Ce analize sunt necesare înainte de o procedură de radiologie intervențională?

Radiologia intervențională include proceduri minim invazive, realizate cu ajutorul ghidajului imagistic, prin care medicul poate diagnostica sau trata anumite afecțiuni fără intervenție chirurgicală clasică. În funcție de caz, procedura poate viza vasele de sânge, ficatul, rinichii, sistemul biliar, uterul, coloana vertebrală sau alte zone ale corpului.

Chiar dacă multe proceduri de radiologie intervențională presupun incizii mici, pregătirea rămâne foarte importantă. Înainte de intervenție, medicul are nevoie de analize și investigații care arată starea ta generală, riscul de sângerare, funcția rinichilor, prezența unor infecții și compatibilitatea cu substanța de contrast sau cu tipul de anestezie folosit. Află ce analize pot fi necesare înainte de o procedură de radiologie intervențională, de ce sunt importante și ce informații trebuie să îi comunici medicului înainte de programare!

Ce rol au analizele înainte de radiologia intervențională?

Analizele efectuate înainte de procedură nu sunt doar o formalitate. Ele ajută echipa medicală să adapteze intervenția la particularitățile tale și să reducă riscurile asociate. Prin aceste teste, medicul poate verifica:

• starea generală de sănătate;
• capacitatea sângelui de a coagula normal;
• nivelul trombocitelor, important pentru controlul sângerării;
• funcția renală, mai ales dacă se folosește substanță de contrast;
• prezența unei infecții sau a unei inflamații active;
• nivelul glicemiei, în special la pacienții cu diabet;
• compatibilitatea cu anestezia locală, sedarea sau anestezia generală;
• riscurile legate de tratamentele anticoagulante sau antiagregante.

Lista exactă a analizelor diferă de la o procedură la alta. O biopsie ghidată imagistic, o embolizare, o angioplastie, un drenaj sau o procedură vasculară complexă nu au întotdeauna aceeași pregătire. De aceea, medicul stabilește recomandările finale în funcție de diagnostic, vârstă, istoric medical și tratamentele pe care le urmezi.

Hemoleucograma completă

Hemoleucograma este una dintre cele mai frecvent recomandate analize înainte de o procedură intervențională. Aceasta oferă informații despre globulele roșii, globulele albe și trombocite. Globulele roșii și hemoglobina arată dacă există anemie. Dacă nivelul hemoglobinei este scăzut, medicul poate decide amânarea procedurii sau poate solicita investigații suplimentare, mai ales atunci când există risc de sângerare.

Globulele albe pot indica o infecție sau o inflamație. În unele situații, o infecție activă poate modifica planul terapeutic sau poate impune tratament înainte de intervenție. Trombocitele sunt importante pentru coagulare. Un număr prea mic poate crește riscul de sângerare, iar un rezultat anormal poate necesita evaluare suplimentară. Această analiză contează mai ales în procedurile care implică puncții, catetere, biopsii sau acces vascular.

Analizele de coagulare

Pentru multe proceduri de radiologie intervențională, medicul poate recomanda teste care verifică modul în care coagulează sângele. Cele mai utilizate sunt:

• INR;
• timpul de protrombină;
• APTT;
• fibrinogenul, în anumite cazuri.

Aceste analize sunt importante deoarece multe proceduri presupun introducerea unui ac, cateter sau instrument subțire prin piele ori prin vasele de sânge. Dacă sângele nu coagulează corect, riscul de sângerare crește. Analizele de coagulare sunt foarte importante dacă urmezi tratament cu anticoagulante sau antiagregante, precum:

• warfarină;
• acenocumarol;
• heparină;
• apixaban;
• rivaroxaban;
• dabigatran;
• aspirină;
• clopidogrel.

Nu opri niciodată aceste medicamente din proprie inițiativă. Medicul îți va spune dacă tratamentul trebuie întrerupt, ajustat sau înlocuit temporar, în funcție de procedură și de riscul tău cardiovascular.

Ureea, creatinina și eGFR

Funcția rinichilor trebuie verificată mai ales înaintea procedurilor care folosesc substanță de contrast. Cele mai importante analize sunt:

• ureea;
• creatinina;
• rata estimată de filtrare glomerulară, cunoscută și ca eGFR.

Substanța de contrast poate fi necesară pentru vizualizarea vaselor de sânge, a unor organe sau a zonei tratate. Dacă rinichii nu funcționează corespunzător, eliminarea contrastului poate fi mai dificilă, iar medicul trebuie să adapteze planul. Aceste analize sunt recomandate în special dacă ai:

• boală cronică de rinichi;
• diabet zaharat;
• hipertensiune arterială;
• vârstă înaintată;
• istoric de insuficiență renală;
• tratament cu medicamente care pot influența funcția renală;
• deshidratare sau afecțiuni acute recente.

În funcție de rezultat, medicul poate recomanda hidratare, schimbarea tipului de contrast, reducerea dozei sau alegerea unei alte metode imagistice.

Glicemia și analizele pentru diabet

Glicemia este importantă înainte de procedură, mai ales dacă ai diabet sau dacă urmezi tratament cu insulină ori antidiabetice orale. Valorile glicemiei pot influența pregătirea, perioada de repaus alimentar și recuperarea. În unele cazuri, medicul poate solicita și hemoglobina glicată, mai ales dacă procedura nu este urgentă și există suspiciunea unui control glicemic insuficient.

Dacă ai diabet, spune echipei medicale:

• ce tratament urmezi;
• la ce ore iei tratamentul;
• dacă ai avut episoade recente de hipoglicemie;
• dacă ai avut valori mari ale glicemiei în ultima perioadă.

Unele medicamente pot necesita ajustare în ziua procedurii, mai ales dacă trebuie să nu mănânci înainte sau dacă se administrează substanță de contrast.

Ionograma și evaluarea echilibrului electrolitic

Ionograma măsoară electroliți precum:

• sodiu;
• potasiu;
• clor;
• calciu;
• magneziu.

Acești parametri pot influența ritmul cardiac, tensiunea arterială, funcția musculară și răspunsul organismului la sedare sau anestezie. Potasiul, de exemplu, este important pentru activitatea inimii. Valori prea mari sau prea mici pot necesita corecție înainte de procedură. Medicul poate recomanda ionograma mai ales dacă ai boli renale, tratament diuretic, vărsături, diaree, deshidratare sau afecțiuni cardiace.

Probe hepatice

Probe hepatice precum AST, ALT, bilirubina, GGT, fosfataza alcalină și albumina pot fi recomandate înaintea unor proceduri care implică ficatul, căile biliare sau circulația portală. Aceste analize ajută medicul să înțeleagă cât de bine funcționează ficatul și dacă există semne de afectare hepatică. În proceduri precum biopsia hepatică, drenajul biliar, chemoembolizarea sau alte intervenții hepatobiliare, aceste date pot influența indicația, tehnica și monitorizarea postprocedurală.

Analize pentru infecții

În anumite situații, medicul poate solicita markeri inflamatori sau teste pentru infecții. Printre acestea se pot număra:

• proteina C reactivă;
• VSH;
• procalcitonina, în cazuri selectate;
• urocultura;
• hemoculturile;
• teste virale, în funcție de procedură și context.

Dacă există febră, frisoane, infecții urinare, infecții respiratorii sau alte semne de boală acută, procedura poate fi amânată, cu excepția situațiilor de urgență. O infecție activă poate crește riscul de complicații, iar medicul trebuie să știe acest lucru înainte de intervenție.

Grupa de sânge și Rh-ul

Pentru procedurile cu risc mai mare de sângerare, medicul poate solicita grupa de sânge, Rh-ul și, uneori, teste suplimentare pentru compatibilitate transfuzională. Aceste analize nu înseamnă că va fi necesară transfuzia. Ele oferă o măsură suplimentară de siguranță, mai ales în intervențiile complexe, în procedurile vasculare sau în cazurile în care pacientul are anemie, tulburări de coagulare ori alte riscuri asociate.

Testul de sarcină

Pentru pacientele aflate la vârstă fertilă, testul de sarcină poate fi necesar înaintea procedurilor care implică raze X, fluoroscopie, CT sau anumite substanțe de contrast. Radiologia intervențională folosește frecvent ghidaj imagistic, iar medicul trebuie să știe dacă există o sarcină pentru a adapta indicația, tehnica și măsurile de protecție. Dacă există posibilitatea unei sarcini, comunică acest lucru înainte de procedură, chiar dacă nu ai confirmare.

Investigații imagistice necesare înainte de procedură

Pe lângă analizele de sânge, medicul poate avea nevoie de investigații imagistice recente. Acestea pot include:

• ecografie;
• CT;
• RMN;
• angio-CT;
• angiografie;
• alte examinări recomandate de medic.

Investigațiile imagistice ajută la planificarea traseului, alegerea abordului și stabilirea tehnicii potrivite. De exemplu, într-o procedură vasculară, medicul trebuie să vadă anatomia vaselor. Într-o biopsie, trebuie să identifice cu precizie zona din care se recoltează proba. Într-un drenaj, trebuie să evalueze localizarea colecției și raportul cu organele vecine. Dacă ai investigații efectuate anterior, adu rezultatele, imaginile și rapoartele medicale. Uneori, CD-ul, linkul imagistic sau fișierele digitale sunt la fel de importante ca interpretarea scrisă.

Ce informații trebuie să îi spui medicului înainte de procedură?

Analizele sunt importante, dar istoricul medical rămâne la fel de relevant. Înainte de procedură, spune medicului dacă:

• ai alergii la substanță de contrast, iod, medicamente sau anestezice;
• ai avut reacții adverse la investigații imagistice anterioare;
• urmezi tratament anticoagulant sau antiagregant;
• ai diabet;
• ai boală renală, hepatică, cardiacă sau pulmonară;
• ai astm bronșic;
• ai infecții recente sau febră;
• ai suferit intervenții chirurgicale recente;
• ai implanturi, stenturi, proteze sau dispozitive medicale;
• există posibilitatea unei sarcini;
• alăptezi.

Aceste informații ajută medicul să prevină complicațiile și să aleagă cea mai sigură variantă pentru tine.

Când pot fi necesare analize suplimentare?

Nu toți pacienții au nevoie de aceeași listă de analize. Medicul poate solicita teste suplimentare dacă procedura este complexă sau dacă istoricul medical impune precauții. De exemplu:

• un pacient cu boală cardiacă poate avea nevoie de EKG sau consult cardiologic;
• un pacient cu afecțiuni pulmonare poate necesita evaluare pneumologică;
• un pacient cu boală renală poate avea nevoie de consult nefrologic;
• un pacient cu diabet dezechilibrat poate necesita recomandări de la diabetolog;
• un pacient care primește sedare profundă sau anestezie generală poate avea nevoie de consult preanestezic.

În cazul pacienților cu tratamente complexe, medicul radiolog intervenționist poate colabora cu medicul curant, cardiologul, neurologul, diabetologul, nefrologul sau anestezistul. Scopul este ca procedura să fie efectuată în condiții cât mai sigure.

Cum te pregătești în ziua procedurii?

Recomandările diferă în funcție de tipul procedurii. Totuși, în multe cazuri, medicul îți poate indica:

• să nu mănânci cu câteva ore înainte;
• să bei apă doar dacă ai primit acordul echipei medicale;
• să iei anumite medicamente conform instrucțiunilor;
• să nu iei medicamentele oprite temporar de medic;
• să aduci analizele, investigațiile imagistice și documentele medicale;
• să vii însoțit, mai ales dacă primești sedare;
• să anunți orice simptom apărut recent, precum febră, tuse, durere, sângerare sau stare generală modificată.

Nu modifica singur tratamentul și nu amâna comunicarea unor simptome noi. Chiar și un detaliu aparent minor poate conta pentru siguranța procedurii.

Ce se întâmplă dacă analizele nu sunt în limite normale?

Un rezultat modificat nu înseamnă automat că procedura nu se mai poate face. În multe cazuri, medicul poate ajusta pregătirea sau poate recomanda măsuri suplimentare. De exemplu:

• dacă INR-ul este crescut, poate fi necesară corectarea coagulării sau amânarea procedurii;
• dacă funcția renală este afectată, se poate adapta administrarea substanței de contrast;
• dacă există semne de infecție, medicul poate recomanda tratament înainte de intervenție;
• dacă glicemia este foarte mare sau foarte mică, poate fi necesară stabilizarea acesteia;
• dacă hemoglobina este scăzută, medicul poate solicita evaluări suplimentare.

Decizia finală depinde de urgența procedurii, riscul asociat și beneficiul medical estimat.

Analizele necesare înainte de o procedură de radiologie intervențională diferă în funcție de tipul intervenției, starea ta de sănătate și tratamentele pe care le urmezi. Cele mai frecvent recomandate sunt hemoleucograma, analizele de coagulare, creatinina, ureea, eGFR, glicemia, ionograma și, în anumite cazuri, probele hepatice, markerii de infecție, grupa de sânge sau testul de sarcină.

Pregătirea corectă ajută medicul să reducă riscurile și să adapteze procedura la nevoile tale. Dacă urmează să faci o intervenție minim invazivă, discută cu echipa medicală despre analizele necesare, tratamentele pe care le iei și eventualele alergii sau afecțiuni asociate.

DISCLAIMER: Articolul de față are un rol pur informativ și nu înlocuiește sfatul avizat al medicului specialist. Dacă ai indicație pentru o procedură de radiologie intervențională sau ai primit o recomandare medicală în acest sens, programează-te pentru o evaluare de specialitate în cadrul spitalului Memorial România!

Întrebări frecvente (FAQ)

Trebuie să repet analizele dacă au fost efectuate cu câteva săptămâni înainte?

Depinde de tipul procedurii și de recomandarea medicului. În unele cazuri, analizele mai vechi trebuie actualizate pentru a reflecta starea actuală de sănătate.

Pot face procedura dacă sunt răcit sau am o infecție ușoară?

Este important să informezi echipa medicală înainte de intervenție. În funcție de simptome și de tipul procedurii, medicul poate decide dacă aceasta poate avea loc sau dacă este mai sigur să fie amânată.

Este permis să beau cafea înainte de procedură?

Acest lucru depinde de tipul intervenției și de recomandările privind repausul alimentar. Respectă întotdeauna instrucțiunile primite de la medic sau de la echipa medicală.

Trebuie să aduc rezultatele analizelor în format tipărit?

Da, este recomandat să ai asupra ta rezultatele analizelor și ale investigațiilor imagistice, chiar dacă acestea au fost transmise anterior în format electronic.

Ce fac dacă nu reușesc să efectuez toate analizele recomandate înainte de data programării?

Anunță cât mai curând unitatea medicală sau medicul care efectuează procedura. În funcție de analizele lipsă și de urgența intervenției, se poate stabili o altă dată sau o altă modalitate de pregătire.

Bibliografie: 

https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC3033928/

https://virchicago.com/blog/interventional-radiology-procedure-expectations/

https://www.upmc.com/services/imaging/services/interventional-radiology

https://acibademinternational.com/health-library/interventional-radiology-minimally-invasive-treatments-guided-by-imaging/

https://www.radiologycafe.com/ir-bites/procedure-preparation/