Chirurgia colorectală

Despre chirurgia colorectală

Chirurgia colorectală este o ramură a chirurgiei generale ce abordează patologiile benigne și maligne localizate la nivelul tractului digestiv inferior (de la apendice și colon până la rect). La nivel global, cancerul colorectal este cea mai frecventă formă de neoplazie depistată la bărbați și a doua cea mai frecventă formă de cancer diagnosticată la femei. Riscul de cancer colorectal crește odată cu vârsta, 90% din cazuri fiind diagnosticate la persoane cu vârsta de peste 50 de ani.

În timp ce ratele cancerului colorectal au scăzut în rândul adulților de 50 de ani și peste, incidența cancerului colorectal este în creștere în rândul adulților sub 50 de ani. Persoanele născute după 1990 prezintă un risc de 2 ori mai mare de a dezvolta cancer de colon și de 4 ori mai mare de a dezvolta cancer de rect, comparativ cu cele născute în 1950.

Se estimează că până în 2030, cancerul colorectal va deveni principala cauză de deces prin cancer la adulții sub 50 de ani, cu o medie de aproximativ 18.000 de cazuri de cancer colorectal diagnosticate la persoanele sub 50 de ani, adică echivalentul a 49 de cazuri noi pe zi.

În cadrul Spitalului Memorial Băneasa, departamentul de Chirurgie colorectală este alcătuit dintr-o echipă medicală supraspecializată în cele mai avansate tehnici de investigație (screening, diagnosticare, stadializarea bolii) și tratament, astfel încât pacienții să beneficieze de o abordare individualizată a cazului, precum și de un tratament de top.

Afecțiuni abordate prin chirurgia colorectală

Chirurgia colorectală este singurul tratament curativ în bolile benigne și maligne în patologia tubului digestiv, deoarece tratamentul medicamentos nu asigură curabilitatea pacientului. Cele mai frecvente patologii în care chirurgia colorectală este indicată sunt:

• formațiunile tumorale benigne ale colonului și rectului - cunoscute și sub denumirea de tumori benigne colorectale, sunt excrescențe dezvoltate în peretele interior al colonului sau al rectului, fără risc de metastazare; anumite tumori benigne pot evolua în timp în cancer;
• formațiunile tumorale maligne ale colonului și rectului - cunoscute și sub denumirea de cancer colorectal, sunt excrescențe anormale dezvoltate în peretele interior al colonului și / sau al rectului, cu potențial de metastazare;
• colita ulcerativă - boală inflamatorie intestinală cronică ce afectează colonul, provocând inflamație și ulcerații;
• boala Crohn în formă avansată - în astfel de cazuri, chirurgia colorectală abordează manifestările agresive sau complicațiile bolii;
• perforații colonice - rupturi ale peretelui colonului ce cauzează scurgerea conținutului intestinal în cavitatea abdominală;
• fistule colonice - apar ca urmare a inflamației cronice, sau a unor infecții ale colonului, ce cauzează erodarea peretelui intestinal și formarea unor căi de legătură cu alte structuri;
• stenoze colonice - îngustări ale colonului care pot obstrucționa fluxul intestinal; la fel ca în cazul perforațiilor colonice sau al fistulelor colonice, aceste complicații grave ale bolilor inflamatorii intestinale necesită asistență medicală în regim de urgență;
• diverticulita colică - prezența unor mici pungi bombate (diverticuli) la nivelul peretelui colonului slăbit; poate fi asimptomatică, dar se poate manifesta în cazurile severe (atunci când este recomandată chirurgia colorectală) prin dureri abdominale, sensibilitate, balonare, constipație sau diaree;
• malformații congenitale ale colonului și rectului - prezente de la naștere; pot afecta structura sau funcția colonului și funcția rectului;
• endometrioza intestinală - creșterea anormală a țesutului endometrial (mucoasa uterului) în afara uterului, afectând uneori colonul sau rectul; poate provoca dureri pelvine, menstruații dureroase, sângerări rectale, disconfort la defecație și infertilitate;
• hemoroizi interni și externi - umflarea venelor din jurul anusului și al rectului, cauzând disconfort, mâncărimi, sângerare și dificultăți la defecație;
• abcese anale și rectale - pungi de puroi formate în țesuturile din jurul anusului și al rectului, cauzând durere, umflături și dificultăți la defecație;
• fisuri anale - leziuni deschise de mici dimensiuni, prezente la nivelul mucoasei anusului; provoacă dureri severe (în special, la defecație), sângerări și spasme ale sfincterului anal; atunci când nu răspund la tratament medicamentos sau schimbări la nivelul dietei, chirurgia colorectală este recomandată.

Despre cancerul colorectal: diagnostic și tratament

Cea mai frecventă afecțiune tratată la nivelul departamentului de chirurgie oncologică este cancerul colorectal. Potrivit statisticilor, în România, numărul cazurilor de cancer colorectal reprezintă aproape un sfert din totalitatea cazurilor de cancer.

De asemenea, a fost semnalată o incidență mai crescută a bolii în zonele subdezvoltate și defavorizate, acest fenomen fiind cauzat de lipsa implementării programelor de screening pentru cancerul colorectal.

Patologia poate fi depistată precoce prin colonoscopie (metodă prin care, cu ajutorul unui colonoscop, se poate examina intestinul gros și se pot preleva biopsii din zonele suspecte). Depistat în fază incipientă, cancerul colorectal poate fi vindecat prin tratament chirurgical. De asemenea, în astfel de cazuri, prognosticul pe termen lung este favorabil. 

Cancerul colorectal: factori de risc

Programul național de screening al cancerului colorectal recomandă efectuarea colonoscopiei:

• tuturor pacienților începând cu vârsta de 50 de ani, în absența factorilor de risc;
• tuturor pacienților începând cu vârsta de 40 de ani care prezintă următorii factori de risc:
  • antecedente heredo-colaterale de cancer colorectal;
  • fumatul;
  • sedentarismul;
  • obezitatea;
  • dieta dezechilibrată: bogată în carne roșie, scăzută în fibre;
  • consumul cronic de alcool;
  • boli inflamatorii intestinale: boala Crohn, colita ulcerativă;
  • diabetul zaharat;
  • patologii colonice benigne: polipii colonici;
  • boli genetice: sindromul Lynch, sindromul Gardner, sindromul Turcoat etc.

Simptome ale cancerului colorectal 

Simptomele cancerului colorectal în stadii incipiente pot fi absente, motiv pentru care afecțiunea este greu de depistat în această etapă, deoarece pacientul nu se prezintă la medic. Pe măsură ce procesul tumoral malign avansează, pacientul se poate confrunta cu: 

• scădere ponderală involuntară;
• inapetență;
• greață și vărsături;
• dureri abdominale;
• senzație de balonare;
• tulburări de tranzit intestinal: constipație, diaree;
• alternanța scaunului diareic cu constipația;
• elemente patologice în scaun: sânge sau mucus;
• anemie cronică;
• oboseală inexplicabilă;

Tipuri de intervenții chirurgicale colorectale

Tratamentul de elecție, care are un potențial real de vindecare a bolii, este reprezentat de chirurgia colorectală care vizează rezecția completă a formațiunii tumorale. Pentru ca succesul terapeutic să fie garantat, este necesar ca patologia să fie diagnosticată într-o formă cât mai incipientă, înainte ca celulele tumorale să se extindă la distanță (metastaze), sau să determine complicații precum ocluzia intestinală sau hemoragia digestivă.

Tipul de intervenție chirurgicală depinde foarte mult de:

• localizarea formațiunii tumorale;
• dimensiunile formațiunii tumorale;
• prezența altor boli asociate.

Abordarea minim invazivă (chirurgia robotică sau laparoscopică) reprezintă o opțiune chirurgicală prioritară. Deoarece în cadrul Spitalului Memorial Băneasa, siguranța și binele pacientului sunt pe primul loc, fiecare caz de cancer colorectal este analizat într-o comisie multidisciplinară (oncolog, chirurg colorectal, radiolog, radioterapeut, anatomopatolog), cu scopul de a identifica cea mai bună variantă terapeutică pentru pacient. 

În cadrul departamentului de Chirurgie Oncologică, majoritatea cazurilor de cancer colonic sau de rect se abordează printr-un tratament chirurgical inovator, cu ajutorul căruia specialiștii reușesc să evite soldarea intervenției chirurgicale cu colostomă (”anus contra naturii”- procedură extrem de neplăcută pentru pacienți).

Tehnica de chirurgie modernă este validată de Ghidurile Europene, care permit realizarea sa numai în centre medicale specializate, de către personal medical calificat, cu experiență în domeniu.