Nefrologie

Despre nefrologie 

Nefrologia este o specialitate medicală care se ocupă cu diagnosticarea, tratarea și monitorizarea evoluției afecțiunilor non-chirurgicale renale. Această ramură a medicinei interne studiază funcția renală și implicit bolile dezvoltate la nivelul rinichilor. Din cadrul domeniului de activitate al nefrologiei fac parte și patologiile sistemice corelate cu funcțiile renale precum: diabetul zaharat, hipertensiunea arterială, vasculitele, colegenozele sau lupusul eritematos sistemic.

De asemenea, nefrologia este o ramură medicală care se ocupă cu monitorizarea pacientului transplantat renal, dar și cu procesul de dializă, medicul nefrolog fiind cel care stabilește indicația dializei, tipul acesteia și pregătirea fizică necesară începerii dializei (tipul de abord vascular), monitorizând pacientul pe toată perioada efectuării acestei proceduri recurente.

Echipa din cadrul departamentului de Nefrologie de la Spitalul Memorial Băneasa este alcătuită din cadre medicale cu experiență în domeniu, pregătite în orice moment să asigure ajutor medical de specialitate pacienților, la standardele cele mai înalte, astfel încât succesul terapeutic să fie unui garantat.

Când este necesar un consult nefrologic?

Fiecare pacient ar trebui să fie atent la starea de sănătate a propriului organism și să solicite ajutor medical de specialitate, dacă sesizează apariția unor modificări sugestive pentru existența unei patologii renale. Cele mai frecvente semne și simptome pentru care pacienții se prezintă în cabinetul medicului nefrolog sunt:

• hematuria (prezența sângelui în urină) - sângele prezent în urină poate fi vizibil cu ochiul liber sau detectabil doar printr-o evaluare microscopică;
• disuria (usturimi la urinat) - cauzată de infecții ale tractului urinar, infecții cu transmitere sexuală, pietre la rinichi sau tumori renale; 
• nicturia - nevoia a urina frecvent / mai des în timpul nopții decât de obicei; cauzată de insuficiența cardiacă, diabet, hipertensiunea arterială, hiperplazia benignă de prostată sau de infecții ale tractului urinar;
• polakiuria - urinări frecvente, în cantități mici; cauzată de infecții ale tractului urinar, hiperplazia benignă de prostată, cistita interstițială, diabet;
• scăderea cantității de urină emisă zilnic - cauzată de insuficiența renală, deshidratare, obstrucția căilor urinare din cauza pietrelor la rinichi sau de prostata mărită;
• durerile intense localizate la nivelul lojelor renale - cauzate de prezența pietrelor la rinichi, pielonefrită sau dezvoltarea unor abcese renale;
• prezenţa proteinelor în urină (proteinurie) - proces cauzat de prezența unor leziuni ale glomerulilor renali, diabet sau hipertensiunea arterială;
• valorile crescute ale tensiunii arteriale - poate avea și cauze de natură renală, precum inflamarea glomerulilor renali sau disfuncționalitatea rinichilor;
• senzația intensă de sete - este posibil ca senzația să nu dispară nici după hidratare; posibil cauzată de insuficiența renală sau diabet;
• edemele perioculare - umflături la nivelul ochilor, observabile în special dimineața; cauzate de sindromul nefrotic, insuficiența cardiacă, ciroza hepatică;
• edemele gambiere - umflături la nivelul gambelor și al gleznelor; cauzate de sindromul nefrotic, insuficiența cardiacă, ciroza hepatică. 

Ce afecțiuni nefrologice tratăm?

În cadrul Spitalului Memorial Băneasa pot fi diagnosticate, tratate și monitorizate cu succes o gamă largă de condiții medicale și afecțiuni din sfera nefrologică, precum:

• litiaza renală -  formarea de pietre la rinichi, cunoscute și sub denumirea de calculi renali; cauzează dureri intense, hematurie și dificultăți la urinare;
• infecțiile urinare - cauzate de bacterii care infectează tractul urinar (inclusiv rinichii); simptomele pot include durere la urinare, urină tulbure, febră și frisoane;
• cancerul renal - creșterea anormală a celulelor de la nivelul țesutului renal; simptomele pot fi vagi la început, dar pot include hematuria, durerile de spate, pierderea inexplicabilă în greutate și oboseala persistentă;
• amiloidoza - afecțiune nefrologică rară, descrisă de acumularea anormală a unei cantități proteice în organe, inclusiv în rinichi, afectându-le funcția de bază;
• boala renală diabetică - complicație a diabetului zaharat; afectează progresiv rinichii și poate duce la insuficiență renală; 
• pielonefrita - infecție bacteriană ce afectează rinichii și pelvisul renal; simptomele pot include febră de intensitate ridicată, frisoane, dureri de spate și greață;
• tulburările hidro-electrolitice - dereglări ale nivelurilor de apă și electroliți (sodiu, potasiu, calciu) din organism, ce pot afecta funcția renală;
• nefropatia hipertensivă - leziuni ale rinichilor produse pe termen lung de hipertensiunea arterială;
• nefrita lupică - inflamație produsă la nivelul rinichilor, asociată cu lupusul eritematos sistemic, o boală autoimună;
• malformațiile renale - anomalii congenitale ale rinichilor, ce pot afecta funcția renală;
• rinichiul unic congenital - problemă congenitală, descrisă de prezența unui singur rinichi funcțional; celălalt rinichi poate fi absent sau subdezvoltat;
• rinichiul unic chirurgical - situația în care un rinichi a fost îndepărtat chirurgical, de obicei, din cauza unei boli sau a unei leziuni;
• insuficiența renală acută - pierdere bruscă și severă a funcției renale, ce poate fi cauzată de factori variați precum deshidratarea severă, infecții, intoxicații sau leziuni ale rinichilor;
• insuficiența renală cronică - deteriorare progresivă și ireversibilă a funcției renale, de obicei, pe o perioadă semnificativă; cauzele pot include diabetul zaharat, hipertensiunea arterială, bolile autoimune și bolile renale polichistice.;
• glomerulonefritele - grup de boli inflamatorii ce afectează glomerulii, ducând la proteinurie (pierderea de proteine prin urină) și hematurie (sânge în urină);
• sindromul nefrotic - manifestat prin proteinurie severă, edeme, colesterol crescut în sânge și scăderea nivelului de albumină din sânge;
• rinichiul polichistic - boală genetică ce este caracterizată prin prezența unor chisturi multiple în rinichi, ce pot cauza mărirea lor și pierderea treptată a funcției renale;
• vezica neurogenă - manifestată prin disfuncționalitatea nervilor care controlează vezica urinară, cauzând incontinență urinară sau retenție urinară;
• boala atero-embolică renală - arterele ce alimentează rinichii se îngustează sub acțiunea plăcilor aterosclerotice, formate din grăsimi, colesterol, calciu și alte substanțe; atunci când aceste plăci se rup, pot provoca cheaguri de sânge care se pot bloca în arterele rinichilor, ducând la insuficiență renală;
• afectarea renală din cadrul bolilor sistemice (vasculitelor; poliartritei reumatoide; LES);
• afectarea renală din cadrul mielomului multiplu;
• afectarea renală din cadrul neoplaziilor.

Factori de risc pentru bolile renale

Există o serie de factori de risc care contribuie la apariția patologiilor renale. Cei mai frecvenți dintre aceștia sunt:

• vârsta peste 60 ani;
• sexul masculin;
• sedentarismul;
• fumatul;
• greutatea mică la momentul nașterii;
• consumul exagerat de antiinflamatoare nesteroidiene;
• infecțiile urinare frecvente;
• malformațiile renale congentiale;
• rinichiul unic congenital;
• prezența unor boli autoimune;

Arii de expertiză ale specialiștilor nefrologi

Câteva arii de expertiză explorate de specialiștii departamentului de Nefrologie din cadrul Spitalului Memorial Băneasa sunt:

Onco-nefrologia

Reprezintă studiul afecțiunilor renale cronice, în contextul favorizării apariției anumitor tipuri de neoplazie la nivelul rinichilor. Studiile de specialitate arată faptul că aceste forme de cancer apar cu precădere la pacienții care efectuează dializă, care au suferit un transplant renal sau care urmează terapie cronică imunosupresivă pentru tratamentul nefropatiilor.

Monitorizarea acestor pacienți are ca principal scop identificarea timpurie a cancerului renal și implementarea unui tratament adecvat, astfel încât probabilitatea succesului terapeutic să fie cât mai mare. De asemenea, un alt rol important al onco-nefrologiei este acela de a preveni injuria renală acută secundară nefrotoxicității medicametoase / chimioterapiei, de a trata dezechilibrele hidro-electrolitice, de a ajusta medicația anti-neoplazică și de a monitoriza boala cronică de rinichi asociată neoplaziilor.

Hipertensiunea reno-vasculară

Hipertensiunea reno-vasculară apare ca urmare a creșterii tensiunii arteriale, secundar existenței unor leziuni ocluzive la nivelul vascularizației arteriale renale, cum ar fi stenoza de arteră renală. Studiile de specialitate au demonstrat caracterul reversibil al bolii după implementarea unui tratament adecvat. Cel mai frecvent, patologia debutează fie înaintea vârstei de 30 ani, fie după vârsta de 60 ani.

Managementul bolilor cronice de rinichi

Bolile cronice de rinichi necesită un tratament de lungă durată, permanent, care trebuie monitorizat periodic de medicul specialist. În cadrul Spitalului Memorial Băneasa, pacienții pot beneficia de o monitorizare amplă a funcției renale precum și a tratamentului administrat.

Managementul pacienților cu dializă

Pacienții care efectuează dializă necesită monitorizarea constantă atât a stării generale de sănătate, cât și a răspunsului la tratamentul de substituție. Medicii din cadrul Spitalului Memorial Băneasa oferă pacienților suport permanent pe toata perioada dializei.

Nefrologie: investigații de specialitate

Pentru stabilirea unui diagnostic din sfera renală, pacienții pot beneficia în cadrul departamentului de Nefrologie al Spitalului Memorial Băneasa de:

• consult medical de specialitate: fiecare consult medical începe cu anamneza și continuă cu examenul clinic obiectiv; anamneza reprezintă etapa în care medicul obține de la pacient informații cu privire la debutul simptomatologicei clinice, condițiile de viață și de muncă, antecedentele heredo-colaterale, antecedentele personale fiziologice și patologice; examenul clinic constă în examinarea fizică a pacientului precum și în măsurarea parametrilor vitali (tensiune arterială, frecvență cardiacă, saturația sângelui în oxigen);
• analize de sânge: hemogramă, probe de inflamație (proteina C reactivă, fibrinogen), funcție renală (uree, creatinină, clearance creatinină), glicemie, ionogramă (sodiu, potasiu, calciu, magneziu, clor) etc;
• analize de urină: sumar de urină, proba Stansfeld-Webb, morfologie eritrocitară, proteine urinare, urocultură;
• ecografie renală: oferă informații despre structura renală și permite evidențierea calculilor renali precum și a malformațiilor congenitale sau a formațiunilor tumorale renale;
• computer tomografie renală: investigație imagistică utilizată suplimentar;
• rezonanță magnetică nucleară renală: se efectuează în situația în care investigațiile anterioare nu au furnizat informații suficiente cât să susțină diagnosticul bolii;
• scintigrafie renală: se utilizează cu scopul de a evidenția patologiile funcționale renale;
• angiografie renală: investigație invazivă care oferă informații despre vasele renale;
• biopsie renală: modalitatea prin care se prelevă un mic fragment de țesut renal, analizat morfologic ulterior la microscop pentru a se stabili un diagnostic de certitudine.