Tumori pe creier: Glioblastomul - simptome, diagnostic, tratament

Creierul este o structură anatomică care coordonează întreaga activitate a organismului și integrează toate funcţiile specifice ale sale.

Spitalul Memorial Băneasa a construit, de-a lungul timpului, departamentul de Neurochirurgie care se ocupă cu managementul patologiilor localizate la nivelul sistemului nervos. Medicii din acest departament se află în permanenţă la curent cu ultimele noutăţi medicale, iar pacienţii beneficiază de o îngrijire medicală la cele mai înalte standarde în cazul diverselor patologii neurologice precum glioblastomul.

Ce este glioblastomul?

Glioblastomul este o tumoră cerebrală malignă sau cea mai agresivă formă de tumoră care se dezvoltă din celulele gliale. Această afecţiune este întâlnită în special la persoanele cu vârsta între 40-60 ani, boala fiind mai frecventă la pacienţii de sex masculin.

Glioblastomul, o tumoră foarte agresivă

Glioblastomul are un potenţial foarte mare de invadare și distrugere a ţesuturilor învecinate, motiv pentru care cazurile de recidivă sunt foarte frecvente.

Agresivitatea acestui tip de tumoră eset cauzat de faptul că aceasta ia naștere din celulele gliale, celule cu rol de susţinere și suport al întregului sistem nervos și nu din neuronii propriu-ziși ai creierului. Celulele gliale sunt foarte importante pentru creierul uman, deoarece acestea izolează electric fibrele nervoase, asigură apărarea imună și metabolică a creierului, susţin neuronii și asigură un aport optim de substanţe hrănitoare creierului.

Glioblastomul, caracteristic unei formaţiuni tumorale maligne, este imprecis delimitat, invadează structurile din jur, creează prejudicii neuronilor alăturaţi, crește rapid în dimensiuni și diseminează în special în emisfera alăturată, toate aceste caracteristici încadrându-l în categoria tumorilor agresive. În cazuri excepţionale poate disemina pe cale sangvină, în afara creierului.

Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a clasificat tumorile cerebrale în funcţie de agresivitatea lor, astfel:

1. Gradul I: Astrocitom pilocitic, formaţiune tumorală benignă cu evoluţie favorabilă;
2. Gradul II: Astrocitom difuz, formaţiune tumorală benignă care are capacitatea de a se transforma în formaţiune tumorală malignă;
3. Gradul III: Astrocitom anaplastic, tumoră malignă cu agresivitate redusă;
4. Gradul IV: Glioblastom, tumoră malignă cu agresivitate crescută.

Simptome glioblastom

Simptomatologia glioblastomului depinde foarte mult de dimensiunea formaţiunii tumorale și de localizarea acesteia. În stadiile incipiente ale bolii simptomele sunt minime sau absente, acestea devenind evidente în momentul în care tumora crește în volum și înlocuiește ţesuturile cerebrale normale.

Dacă prezentaţi unul sau mai multe din simptomele de mai jos, nu ezitaţi să vă prezentaţi la medic:

• Cefaleea intensă (durerea de cap foarte puternică): acest simptom este cauzat de creșterea presiunii intracraniene odată cu dezvoltarea formaţiunii tumorale în emisferele cerebrale;
• Scăderea forţei musculare pe jumătatea corpului opusă localizării formaţiunii tumorale;
• Tulburări de memorie;
• Tulburări de limbaj;
• Tulburări de vedere;
• Tulburări psihice: apar în stadiile avansate de boală;
• Somnolenţă, chiar comă;
• Crize epileptice sau convulsii.

Cauze glioblastom

Până la momentul actual, studiile de specialitate nu au putut identifica cauzele clare de apariţie ale acestei tumori foarte agresive, în schimb, s-a constatat faptul că boala ar fi favorizată de expunerea pe o perioadă lungă de timp la produse toxice sau la radiaţii ionizante.

Din punctul de vedere al modalităţii de apariţie al glioblastomului, acesta poate să fie:

• glioblastom primar: se formează de la început ca o formaţiune tumorală malignă; această modalitate de debut este cel mai des întâlnită în practica medicală;
• glioblastom secundar: cancerul apare dintr-o formaţiune tumorală benignă, care se malignizează; această formă este mai puţin agresivă comparativ cu glioblastomul primar.

Diagnostic glioblastom

Deși simptomele pot ridica suspiciunea unei formaţiuni tumorale cerebrale, numai aspectul imagistic este sugestiv pentru glioblastom.

Medicul neurolog poate suspiciona un proces înlocuitor de spaţiu, care poate fi orice tip de tumoră, însă este necesară efectuarea unor explorări imagistice precum un examen imagistic prin rezonanţă magnetică (RMN) sau o tomografie computerizată (CT), care au ca scop vizualizarea directă a formaţiunii tumorale și stabilirea diagosticului de probabilitate.

Din punct de vedere imagistic, glioblastomul apare ca o masă celulară imprecis delimitată, care invadează structurile vecine, captează substanţa de contrast și este înconjurată de edem peritumoral și poate prezenta necroză.

În etapa următoare se stabilește diagnosticul de certitudine cu ajutorul examenului histopatologic și imunohistochimic. Acest lucru este posibil în două modalităţi: fie se îndepărtează complet formaţiunea tumorală, fie se practică biopsierea unui fragment mic din tumoră, cu un ac fin, printr-o procedură minimă.

Cum evoluează glioblastomul

Spre deosebire de alte forme de cancer, glioblastomul este o formaţiune tumorală aparte deoarece prezintă o capacitate crescută de multiplicare rapidă și creștere în volum. Acest lucru are repercusiuni serioase asupra întregului sistem nervos, deoacere celulele canceroase invadează ţesutul neuronal sănătos, îl distruge și îl înlocuiește cu celule maligne. Din acest motiv, în formele avansate ale bolii când tumora a invadat o suprafaţă mare din emisferele cerebrale, apar simptome din sfera neurologică, precum tulburările de vedere, tulburările de vorbire, tulburările de memorie, somnolenţă sau comă.

Glioblastomul este foarte agresiv, motiv pentru care un diagnostic timpuriu poate salva viaţa pacientului. În prima etapă, boala este asimptomatică sau determină apariţia unei dureri de cap nespecifice, care nu îngrijorează pacientul. Din această cauză pacientul ajunge la medic într-o fază avansată, când boala a cuprins o suprafaţă extinsă din emisferele cerebrale.

Tratament glioblastom

Pentru ca pacientul să beneficieze de cele mai bune îngrijiri, tratamentul presupune o abordare multidisciplinară ce integrează specialiști din următoarele domenii: neurochirurgie, oncologie și radioterapie.

Tratament glioblastomului implică următoarele:

• Intervenţia chirurgicală: procedura terapeutică efectuată de primă intenţie, cu scopul de a îndepărta o suprafaţă cât mai mare din formaţiunea tumorală; se încearcă o abordare cât mai puţin agresivă pentru ţesuturile învecinate pentru a nu provoca deficite neurologice noi; din nefericire, situaţiile în care formaţiunea tumorală este îndepărtată complet sunt foarte rare datorită caracterului infiltrativ al acesteia printre ţesuturile sănătoase; studiile de specialitate au arătat că șansa de supravieţuire depinde de cantitatea de tumoră îndepărtată în timpul operaţiei. Este indicat a se efectua operaţia cât mai repede din momentul diagnosticării bolii, deoarece patologia este foarte agresivă și tumora va crește foarte rapid în dimensiuni.

• Radioterapia: o metodă de tratament obligatorie pentru glioblastom, deoarece are capacitatea de a distruge celulele maligne cu ajutorul radiaţiilor; în cazul acestei patologii, în care tumora are multiple ramificaţii în ţesutul sănătos ce nu pot fi îndepărtate complet prin operaţie, radioterapia este extrem de utilă; se efectuează 30 ședinţe pe parcursul a 5 săptămâni, cu o cantitate totală de radiaţii care însumează aproximativ 56-60 Gy.

• Chimioterapia: o metodă de tratament extrem de importantă în glioblastom, administrată concomitant cu radioterapia, deoarece utilizează citostatice; acestea sunt medicamente care au capacitatea de a distruge ţintit celulele maligne prin blocarea diviziunii celulare și implicit multiplicarea acestora.

Prognostic glioblastom

Datele statistice indică un progostic rezervat în ceea ce privește glioblastomul având în vedere capacitatea tumorii de a invada structurile cerebrale învecinate, chiar și emisfera opusă.

Rata de supravieţuire depinde foarte mult de procentul de tumoră care a putut fi îndepărtat prin operaţie. Astfel în situţiile în care tumora este îndepărtată în proporţie de peste 90 %, șansele de supravieţuire cresc considerabil. Din acest motiv, este esenţial ca aceste cazuri să fie tratate de către o echipă specializată și cu experienţă în domeniu, pentru a putea realiza o excizie cât mai completă a tumorii.

În plus, pacientul trebuie monitorizat periodic din punct de vedere imagistic pentru potenţiale recidive.

În concluzie, glioblastomul este una dintre cele mai agresive forme de cancer din sfera neurologică, întâlnite la adult, motiv pentru care un diagnostic cât mai timpuriu și o abordare terapeutică cât mai adecvată sunt esenţiale pentru supravieţuire.

Departamentul de neurochirurgie din cadrul Spitalului Memorial oferă pacienţilor săi îngrijiri medicale la cele mai înalte standarde conform protocoalelor în vigoare, astfel încât speranţa de viaţă să crească chiar și în cazul unor afecţiuni complexe precum glioblastomul.