Sună 031 9393Sună 031 9393Sună 031 9393Sună 031 9393ProgramareProgramareChat A.IChat A.IChat A.I

Colita ischemică: ce este, cauze, simptome, tratament 

Gastroenterologie | November 17, 2026 | 0 min de citit

Colita ischemică reprezintă inflamația colonului, adică a intestinului gros, apărută după ce o porțiune a acestuia nu mai primește suficient sânge și oxigen. Afecțiunea poate provoca durere abdominală bruscă, nevoie urgentă de scaun, diaree și sângerare rectală. Apare mai des după vârsta de 60 de ani, dar poate afecta și persoane mai tinere care au anumiți factori de risc.

În multe cazuri, leziunile sunt ușoare, iar colonul se reface în câteva zile sau săptămâni cu tratament și supraveghere medicală. Uneori, însă, lipsa de oxigen afectează profund peretele intestinal și produce complicații care necesită intervenție rapidă. Descoperă alături de noi ce este colita ischemică, ce o cauzează, cum o recunoști și cum se tratează!

Ce este colita ischemică?

Termenul „ischemie” descrie reducerea circulației sângelui către un țesut. În colita ischemică, fluxul sanguin care ajunge la o zonă a colonului scade suficient de mult încât să provoace inflamație și leziuni. Mucoasa, stratul care căptușește interiorul intestinului, reacționează prima la lipsa de oxigen. Aceasta se umflă, devine fragilă și poate sângera. Astfel apar crampele abdominale, modificările tranzitului și sângele vizibil în scaun.

De obicei, afecțiunea cuprinde un segment al colonului, nu întregul intestin gros. Zonele aflate la limita dintre teritoriile alimentate de două artere sunt mai sensibile la scăderea circulației. Colita ischemică debutează frecvent brusc și evoluează pe parcursul câtorva zile. Formele superficiale se vindecă, de regulă, fără urmări. Dacă leziunile pătrund în profunzimea peretelui intestinal, pot apărea necroza, adică moartea țesutului, perforația colonului și infectarea cavității abdominale.

Colita ischemică și ischemia mezenterică acută nu sunt aceeași afecțiune

Ischemia mezenterică acută afectează în special intestinul subțire și apare adesea după blocarea unei artere importante. Provoacă, de regulă, o durere foarte intensă și poate necesita o intervenție chirurgicală urgentă. Colita ischemică afectează intestinul gros și apare mai frecvent din cauza unei scăderi temporare a fluxului sanguin. Multe cazuri răspund la hidratare, repaus digestiv și tratarea cauzei, însă medicul trebuie să excludă rapid o formă severă.

Cum apare colita ischemică?

Colonul are nevoie permanent de sânge pentru ca țesuturile sale să funcționeze normal. Dacă tensiunea arterială scade mult, organismul direcționează sângele cu prioritate către inimă și creier. În această situație, intestinul poate primi o cantitate insuficientă.

O deshidratare accentuată după diaree sau vărsături, o hemoragie, insuficiența cardiacă ori o operație complexă pot declanșa acest mecanism. Nu trebuie ca o arteră să se blocheze complet. Uneori, reducerea temporară a circulației produce leziuni chiar dacă vasele rămân deschise.

Evoluția depinde de intensitatea și durata lipsei de oxigen:

  • forma ușoară: mucoasa se inflamează și apar mici sângerări, iar leziunile se pot vindeca în câteva zile;
  • forma moderată: ulcerațiile devin mai profunde, simptomele persistă, iar pacientul poate avea nevoie de internare;
  • forma severă: lipsa sângelui afectează întregul perete intestinal și crește riscul de necroză, perforație sau peritonită, adică inflamația membranei care căptușește abdomenul.

Medicii identifică frecvent leziuni în colonul descendent și sigmoid, situate în partea stângă a abdomenului. Flexura splenică, zona în care colonul își schimbă direcția sub splină, este și ea vulnerabilă. Afectarea izolată a colonului drept apare mai rar, dar se poate asocia cu o evoluție mai dificilă.

Totuși, durerile în partea stângă a abdomenului pot avea numeroase alte cauze, iar localizarea durerii oferă medicului doar un indiciu, fără să confirme singură diagnosticul.

Care sunt cauzele colitei ischemice?

Uneori, medicul nu identifică o singură cauză. Mai mulți factori pot acționa simultan, mai ales la persoanele care au boli cardiovasculare sau urmează tratamente complexe.

Scăderea fluxului sanguin

Acesta este mecanismul întâlnit cel mai des. Circulația către colon poate scădea în urma:

  • unei tensiuni arteriale foarte mici;
  • deshidratării severe provocate de diaree, vărsături, temperaturi ridicate sau efort prelungit;
  • unei hemoragii importante;
  • insuficienței cardiace, în care inima nu pompează suficient sânge;
  • unei infecții generalizate;
  • unor bătăi neregulate ale inimii;
  • ședințelor de dializă asociate cu scăderea tensiunii;
  • intervențiilor chirurgicale efectuate la nivelul inimii, aortei sau abdomenului.

De exemplu, un adult în vârstă care ia diuretice și pierde multe lichide prin diaree poate dezvolta simultan deshidratare și hipotensiune. Împreună, acestea reduc cantitatea de sânge care ajunge la colon.

Îngustarea sau blocarea vaselor

Ateroscleroza îngustează arterele prin acumularea unor depozite de grăsime în pereții lor. Un cheag format local sau migrat din altă zonă poate bloca un vas care alimentează intestinul. Fibrilația atrială, o tulburare a ritmului inimii, favorizează formarea cheagurilor. Mai rar, cauza implică un cheag în venele intestinale, lezarea peretelui aortei sau o procedură efectuată asupra vaselor mari.

Boli asociate

Riscul crește dacă ai diabet, hipertensiune, colesterol mărit, boală coronariană, circulație deficitară la nivelul picioarelor sau boală renală avansată. Tulburările de coagulare, vasculitele (inflamații ale vaselor), lupusul și anemia falciformă pot contribui, de asemenea, la apariția afecțiunii.

Medicamente și substanțe

Unele diuretice, medicamente pentru tensiune, tratamente pentru migrenă, decongestionante nazale și terapii hormonale pot influența tensiunea sau diametrul vaselor. Antiinflamatoarele precum ibuprofenul și diclofenacul, anumite laxative și unele tratamente oncologice pot contribui în situații particulare. Cocaina și metamfetamina contractă puternic vasele și pot provoca ischemie inclusiv la persoane tinere. Nu întrerupe tratamentele prescrise după ce citești această listă, ci discută cu medicul care le-a recomandat. Acesta va analiza dozele, interacțiunile și bolile tale înainte să modifice schema terapeutică.

Factori de risc: cine trebuie să fie mai atent

Vârsta de peste 60 de ani crește riscul, mai ales dacă se asociază cu ateroscleroză, boli cardiace, diabet sau hipertensiune. Fumatul afectează vasele, iar episoadele repetate de deshidratare pot reduce circulația intestinală. Acordă mai multă atenție simptomelor dacă:

  • ai fibrilație atrială sau alte tulburări de ritm cardiac;
  • suferi de boală renală cronică sau de tulburări de coagulare;
  • ai trecut recent printr-o intervenție cardiovasculară ori abdominală;
  • urmezi mai multe tratamente care influențează tensiunea, hidratarea și tranzitul intestinal.

Efortul fizic de anduranță reprezintă un alt context posibil. De exemplu, o alergare lungă, desfășurată pe temperaturi ridicate și fără hidratare adecvată, poate reduce temporar circulația către intestin. Acest mecanism nu înseamnă că sportul provoacă în mod obișnuit colită ischemică, ci că deshidratarea severă și suprasolicitarea pot crea condiții favorabile.

Discută acum cu un specialist în
Discută acum cu un specialist în Gastroenterologie

Solicită o consultație și beneficiezi cele mai moderne metode de diagnostic și tratament. Memorial îți oferă îngrijire de top , cu rezultate dovedite. Nu amâna și fă pasul spre o viață mai sănătoasă!

Simptomele colitei ischemice

Simptomele apar adesea brusc, dar intensitatea lor variază. Manifestările frecvente includ:

  • durere abdominală sub formă de crampe;
  • sensibilitate la apăsarea abdomenului;
  • nevoie urgentă de scaun;
  • diaree;
  • sânge roșu sau închis la culoare în scaun;
  • mucus în materiile fecale;
  • greață, balonare sau vărsături.

Un scenariu tipic începe cu o crampă în partea stângă a abdomenului. La scurt timp apare nevoia urgentă de scaun, iar în următoarele ore pacientul observă sânge. Chiar dacă sângerarea pare redusă, cere o evaluare medicală. Dacă ai scaune diareice fără sânge și fără durere severă, recomandările generale despre ce este bun pentru diaree te pot ajuta să gestionezi episodul acasă.

Diareea cu sânge, febra sau starea generală alterată nu se tratează, însă, fără medic. Semnele care pot indica o formă severă includ durerea persistentă sau în creștere, abdomenul rigid și foarte sensibil, febra, pulsul rapid, amețeala, leșinul, vărsăturile repetate și sângerarea abundentă.

Oprirea eliminării gazelor și a scaunului poate sugera blocarea tranzitului intestinal. Colita ischemică poate apărea și fără sânge vizibil în scaun. Dacă durerea este puternică, absența sângerării nu exclude o leziune serioasă, așa că nu te baza pe un singur simptom și nu încerca să stabilești singur diagnosticul.

Când ceri ajutor medical de urgență?

Mergi la camera de gardă dacă ai durere abdominală severă instalată brusc, mai ales dacă aceasta se asociază cu sânge în scaun. Solicită ajutor rapid și dacă apar:

  • sângerare rectală abundentă;
  • febră și frisoane;
  • leșin, confuzie sau slăbiciune accentuată;
  • abdomen rigid, umflat ori foarte dureros;
  • vărsături persistente;
  • urină foarte puțină și gură uscată;
  • tensiune mică sau puls accelerat;
  • simptome digestive apărute după o intervenție vasculară, cardiacă ori abdominală.

Nu lua antibiotice rămase de la un tratament anterior, laxative sau medicamente care opresc diareea. Acestea pot masca evoluția, pot produce reacții adverse și pot întârzia îngrijirea potrivită.

 

Cum pune medicul diagnosticul de colită ischemică?

Nicio analiză nu confirmă singură afecțiunea. Medicul corelează simptomele, istoricul medical, examenul abdomenului, testele de laborator și investigațiile imagistice sau endoscopice.

În timpul consultației, descrie cât mai exact momentul debutului, locul durerii, aspectul scaunului și cantitatea aproximativă de sânge. Menționează bolile cardiovasculare, operațiile recente, episoadele de deshidratare și toate medicamentele ori suplimentele folosite. Investigațiile recomandate pot include:

  • analizele de sânge: hemoleucograma, markerii de inflamație, electroliții, testele pentru rinichi și coagulare și, la nevoie, nivelul lactatului, dacă medicul suspectează o afectare severă;
  • analizele din scaun: ajută la excluderea infecțiilor, inclusiv a infecției cu Clostridioides difficile, o bacterie asociată uneori tratamentelor antibiotice;
  • tomografia computerizată abdominală cu substanță de contrast: reprezintă frecvent prima investigație imagistică și arată îngroșarea peretelui intestinal, extinderea inflamației și eventualele complicații;
  • angio-CT-ul: examinează vasele și devine util dacă medicul suspectează blocarea unei artere sau ischemie mezenterică;
  • colonoscopia: permite examinarea directă a mucoasei și prelevarea de biopsii, adică fragmente foarte mici de țesut analizate la microscop, care ajută la diferențierea ischemiei de o infecție sau de o boală inflamatorie intestinală.

Medicul stabilește momentul procedurii endoscopice în funcție de starea ta. Dacă suspectează perforație sau peritonită, evită colonoscopia și prioritizează investigațiile și tratamentele urgente. Atunci când este recomandată, informațiile despre colonoscopie – pregătire, desfășurare și posibile efecte adverse te ajută să știi la ce să te aștepți și să te pregătești corect.

Afecțiuni care pot semăna cu colita ischemică

Mai multe boli digestive pot produce simptome asemănătoare, motiv pentru care medicul trebuie să le excludă înainte de a stabili diagnosticul:

  • colita infecțioasă: poate provoca diaree, febră, crampe și sânge în scaun; este declanșată de bacterii, virusuri sau paraziți, iar antibioticele ajută numai în anumite infecții și se administrează doar la recomandarea medicului;
  • boala Crohn și rectocolita ulcero-hemoragică: sunt afecțiuni inflamatorii cronice care evoluează prin perioade active și perioade de liniște, spre deosebire de colita ischemică, ce are, de regulă, un debut brusc;
  • colita microscopică: produce în principal diaree apoasă de durată, de obicei fără sânge, iar diagnosticul se stabilește prin biopsie, deoarece mucoasa poate părea normală la colonoscopie.

Expresia „colită de fermentație” nu desemnează un diagnostic medical standard. Balonarea, gazele și tranzitul neregulat pot avea numeroase cauze, de la intoleranțe alimentare până la sindromul de intestin iritabil, așa că nu atribui sângerarea sau durerea acută unei presupuse fermentații.

Medicul poate exclude și diverticulita, cancerul colorectal, hemoroizii, fisurile anale, apendicita, ocluzia intestinală și colita asociată unor medicamente ori radioterapiei. Colonoscopia, biopsia și istoricul simptomelor clarifică, de cele mai multe ori, diferența.

Tratamentul colitei ischemice

Tratamentul depinde de profunzimea leziunilor, zona afectată, cauza episodului și bolile asociate. Formele ușoare și moderate răspund frecvent la măsuri fără intervenție chirurgicală, precum:

  • repausul digestiv: o pauză temporară de la alimentația pe cale orală, astfel încât colonul să se refacă;
  • perfuziile: corectează deshidratarea și dezechilibrele de săruri;
  • monitorizarea atentă: echipa medicală urmărește tensiunea, pulsul, temperatura, durerea și sângerarea;
  • tratarea factorului declanșator: medicul reface volumul de lichide, adaptează îngrijirea împreună cu un cardiolog în caz de insuficiență cardiacă sau aritmie și revizuiește medicamentele care ar fi putut contribui, fără să întrerupă nejustificat terapiile necesare.

Antibioticele nu tratează orice tip de colită. Medicul le poate prescrie în formele moderate sau severe, dacă există riscul ca bacteriile intestinale să treacă prin peretele lezat, iar administrarea lor fără recomandare poate provoca reacții adverse, interacțiuni și infecții cu Clostridioides difficile.

Operația devine necesară dacă apar necroza, perforația, peritonita, infectarea generalizată, hemoragia necontrolată sau blocarea intestinului. Chirurgul poate îndepărta segmentul afectat și, în anumite situații, poate crea o stomă, adică o deschidere la nivelul abdomenului prin care materiile fecale ajung într-un dispozitiv colector. Aceasta poate fi temporară sau permanentă, în funcție de extinderea leziunilor.

Alimentația în colita ischemică și după externare

Echipa medicală decide momentul reluării alimentației. După o pauză digestivă, poți începe cu lichide și alimente ușor tolerate, apoi revii treptat la un regim obișnuit, respectând planul primit la externare. În perioada de recuperare:

  • alege porții mici și mănâncă regulat;
  • preferă preparatele fierte, coapte sau gătite la abur în locul prăjelilor;
  • redu temporar alcoolul, alimentele foarte grase și preparatele picante, dacă acestea accentuează crampele sau diareea;
  • crește treptat aportul de fibre, conform recomandărilor medicului.

Nu adopta o dietă restrictivă pe termen lung fără îndrumare, deoarece poți dezvolta carențe nutriționale. Ceaiurile, probioticele și suplimentele nu restabilesc circulația colonului, iar unele produse interacționează cu anticoagulantele, medicamentele cardiace sau tratamentul diabetului, așa că cere sfatul medicului ori al farmacistului înainte să le folosești.

Complicațiile colitei ischemice

Cele mai multe forme superficiale se vindecă, însă cazurile severe pot produce:

  • necroză și perforație intestinală;
  • peritonită;
  • infecție generalizată;
  • hemoragie digestivă;
  • ocluzie intestinală;
  • îngustarea colonului prin cicatrizare;
  • episoade persistente sau recurente;
  • necesitatea unei operații și, uneori, a unei stome.

Îngustarea colonului, numită stenoză, se poate forma la câteva săptămâni sau luni după episod și poate provoca balonare, crampe, constipație și dificultăți la eliminarea scaunului. Anunță medicul dacă astfel de manifestări apar în perioada de recuperare. În cazul complicațiilor care nu răspund la tratamentul medical, evaluarea și intervenția sunt realizate de specialiști în chirurgie colorectală, în colaborare cu medicul gastroenterolog.

Evoluție, recuperare și risc de recidivă

În formele ușoare, simptomele pot începe să se reducă după două sau trei zile de tratament, însă mucoasa are nevoie de mai mult timp ca să se refacă. Durata recuperării depinde de vârstă, de extinderea leziunilor, de circulație și de bolile cardiace sau renale asociate. Medicul poate recomanda o colonoscopie de control după vindecare. Aceasta verifică refacerea mucoasei și exclude o stenoză, polipii sau o altă sursă a sângerării.

Recidiva rămâne posibilă dacă persistă deshidratarea repetată, fumatul, aritmia netratată ori problemele de tensiune. Urmează tratamentele prescrise și mergi la controalele recomandate. Dacă simptomele reapar, cere din nou evaluare medicală, chiar dacă episodul pare asemănător cu primul.

Cum reduci riscul de colită ischemică?

Nu toate episoadele pot fi prevenite, însă poți limita factorii favorizanți prin câteva măsuri practice:

  • monitorizează tensiunea, glicemia și colesterolul;
  • urmează tratamentul recomandat pentru bolile cardiace și fibrilația atrială;
  • renunță la fumat;
  • bea suficiente lichide, mai ales pe caniculă, în timpul efortului sau dacă ai diaree și vărsături;
  • evită drogurile stimulante;
  • discută periodic schema de tratament cu medicul, mai ales dacă folosești multe medicamente;
  • nu lua frecvent antiinflamatoare, laxative sau decongestionante fără recomandare;
  • cere ajutor medical dacă apar durere abdominală bruscă și sânge în scaun.

Controalele regulate ajută la gestionarea bolilor cardiovasculare care pot afecta circulația intestinală și la depistarea din timp a factorilor care pot declanșa un nou episod.

Când programezi un consult gastroenterologic la Memorial

Programează o consultație de gastroenterologie dacă ai dureri abdominale recurente, diaree prelungită, sânge în scaun sau modificări persistente ale tranzitului. Gastroenterologul îți va evalua simptomele și va recomanda analizele ori investigațiile potrivite.

Colonoscopia cu biopsie, analizele de sânge și de scaun, ecografia sau CT-ul abdominal pot face parte din evaluare. În cazurile complexe, gastroenterologul colaborează cu specialiști în chirurgie, cardiologie, radiologie și medicină de urgență pentru stabilirea planului terapeutic.

Dacă durerea este intensă, sângerarea abundentă sau starea generală se deteriorează, mergi direct la Urgență și nu aștepta o consultație programată.

Colita ischemică apare atunci când o porțiune a colonului nu primește suficient sânge, iar simptomele tipice sunt durerea abdominală bruscă, nevoia urgentă de scaun și sângele în scaun. Cele mai multe forme ușoare se vindecă prin hidratare, repaus digestiv și tratarea cauzei, însă formele severe pot necesita intervenție chirurgicală. Recunoașterea la timp a semnelor de alarmă și controlul factorilor de risc cardiovasculari reduc riscul de complicații și de recidivă.

DISCLAIMER: Articolul de față are un rol pur informativ și nu înlocuiește sfatul avizat al medicului specialist. Dacă te confrunți cu manifestări posibil asociate colitei ischemice, programează-te pentru o consultație de gastroenterologie, în cadrul spitalului Memorial România!

Întrebări frecvente (FAQ)

Colita ischemică se poate vindeca complet?

Da, în majoritatea cazurilor ușoare și moderate colonul se reface după restabilirea circulației și tratarea cauzei, iar recuperarea poate dura câteva săptămâni. Formele complicate necesită îngrijire mai amplă și, uneori, intervenție chirurgicală.

Pot lua antidiareice dacă observ sânge în scaun?

Nu, nu lua antidiareice fără indicația medicului, deoarece diareea cu sânge poate avea cauze care necesită evaluare rapidă. Mergi la medic, mai ales dacă ai durere abdominală, febră, amețeală sau semne de deshidratare.

Colonoscopia este obligatorie în colita ischemică?

Nu în fiecare caz, medicul decide în funcție de simptome, rezultatul tomografiei și riscul de complicații. Dacă există suspiciunea unei perforații sau a unei peritonite, procedura este amânată și se aleg alte metode de investigare.

BIBLIOGRAFIE:

https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/24513-ischemic-colitis

https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/ischemic-colitis/symptoms-causes/syc-20374001

https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/25559486/

https://doi.org/10.3949/ccjm.70.11.920

Programare rapidă

Solicită acum o consultație. Completează formularul și te programaăm în cel mai scurt timp.

Am citit și sunt de acord cu cu Termenii și Condițiile și Politica de confidențialitate Memorial România.

Am citit și sunt de acord cu utilizarea datelor în scopuri de marketing (email,sms, etc.) conform Politicii GDPR.

Acesta este angajamentul nostru pentru informații medicale de încredere. Ne dedicăm să oferim pacienților informații medicale de cea mai înaltă calitate.

 

Înscrie-te la newsletter.

Află primul despre reducerile și ofertele speciale.

Am citit și sunt de acord cu cu Termenii și Condițiile și Politica de confidențialitate Memorial România.

Am citit și sunt de acord cu utilizarea datelor în scopuri de marketing (email,sms, etc.) conform Politicii GDPR.

Din aceeasi categorie
Cele mai citite
Cele mai recente

Loading...