Endocrinologie

Programează-te acum pentru un consult endocrinologic de specialitate în cadrul Spitalului Memorial Băneasa. Beneficiezi de analize complete și investigații imagistice de ultimă generație, instrumentele esențiale pentru stabilirea unui diagnostic și urmarea unui tratament corespunzător, sub atenta supraveghere a specialiștilor noștri. 

Din echipa medicală multidisciplinară a Spitalului Memorial Băneasa face parte și parte și Dr. Emin Mammadov, medic specialist Endocrinologie și pionier în România în tratamentului modern al nodulilor tiroidieni. Dr. Ermin Mammadov este primul specialist care a efectuat biopsia core-needle și ablația nodulilor tiroidieni cu microunde.

Despre endocrinologie

Endocrinologia este specialitatea medicală care se ocupă cu diagnosticarea și tratarea afecțiunilor endocrine. Sistemul endocrin este alcătuit din glande endocrine care secretă hormoni cu diverse funcții în organism. Bolile sistemului endocrin cuprind totalitatea afecțiunilor care apar la nivelul glandelor endocrine:

• glandele suprarenale;
• hipotalamusul;
• ovarele;
• testiculele;
• pancreasul;
• glandele parotide;
• glanda pineală;
• glanda pituitară;
• timusul;
• tiroida. 

Fiecare glandă în parte secretă o serie de hormoni caracteristici, a căror funcție la nivelul organismului este extrem de importantă, deoarece toate glandele sistemului endocrin sunt interconectate. Hormonii secretați au rol în dinamica diferitelor procese metabolice, respirație, procesul de creștere, dezvoltare și fertilitate. Studiile de specialitate au arătat faptul că, la nivelul organismului, există peste 50 de tipuri de hormoni. 

Pentru o bună funcționare a corpului uman este nevoie ca hormonii secretați să fie în cantitate optimă. În cazul în care cantitatea acestora este prea mare (hipersecreție) sau, din contră, prea mică (hiposecreție), atunci se produc manifestări semnificative care pot influența calitatea vieții pacientului. 

Ce afecțiuni abordează endocrinologia?

În cabinetul medicului endocrinolog pot fi abordate și tratate o serie de afecțiuni diverse, precum:

Bolile tiroidiene

• tiroidita cronică autoimună (tiroidita Hashimoto) - produsă atunci când sistemul imunitar produce anticorpi ce atacă celulele glandei tiroide; acest lucru duce la inflamarea glandei și la scăderea cantității de hormoni tiroidieni pe care aceasta o produce;
• boala Basedow Graves - spre deosebire de Hashimoto, în cazul lui bolii Basedow-Graves, sistemul imun produce anticorpi ce stimulează excesiv glanda tiroidă, determinând-o să producă hormoni tiroidieni in exces (hipertiroidism);
• tiroidita postpartum - inflamație a glandei tiroide, manifestată la unele femei după naștere; ar putea fi cauzata de schimbările hormonale in postpartum.
• nodulii tiroidieni - multiplicări anormale ale celulelor de la nivelul glandei tiroide, ce cauzează apariția unor formațiuni tumorale (benigne sau maligne);
• adenomul toxic (boala Plummer) - în cazul acestei afecțiuni, un nodul tiroidian benign devine autonom și începe să producă hormoni tiroidieni în exces;
• gușa multinodulară - afecțiune a glandei tiroide caracterizată prin creșterea în dimensiune a acesteia, cu prezența multor noduli tiroidieni;
• cancerul tiroidian - afecțiune oncologică produsă ca urmare a dezvoltării anormale a celulelor la nivelul glandei tiroide; în funcție de severitatea sau proveniența celulelor respective, există mai multe tipuri ale acestui tip de cancer: cancer tiroidian papilar, cancer tiroidian folicular, cancer tiroidian medular, carcinom tiroidian anaplastic.

Tulburări ale ciclului menstrual

• oligomenoreea - cicluri menstruale rare, cu intervale mai lungi de 35 de zile între menstruații;
• amenoreea - absența menstruației pentru trei sau mai multe cicluri consecutive;
• hipomenoreea - sângerare menstruală ușoară sau de scurtă durată (mai puțin de două zile);
• polimenoreea - cicluri menstruale frecvente, cu intervale mai mici de 21 de zile între menstruații;
• hipermenoreea - sângerare menstruală abundentă care durează mai mult de șapte zile și poate provoca anemie sau oboseală;
• menoragia - termen general pentru sângerare menstruală abundentă;
• metroragia - sângerare vaginală anormală care apare în afara menstruației;
• sindromul premenstrual (SPM) - complex de simptome fizice și emoționale care apar cu 1-2 săptămâni înainte de menstruație și dispar odată cu începerea ciclului;
• sindromul intermenstrual (SIM) - simptome similare SPM, dar care apar în timpul fazei foliculare (primele două săptămâni) ale ciclului menstrual.
• dismenoreea (menstruația dureroasă) - termenul medical ce descrie durerile posibil dezvoltate în zona pelvisului (zona inferioară a abdomenului), în timpul menstruației.

Afecțiuni ale glandelor suprarenale

• boala Addison (insuficiența suprarenală) -  afecțiune rară, cauzata de incapacitatea glandelor suprarenale de a produce cantități optime de cortizol și aldosteron.
• feocromocitomul - tumoră rară a glandelor suprarenale, responsabilă de producerea în exces a hormonilor suprarenali adrenalină și noradrenalină.

Alte patologii cauzate de disfuncții endocrine

• menopauza - încetarea naturală a menstruației la femei, marcată de o scădere semnificativă a nivelurilor de estrogen și progesteron. Vârsta medie a menopauzei este de 51 de ani, dar poate apărea mai devreme sau mai târziu.
• premenopauza - perioada de tranziție către menopauză, care durează de obicei câțiva ani. În această perioadă, nivelurile de hormoni încep să scadă, ceea ce poate duce la simptomele descrise mai sus.
• sindromul ovarelor polichistice - Este o afecțiune frecventă care afectează aproximativ 5-10% dintre femeile de vârstă reproductivă. Se caracterizează prin prezența chisturilor mici pe ovare, niveluri neregulate de hormoni și cicluri menstruale neregulate sau absente.
• ginecomastia - creșterea anormală a glandelor mamare la bărbați. Poate fi cauzată de diverse afecțiuni, inclusiv dezechilibre hormonale, anumite medicamente, obezitate sau consum de alcool.
• insulinomul - tumoare rară a pancreasului care produce prea multă insulină. Insulina este un hormon important care reglează nivelul zahărului din sânge. Nivelurile excesive de insulină pot duce la hipoglicemie (scăderea zahărului din sânge).
• obezitatea - acumulare anormală sau excesivă de grăsime corporală care poate prezenta un risc pentru sănătate. Este cauzată de un dezechilibru între caloriile ingerate și cele arse.
• osteoporoza - afecțiune care se caracterizează prin scăderea densității osoase și creșterea fragilității osoase, crescând riscul de fracturi. Afectează în principal femeile după menopauză, dar poate apărea și la bărbați.
• osteopenia - scădere a densității osoase, ce precede osteoporoza; persoanele cu osteopenie au un risc crescut de fracturi, dar nu la fel de mare ca cele cu osteoporoză.
• procalcinomul - tumoare rară a glandei tiroide care produce o proteină anormală numită procalcitonină. Nivelurile crescute de procalcitonină pot provoca o serie de simptome, inclusiv febră, dureri musculare, erupții cutanate și diaree.
• acromegalia - afecțiune cauzată de producția excesivă de hormon de creștere (GH) de către glanda pituitară. GH stimulează creșterea osoasă și tisulară, iar excesul său poate duce la gigantism (la copii) sau acromegalie (la adulți).
• infertilitatea - incapacitatea unui cuplu de a concepe un copil după un an de încercări regulate. Poate fi cauzată de o varietate de factori la bărbați și femei.
• hipoglicemia - scăderea nivelului de zahăr din sânge sub valorile normale. Poate fi cauzată de o serie de factori, inclusiv diabet, anumite medicamente, consum insuficient de alimente și exerciții fizice intense.
• coma diabetică - urgență medicală gravă care apare la persoanele cu diabet atunci când nivelul zahărului din sânge este extrem de ridicat (hiperglicemie). Comă diabetică poate duce la leziuni cerebrale și chiar moarte dacă nu este tratată prompt.
• tulburările de creștere - modificări somatice și metabolice cauzate de variația secreției GH: gigantism și nanism hipofizar.

Cele mai frecvente afecțiuni ale glandei tiroide

Cel mai frecvent, pacientul se prezintă în cabinetul medicului endocrinolog pentru o afecțiune la nivelul glandei tiroide

Tiroida este o glandă endocrină situata la baza gâtului, cu un rol foarte important la nivelul întregului organism prin prisma hormonilor pe care îi secretă. T4 (tiroxina) și T3 (triiodotironina) sunt cei doi hormoni eliberație de tiroidă, cu rol asupra:

• sistemului cardio-vascular;
• tegumemtului;
• aparatului digestiv;
• sistemului osteo-muscular;
• sistemului articular;
• sistemului nervos.   

Din punct de vedere anatomic, glanda tiroidă este alcătuită din doi lobi situați de o parte și de alta a unei porțiuni centrale, are o greutate de cca 30 grame și formă de fluture. În cazul în care cantitatea de hormoni secretați de tiroidă este prea mare, afecțiunea poartă denumirea de hipertiroidism, manifestat clinic prin:

• transpirații abundente;
• tahicardie;
• palpitații;
• scădere ponderală;
• diaree;
• stare de oboseală cronică;
• tremor fin al extremităților. 

Când cantitatea de hormoni eliberați de glanda tiroidă este prea mică, se instalează hipotiroidismul, manifestat clinic prin:

• creștere ponderală;
• constipație;
• bradicardie;
• extremități reci;
• păr friabil;
• dureri musuclare;
• cefalee;
• tulburări de memorie;
• depresie.

O altă afecțiune întâlnită frecvent în endocrinologie este reprezentată de apariție nodulilor tiroidieni. 

Nodulii tiroidieni sunt conglomerate de celule tiroidiene care se formează separat, haotic, la nivelul glandei tiroide. În 9 din 10 cazuri, nodulii tiroidieni au caracteristici benigne în timp ce 1 nodul din 10 se dovedește a fi malign. Statisticile arată că faptul că, pe parcursul unei vieți, un om are 50% șanse de a dezvolta noduli tiroidieni.

Toți nodulii tiroidieni, indiferent de dimensiunea acestora sau de simptomatologia clinică generată, necesită evaluare de specialitate și abordare specifică, de la caz la caz. 2

Află mai multe informații utile despre cele mai frecvente afectiuni ale tiroidei.

Ce proceduri și intervenții fac medicii endocrinologi?

Pentru diagnosticarea afecțiunilor endocrinologice, poate fi nevoie de:

• consult medical complet: anamneză și examen clinic;
• analize de sânge specifice:
• investigații imagistice: ecografie, tomografie computerizată (CT), test de rezonanță magnetică nucleară (RMN);
• biopsie. 

Ecografia

Orice nodul tiroidian depistat la examenul fizic necesită evaluare imagistică. Ecografia este o investigație paraclinică non-invazivă și non-iradiantă, care furnizează medicului informații legate de localizarea nodulului, numărul acestora (dacă există mai mulți), dimensiuni, structură, margini. 

Biopsia

În situațiile în care aspectul ecografic al nodulului este incert, se recomandă efectuarea biopsiei. Aceasta este o investigație invazivă care presupune prelevarea unui fragment tisular de la nivelul glandei tiroide și examinarea acestuia la microscop, cu scopul de a preciza caracterul benign sau malign al nodulului. În cazul nodulilor tiroidieni, biopsia se poate realiza prin două tehnici:

• biopsia prin ac fin: presupune recoltarea unui mic grup celule de la nivelul nodulilor prin aspirare cu un ac fin;
• biopsia core-needle: presupune recoltarea unui mic fragment de țesut, ce urmează a fi analizat în laboratorul de anatomie ăatologică; avantajul acestei proceduri constă în obținerea unui rezultat mai concludent și un diagnostic cu un grad mai mare de acuratețe. 

Prezența unui nodul tiroidian impune următoarele variante de abordare, în funcție de natura benignă sau malignă a acestuia:

Tiroidectomia

În cazul în care nodulul descoperit este malign, medicul va indica îndepărtarea chirurgicală a nodulului; se poate îndepărta tiroida în totalitate (tiroidectomie totală) sau doar un fragment din tiroidă (tiroidectomie subtotală);

Ablația cu microunde a nodulilor tiroidieni

În cazul în care nodulii sunt de origine benignă, au dimensiuni mici și nu determină manifestări clinice, pot fi monitorizați prin ecografii repetate. Dacă acesta/aceștia sunt de dimensiuni mari sau produc simptome, se pot trata chirurgical sau se pot aborda printr-o metodă modernă, minim invazivă, numită ablația cu microunde.

Ablația este o tehnică ce presupune distrugerea nodulului din interiorul său, prin supra-încălzire. Ablația poate fi realizată prin radiofrecvență, cu laser sau prin microunde. Spre deosebire de primele două, ablația cu microunde are o eficacitate mai mare și o durată mai mică de efectuare a procedurii, iar disconfortul resimțit de pentru pacient este mai redus.

Această tehnică se poate realiza cu anestezie locală și nu lasă cicatrici la nivel cutanat. În plus, prin această modalitate nouă de tratament, se pot evita rezecția totală a tiroidei și tratamentul cu iod pe tot parcursul vieții. 

Ablația cu microunde se realizează cu ajutorul unui ac cu vârful de 3 mm, prin intermediul căruia se emite căldură care generează microunde în jurul nodulului. Apoi, printr-o tehnică numită hidrodisecție, se introduce un lichid care acoperă tiroida pentru a-i asigura protecție.

Întreaga procedură se efectuează sub control ecografic, astfel încât medicul are vizibilitatea necesară pentru a ținti fiecare porțiune din nodul, cu scopul de a-l distruge. Celulele restante în urma procedurii vor fi detectate de către organism ca fiind un corp străin și vor fi ulterior eliminate. În urma acestei intervenții minim invazive, nodulul se va retrage, eficiența putând fi evaluată complet după 6 luni.