Ce tipuri de tumori mamare există și cum se stabilește tratamentul chirurgical la Memorial România?

Descoperirea unui nodul la nivelul sânului este unul dintre momentele care pot provoca cea mai mare neliniște, iar primul gând se îndreaptă, de multe ori, către cancer. În realitate, majoritatea formațiunilor mamare sunt benigne, iar chiar și în cazul celor maligne, diagnosticul precoce și tratamentul potrivit oferă astăzi șanse foarte bune de vindecare.

Tipul tumorii, dimensiunea și caracteristicile ei influențează direct conduita terapeutică, de la simpla monitorizare până la intervenția chirurgicală. Descoperă alături de noi ce tipuri de tumori mamare există, cum se pune diagnosticul și cum se stabilește tratamentul chirurgical potrivit fiecărei paciente.

Ce sunt tumorile mamare și de ce nu înseamnă automat cancer?

Tumorile mamare sunt formațiuni apărute la nivelul țesutului glandular, al canalelor galactofore sau al țesutului conjunctiv al sânului. Ele se împart în două mari categorii, tumori benigne, care nu se extind în alte organe, și tumori maligne, capabile să invadeze țesuturile din jur și să se răspândească în organism.

Diferențierea dintre aceste categorii nu se poate face doar prin palpare, motiv pentru care orice modificare a sânului necesită o evaluare de specialitate. Echipa de chirurgie mamară de la Memorial România, coordonată de Conf. Dr. Adrian-Daniel Tulin, asigură atât diagnosticul, cât și tratamentul chirurgical pentru o listă extinsă de patologii ale țesutului mamar, cu ajutorul tehnicii medicale moderne.

Ce semne merită verificate de medic?

• un nodul nou, palpabil la nivelul sânului sau al axilei;
• modificarea formei sau a dimensiunii unui sân;
• retracția mamelonului sau scurgerile mamelonare, mai ales cu aspect sangvinolent;
• modificările pielii, precum înroșirea, îngroșarea sau aspectul de „coajă de portocală”;
• durerea localizată persistentă, fără legătură cu ciclul menstrual.

Ce tipuri de tumori mamare benigne există?

Formațiunile benigne sunt cele mai frecvente modificări ale sânului și apar adesea sub influența variațiilor hormonale. Majoritatea nu cresc riscul de cancer mamar, însă unele necesită monitorizare atentă sau îndepărtare chirurgicală.

Fibroadenomul

Fibroadenomul este cea mai frecventă tumoră benignă a sânului, întâlnită mai ales la femeile tinere. Se prezintă ca un nodul ferm, mobil și nedureros, iar fibroadenoamele simple nu cresc riscul de cancer. De regulă, sunt monitorizate prin ecografii periodice, iar îndepărtarea chirurgicală se ia în calcul pentru formațiunile mari, cu creștere rapidă sau care produc disconfort.

Chisturile mamare

Chisturile sunt formațiuni pline cu lichid, care reprezintă până la un sfert dintre nodulii mamari. Pot fi sensibile sau dureroase, nu cresc riscul de cancer și, în multe cazuri, nu necesită tratament, cu excepția celor mari sau simptomatice, care pot fi evacuate prin puncție.

Papilomul intraductal

Papilomul intraductal este o formațiune mică, asemănătoare unui neg, care se dezvoltă în interiorul canalelor galactofore, aproape de mamelon. Cel mai frecvent semn este scurgerea mamelonară, clară sau sangvinolentă, iar medicul poate recomanda excizia chirurgicală pentru confirmarea diagnosticului.

Tumora filodă

Tumora filodă este o formațiune rară, care se dezvoltă în țesutul conjunctiv al sânului și reprezintă mai puțin de 1% dintre tumorile mamare. Poate fi benignă, la limită sau malignă, crește adesea rapid și poate recidiva, motiv pentru care se îndepărtează chirurgical, împreună cu o margine de țesut sănătos.

Lipomul

Lipomul este o tumoră benignă alcătuită din țesut adipos, moale la palpare și, de obicei, nedureroasă. Îndepărtarea chirurgicală se recomandă pentru lipoamele mari sau care produc disconfort.

Ce tipuri de cancer mamar există?

Cancerul mamar nu este o singură boală, ci un grup de afecțiuni cu evoluții și răspunsuri diferite la tratament. În perioada incipientă, boala nu produce simptome, motiv pentru care investigațiile periodice au un rol esențial în depistarea precoce.

Clasificarea după originea și extinderea tumorii

• carcinomul ductal in situ - celulele anormale sunt limitate la canalele galactofore și nu au invadat țesuturile din jur;
• carcinomul ductal invaziv - cea mai frecventă formă de cancer mamar, care pornește din canale și invadează țesutul mamar;
• carcinomul lobular invaziv - pornește din lobulii producători de lapte și poate fi mai greu de observat la investigațiile imagistice;
• cancerul mamar inflamator - o formă rară și agresivă, care se manifestă prin înroșirea, umflarea și îngroșarea pielii sânului.

Clasificarea moleculară

După analiza țesutului tumoral, medicul anatomopatolog stabilește prezența receptorilor hormonali și a proteinei HER2. Aceste informații împart cancerul mamar în subtipuri, precum cel cu receptori hormonali pozitivi, HER2 pozitiv sau triplu negativ, și influențează decisiv alegerea tratamentului, inclusiv ordinea în care se realizează operația, chimioterapia sau terapia hormonală.

Cum se stabilește diagnosticul unei tumori mamare?

Evaluarea începe cu un consult chirurgical și poate include analize de sânge, inclusiv markeri tumorali specifici cancerului de sân. Alegerea investigațiilor imagistice depinde de vârstă, de structura sânului și de particularitățile fiecărui caz, iar combinarea lor oferă o imagine completă asupra formațiunii.

• ecografia mamară - metoda de elecție pentru sânul cu structură fibroglandulară și investigația de primă intenție pentru femeile sub 40 de ani; evaluează și ganglionii axilari;
• mamografia - metoda principală de examinare după vârsta de 40 de ani, recomandată anual, care detectează microcalcificările, unul dintre principalele semne ale cancerului mamar;
• RMN-ul mamar - o investigație non-invazivă, utilă pentru caracterizarea detaliată a formațiunilor nodulare;
• biopsia - recoltarea unei probe de țesut și analiza ei în laboratorul de anatomie patologică, singura metodă care confirmă natura tumorii.

Fiecare investigație are avantaje specifice, iar diferențele dintre mamografia cu tomosinteză și ecografia mamară te ajută să înțelegi de ce medicul poate recomanda una sau ambele metode. Biopsia se poate realiza și la nivelul ganglionilor limfatici axilari, pentru evaluarea extinderii bolii.

Cum se stabilește tratamentul chirurgical?

Decizia terapeutică ține cont de tipul tumorii, de dimensiunea și localizarea ei, de stadiul bolii, de rezultatele biopsiei și de preferințele pacientei. Pentru tumorile benigne, medicul alege între monitorizare și excizia chirurgicală, în timp ce în cazul cancerului mamar planul de tratament devine mai complex și implică mai mulți specialiști.

Rolul Tumor Board-ului

La Memorial România, abordarea personalizată a fiecărui caz este susținută de Tumor Board, autoritatea medicală formată din oncolog, chirurg, imagist, anatomopatolog, chirurg plastician, radioterapeut și ginecolog. Împreună, acești specialiști stabilesc cea mai bună conduită terapeutică pentru fiecare pacientă, pe baza recomandărilor și a protocoalelor internaționale. Acest model de îngrijire coordonată pentru afecțiunile mamare asigură o planificare unitară, de la diagnostic până la recuperare.

Ce factori influențează alegerea intervenției?

• dimensiunea tumorii în raport cu volumul sânului;
• localizarea și numărul formațiunilor;
• implicarea ganglionilor limfatici axilari;
• subtipul molecular al tumorii și răspunsul la eventualele tratamente administrate înaintea operației;
• dorința pacientei privind păstrarea sânului sau reconstrucția mamară.

Ce tipuri de intervenții chirurgicale sunt disponibile?

Chirurgia mamară modernă urmărește îndepărtarea completă a țesutului bolnav, cu păstrarea, pe cât posibil, a aspectului estetic și a calității vieții. În funcție de diagnostic, medicul poate recomanda:

• excizia formațiunilor benigne - îndepărtarea fibroadenoamelor, a papiloamelor, a lipoamelor sau a tumorilor filode, uneori cu o margine de țesut sănătos;
• lumpectomia - tratamentul conservator, prin care se îndepărtează tumora împreună cu o mică parte de țesut sănătos, potrivit mai ales pentru tumorile mici, depistate în stadiu incipient;
• mastectomia - tratamentul radical, indicat pentru tumorile mari sau cu risc de răspândire, care presupune îndepărtarea întregului sân;
• tehnica ganglionului santinelă - identificarea, cu ajutorul unei substanțe radioactive și al unei sonde gamma, a ganglionilor axilari care trebuie îndepărtați;
• reconstrucția mamară - imediată sau tardivă, care oferă un aspect îmbunătățit după mastectomie.

Recuperarea și monitorizarea după operație

Recuperarea variază în funcție de tipul intervenției, iar după o biopsie sau după excizia unei formațiuni benigne este mult mai rapidă decât după o mastectomie. În primele săptămâni este important să eviți efortul fizic intens care solicită mușchii pectorali, iar purtarea unei bustiere speciale asigură securizarea zonei operate. Pacientele care urmează terapie hormonală după tratamentul cancerului mamar au nevoie și de controale regulate la Ginecologie, pe lângă monitorizarea oncologică periodică.

Tumorile mamare cuprind un spectru larg de afecțiuni, de la formațiuni benigne frecvente, care necesită doar monitorizare, până la diferite tipuri de cancer mamar, cu tratamente complexe. Diagnosticul corect, bazat pe investigații imagistice și biopsie, și decizia luată în echipă multidisciplinară stau la baza unui tratament chirurgical adaptat fiecărei paciente.

DISCLAIMER: Articolul de față are un rol pur informativ și nu înlocuiește sfatul avizat al medicului specialist. Pentru orice nodul sau modificare apărută la nivelul sânului, programează-te pentru o consultație de chirurgie mamară, în cadrul spitalului Memorial România!

Întrebări frecvente (FAQ)

1. Bărbații pot dezvolta tumori mamare?

Da, bărbații pot avea atât modificări benigne, precum ginecomastia, cât și cancer mamar, însă acesta este mult mai rar decât la femei.

2. Fibroadenomul se poate transforma în cancer?

Fibroadenoamele simple nu cresc riscul de cancer, iar riscul crește ușor doar în cazul fibroadenoamelor complexe.

3. Autoexaminarea sânului înlocuiește investigațiile imagistice?

Nu, autoexaminarea te ajută să observi modificările, însă nu poate înlocui ecografia sau mamografia, care detectează și leziunile nepalpabile.

4. Sarcina influențează tumorile mamare?

Variațiile hormonale din sarcină pot determina creșterea unor formațiuni benigne, precum fibroadenoamele, motiv pentru care orice nodul nou apărut în această perioadă trebuie evaluat.

5. Este nevoie de chimioterapie după operație?

Necesitatea chimioterapiei depinde de stadiul bolii și de subtipul molecular al tumorii, iar decizia se ia în cadrul echipei multidisciplinare.

BIBLIOGRAFIE:

https://my.clevelandclinic.org/health/articles/6270-benign-breast-disease

https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/24226-phyllodes-tumors

https://www.cedars-sinai.org/health-topics/breast-cancer-surgery