.
• Sângerări în sau în jurul creierului, cum ar fi hemoragia subarahnoidiană, subdurală, epidurală sau intracerebrală.
• Anevrisme sau bombare anormală a vaselor de sânge din creier.
• Infecții: cum ar fi abcesele cerebrale.
• Tumori: atât canceroase (maligne, cât și necanceroase (benigne).
• Tulburări hormonale: inclusiv afecțiuni precum acromegalia, galactorea și sindromul Cushing.
• Scleroza multiplă: prin detectarea leziunilor sau leziunilor țesuturilor nervoase.
• Accident vascular cerebral: pentru a evalua daunele și a determina amploarea acesteia.

Un RMN al capului este, de asemenea, util în identificarea cauzei:

• Slăbiciune musculară, amorțeală sau furnicături.
• Modificări ale cogniției sau comportamentului, cum ar fi pierderea memoriei sau confuzia.
• Pierderea auzului.
• Dureri de cap, mai ales când sunt însoțite de simptome sau semne suplimentare.
• Dificultăți de vorbire, cum ar fi vorbirea neclară sau tulburată.
• Probleme de vedere, inclusiv pierderea inexplicabilă a vederii.
• Demența, pentru a ajuta la evaluarea și monitorizarea progresiei afecțiunii.

Cum decurge?

Imagistica prin rezonanță magnetică (IRM) creează imagini detaliate utilizând un curent electric pentru a genera un câmp magnetic temporar în corpul dumneavoastră. Un transmițător și un receptor din mașină trimit și colectează unde radio, care sunt convertite de un computer în imagini digitale ale structurilor din interiorul capului.

În timp ce RMN-urile creierului sunt în general nedureroase, unii oameni consideră că este incomod să rămână nemișcați pentru perioade lungi de timp sau se pot simți anxioși în spațiul restrâns al aparatului. În plus, aparatul RMN poate fi zgomotos în timpul scanării.

Iată la ce să vă așteptați în timpul unui RMN cerebral:

• Pregătire : vi se va cere să vă schimbați într-un halat de spital înainte de scanare.
• Poziționare : te vei întinde cu fața în sus pe masa RMN pentru majoritatea scanărilor creierului.
• Bobina de cap : Un dispozitiv special asemănător unei căști, numit bobină de cap, va fi plasat în jurul capului tău.
• Sunete: în timpul scanării, aparatul va emite sunete puternice de bătăi, clicuri sau bâzâit în timp ce captează imagini. Fiecare serie de sunet poate dura câteva minute. Vi se vor furniza dopuri pentru urechi sau căști pentru a vă proteja auzul și este posibil să aveți opțiunea de a asculta muzică.
• Nemișcare : este esențial să rămâneți nemișcat în timpul scanării pentru a asigura imagini de înaltă calitate.

Ce afectiuni poate evidentia?

Rezultatele anormale de la un RMN cerebral pot indica prezența:

• Vase de sânge anormale din creier , cum ar fi malformațiile arteriovenoase (MAV).
• Neuromul acustic , o tumoare care afectează nervul care conectează urechea de creier.
• Sângerări în sau în jurul creierului , cum ar fi o hemoragie.
• Infecții ale creierului , inclusiv abcese sau encefalită.
• Umflarea țesutului cerebral , cunoscută și sub numele de edem cerebral.
• Tumori cerebrale, care pot fi maligne (canceroase), precum formele grave ca glioblastomul, sau beninge (necanceroase)
• Leziuni ale creierului care rezultă dintr-o leziune, cum ar fi o traumă.
• Acumularea de lichid în jurul creierului , o afecțiune numită hidrocefalie.
• Infecții ale oaselor craniului, cum ar fi osteomielita.
• Pierderea țesutului cerebral, adesea asociată cu boli degenerative.
• Scleroza multiplă , detectată prin leziuni la nivelul creierului.
• Accident vascular cerebral sau atac ischemic tranzitoriu (AIT) , cauzat de întreruperea fluxului sanguin către creier.
• Anomalii structurale ale creierului , care pot fi congenitale sau dobândite