Colonoscopia este o procedură endoscopică utilizată atât în scop diagnostic, cât și terapeutic. Joacă un rol important în depistarea și diagnosticarea precoce a cancerului de colon, a bolilor intestinale și a afecțiunilor gastrointestinale.

Ce este colonoscopia

Colonoscopia este o procedură endoscopică care permite examinarea intestinului gros și a rectului. În timpul colonoscopiei, se pot îndepărta polipii sau se pot preleva biopsii pentru analiză ulterioară. Procedura se realizează prin introducerea unui tub flexibil, prevăzut cu o cameră video și o sursă de lumină, prin anus.

De ce se face colonoscopia

Medicul specialist poate recomanda colonoscopia pentru:

• Investigarea simptomelor digestive, cum ar fi durerea abdominală, sângerările rectale și diareea.
• Depistarea cancerului de colon.

În ce afecțiuni se recomandă

În scop diagnostic:

Colonoscopia poate fi utilizată pentru a diagnostica diverse afecțiuni intestinale, cum ar fi:

• Durere abdominală persistentă
• Sângerări rectale
• Constipație cronică
• Anemie sau deficit de fier inexplicabil
• Diaree cronică
• Cancer
• Pierdere în greutate inexplicabilă

Depistarea cancerului de colon

Colonoscopia este recomandată pentru depistarea precoce a cancerului de colon și rect, chiar și în absența simptomelor. Se recomandă efectuarea unei colonoscopii la fiecare 5 ani, începând cu vârsta de 50 de ani. Frecvența colonoscopiilor poate varia în funcție de istoricul familial de cancer de colon sau rect.

Controlul polipilor:

Persoanele care au avut polipi intestinali în trecut trebuie să efectueze colonoscopii periodice pentru monitorizare. Depistarea și îndepărtarea precoce a polipilor intestinali în timpul colonoscopiei este o metodă importantă de prevenire a cancerului de colon.

Cum se face colonoscopia

Înainte de colonoscopie, este necesară o pregătire prealabilă. Pacientul trebuie să informeze medicul despre:

• Sarcină
• Afecțiuni pulmonare
• Afecțiuni cardiace
• Diabet
• Medicamentele pe care le ia sau alergiile la medicamente

Pentru ca procedura să fie eficientă, intestinul trebuie să fie gol. Există diverse metode de curățare a intestinului. Curățarea inadecvată a intestinului poate duce la omiterea unor leziuni sau polipi în timpul colonoscopiei, la prelungirea procedurii (ceea ce crește riscurile) sau la necesitatea repetării acesteia.

În ziua colonoscopiei:

• Se recomandă purtarea unor haine lejere și confortabile.
• Înainte de procedură, se administrează sedative și analgezice pentru a asigura confortul pacientului.
• Pacientul poartă un pantalon special pentru colonoscopie, care lasă zona anală expusă.
• Dacă este necesar, se aplică electrozi pe corp pentru a monitoriza respirația, tensiunea arterială și ritmul cardiac.
• Pacientul este așezat pe partea stângă, cu genunchii la piept (poziția pentru colonoscopie).
• Medicul introduce colonoscopul prin anus.
• Pentru a facilita examinarea și a obține imagini clare, medicul poate introduce aer în intestin.
• Dacă se identifică zone anormale, se poate preleva o biopsie cu ajutorul unui instrument special atașat la colonoscop. De asemenea, se pot îndepărta polipii cu ajutorul unei anse de sârmă.
• Colonoscopul are o cameră video miniaturală la capăt, care transmite imagini pe un monitor extern, permițând medicului să examineze interiorul colonului.
• Imaginile obținute sunt înregistrate.
• La finalul procedurii, medicul retrage colonoscopul.

Cât durează

Colonoscopia durează între 20 de minute și o oră. După procedură, este posibil ca pacientul să aibă nevoie de 1-2 ore pentru a se recupera după efectele sedativelor. De asemenea, senzația de balonare și gazele cauzate de aerul introdus în intestin pot persista 1-2 zile.

Care sunt beneficiile

Colonoscopia este esențială pentru depistarea precoce și prevenirea cancerului de colon. De asemenea, permite îndepărtarea polipilor, care pot evolua spre cancer. Colonoscopia este utilă și pentru identificarea altor anomalii intestinale.

Costul colonoscopiei:

Costul colonoscopiei variază în funcție de clinica sau spitalul unde se efectuează procedura și de medicul care o realizează. Procedurile suplimentare efectuate în timpul colonoscopiei pot influența costul final. Pentru informații detaliate despre prețuri, vă rugăm să completați formularul de contact.

Înainte de colonoscopie?

Dieta pentru colonoscopie:

Înainte de colonoscopie, este posibil să fie necesare anumite restricții alimentare sau de lichide. Aceste restricții variază în funcție de pacient și sunt stabilite de medic. Scopul dietei este de a evita alimentele bogate în fibre, care pot îngreuna curățarea colonului.

Cu câteva zile înainte de colonoscopie:

• Evitați alimentele integrale, nucile, semințele, fructele uscate, fructele cu coajă sau sâmburi, pastele, mazărea și fasolea uscată.
• Consumați alimente sărace în fibre.
• Până cu o zi înainte de colonoscopie, puteți consuma ouă, iaurt, brânză, carne roșie sau albă (cu excepția organelor), pește.

Cu o zi înainte de colonoscopie:

• Nu consumați alimente solide.
• Consumați lichide clare, cum ar fi apă, ceai și sucuri de fructe fără pulpă.
• Puteți consuma iaurt o dată sau de două ori.
• Evitați lichidele roșii, care pot fi confundate cu sângele în timpul colonoscopiei.
• Nu mâncați și nu beți nimic după miezul nopții dinaintea colonoscopiei.
• Administrați medicamentele pentru curățarea intestinului conform recomandărilor medicului, începând cu ora 18:00.

În ziua colonoscopiei:

• Nu consumați alimente sau băuturi.
• Evitați fumatul, deoarece se va utiliza anestezie în timpul procedurii.

Medicamente:

Există diverse medicamente și metode pentru curățarea intestinului înainte de colonoscopie. Medicul va stabili medicamentul și doza adecvate pentru fiecare pacient.

Pe lângă dietă, se pot utiliza medicamente pentru curățarea intestinului.

Aceste medicamente trebuie administrate conform instrucțiunilor medicului și trebuie finalizate cu 4 ore înainte de colonoscopie.

De asemenea, se poate efectua clismă sau irigare intestinală pentru curățarea colonului.

După colonoscopie

• După colonoscopie, pacientul este monitorizat în spital timp de aproximativ o oră.
• Pacienții sunt externați în aceeași zi.
• Este important ca pacientul să fie însoțit de o persoană, deoarece a primit sedative.
• Nu conduceți, nu luați decizii importante și nu vă întoarceți la serviciu în ziua colonoscopiei.
• Este posibil să aveți balonare și gaze după procedură, din cauza aerului introdus în intestin. Mersul pe jos poate ameliora aceste simptome.
• Evitați ridicarea de greutăți și activitățile fizice intense.
• Este posibil să observați o cantitate mică de sânge în scaun după colonoscopie. Acest lucru este normal și de obicei nu este un motiv de îngrijorare. Dacă sângerarea este abundentă sau persistentă, contactați medicul.
• Vă puteți relua activitățile obișnuite după o zi

Efecte secundare

Colonoscopia este o procedură sigură, dar pot apărea ocazional complicații în timpul sau după procedură. Fiți atenți la următoarele simptome și complicații:

• Frisoane sau febră
• Amețeală persistentă și greață
• Incapacitatea de a urina
• Prezența sângelui în scaun
• Durere toracică sau palpitații
• Sângerare rectală abundentă
• Durere abdominală severă sau balonare
• Vărsături

Dacă aveți oricare dintre aceste simptome, contactați medicul dumneavoastră. Durerea abdominală severă, febra, frisoanele, greața și vărsăturile pot fi semne ale unei perforații a colonului.

Colonoscopia virtuală

Colonoscopia tradițională implică introducerea unui colonoscop în intestinul gros pentru vizualizare și intervenție, în timp ce colonoscopia virtuală utilizează tomografia computerizată (CT) pentru a crea imagini ale colonului, fără a fi necesară introducerea unui colonoscop.

Alternativele la colonoscopie

Colonoscopia este cea mai eficientă metodă de depistare precoce a cancerului de colon, dar există și alte teste alternative.

Aceste teste pot fi utilizate la pacienții care nu doresc sau nu pot efectua o colonoscopie, dar eficacitatea lor în detectarea cancerului de colon variază.

• Testul imunochimic fecal: Deoarece tumorile de colon sângerează adesea, acest test detectează sângele ocult în scaun. Pacientul poate colecta proba de scaun acasă, dar nu trebuie să atingă scaunul. Testul trebuie repetat anual.
• Testul de sânge ocult în scaun: Combinat cu testul imunochimic fecal și repetat anual, poate fi la fel de eficient ca și colonoscopia în detectarea cancerului de colon.
• Clisma baritată cu dublu contrast: Această procedură utilizează raze X pentru a examina colonul. Ca și în cazul colonoscopiei, colonul trebuie curățat complet înainte de procedură. Clisma baritată poate detecta polipii mari, dar poate rata polipii mici. Dacă se identifică o anomalie sau un polip suspect, este necesară o colonoscopie tradițională.
• Colonoscopia cu videocapsulă: Pacientul înghite o capsulă care conține o cameră video miniaturală. Imaginile captate de cameră sunt utilizate pentru a examina colonul. Această procedură nu este foarte frecvent utilizată și rezultatele nu sunt întotdeauna satisfăcătoare.
• Colonoscopia virtuală: Această procedură utilizează tomografia computerizată (CT) pentru a examina colonul. Colonul trebuie curățat înainte de procedură. Se administrează o substanță de contrast orală pentru a îmbunătăți vizualizarea colonului. Colonoscopia virtuală prezintă mai puține riscuri decât colonoscopia tradițională, poate fi efectuată la pacienții vârstnici și la cei care iau anticoagulante, permite reluarea imediată a activităților normale și este mai rapidă. Dezavantajele includ posibilitatea de a rata detalii mici, expunerea la radiații (deși la o doză mică), necesitatea unei colonoscopii tradiționale pentru intervenție în cazul polipilor sau altor anomalii.
• Sigmoidoscopia: Această procedură examinează doar partea inferioară a colonului (rectul și colonul sigmoid). Permite vizualizarea modificărilor din jumătatea stângă a colonului. Nu necesită o pregătire prealabilă la fel de riguroasă ca și colonoscopia; o clismă în spital este suficientă. Este recomandată în special pacienților tineri cu sângerări rectale, modificări ale diametrului scaunului, hemoroizi sau fisuri anale.