Balonare, ghid complet: cauze, alimente, tratament, afectiuni ascunse

Balonarea, cunoscută în termeni medicali sub denumirea de meteorism abdominal sau distensie abdominală, este un simptom gastrointestinal care se caracterizează prin senzația de plenitudine abdominală apărută ca urmare a acumulării în exces a gazelor la nivelul intestinului.

Ce este balonarea?

De cele mai multe ori, balonarea este un simptom inofensiv, care nu reprezintă o urgență medicală, însă modifică semnificativ calitatea vieții deoarece pacienții care se confruntă cu balonarea prezintă o senzație de plenitudine permanentă care îngreunează buna desfășurare a activităților cotidiene.

În condiții fiziologice, în timpul procesului de masticație și deglutiție ajunge în stomac și o cantitate mică de aer care este ulterior eliminată prin intermediul eructațiilor, înainte de a trece la nivelul intestinului subțire și de a determina distensie abdominală. De cele mai multe ori, cantitatea de aer care ajunge la nivelul abdomenului depinde de postura corpului, astfel încât, în ortostatism, aerul va fi rapid eliminat în timp ce pacienții care adoptă o poziție șezândă după masă se vor confrunta cu o cantitate crescută de gaze acumulate în intestin.

Care sunt cauzele balonării?

Balonarea sau distensia abdominală apare în momentul în care, la nivelul organismului, se acumulează o cantitate excesivă de aer sau gaze ce nu pot fi eliminate eficient prin eructații. Cele mai frecvente cauze care determină apariția balonării sunt:

• Dieta: principala cauză care determină apariția balonării este reprezentată de alimentație;
• Intoleranțele alimentare: atât intoleranța la gluten cât și intoleranța la lactoză pot determina balonare;
• Alimentația rapidă: în momentul în care ingestia de alimente se realizează într-un ritm rapid, alimentele nu sunt mestecate complet iar în timpul deglutiției este înghițită și o cantitate foarte mare de aer, ceea ce va determina distensie abdominală;
• Băuturile carbogazoase: apa sau sucurile acidulate determină distensie abdominală din cauza dioxidului de carbon din compoziție;
• Băuturile reci: studiile de specialitate au arătat faptul că băuturile reci determină balonare;
• Guma de mestecat: obiceiul de a mesteca gumă poate determina balonare deoarece în timpul acestui proces este înghițită o cantitate mare de aer;
• Toxiinfecțiile alimentare: dezvoltarea bacteriilor la nivelul tubului digestiv se poate asocia cu balonare și flatulență;
• Consumul frecvent de antibiotice: poate determina balonare;
• Variațiile hormonale de estrogen din timpul unui ciclu menstrual: pot determina balonare.

Factorii de risc pentru balonare

Există o serie de factori de risc care pot determina apariția balonării, precum:

• Sexul feminin: studiile de specialitate au arătat faptul că persoanele de sex feminin prezintă un risc crescut de balonare, în special în perioada premenstruală și la menopauză, datorită variațiilor hormonale;
• Vârsta înaintată: crește riscul de balonare;
• Guma de mestecat;
• Alimentația rapidă;
• Ingestia de lichide în timpul mesei;
• Viața agitată, stresantă;
• Supraponderabilitatea și obezitatea;
• Utilizarea pe termen lung a antiinflamatoarelor nesteroidiene sau a inhibitorilor de pompă de protoni;
• Prezența intoleranței la gluten;
• Dieta bogată în carbohidrați, alimentele tip fast-food, alimentele procesate, dulciurile din comerț, grăsimile, condimentele;
• Băuturile carbogazoase.

Ce afecțiuni poate ascunde balonarea

De cele mai multe ori balonarea este un simptom care nu pune viața pacientului în pericol însă dacă aceasta persistă pe termen lung, este necesar un consult medical de specialitate deoarece există posibilitatea ca distensia abdominală să fie expresia unei afecțiuni mai grave, precum:

• Boala Crohn;
• Colită ulcero-hemoragică;
• Boala celiacă;
• Cancer de colon;
• Cancer de pancreas;
• Cancer gastric;
• Cancer hepatic;
• Insuficiență pancreatică;
• Sindrom de colon iritabil;
• Sindrom dispeptic;
• Boala de reflux gastro-esofagian;
• Cancer de ovar;
• Cancer de col uterin;
• Ascită;
• Apendicită;
• Litiază biliară;
• Ciroză hepatică;
• Ocluzia intestinală;
• Diverticulita;
• Depresie, anxietate.

Simptome asociate cu balonarea

De cele mai multe ori balonarea este un simptom perceput de pacient sub forma unei senzații de prea-plin; intensitatea balonării variază de la caz la caz și poate fi însoțită de:

• Eructații;
• Borborisme abdominale;
• Durere abdominală difuză;
• Epigastralgii;
• Tulburări de tranzit intestinal: diaree, constipație;
• Sângerare în materiile fecale;
• Frison sau febră;
• Greață sau vărsături;
• Diminuarea apetitului;
• Scădere ponderală involuntară;
• Stare generală de oboseală.

Alimente care provoacă balonarea

Cea mai frecventă cauza a balonării este reprezentată de alimentație; există un număr foarte mare de alimente care produc balonare, precum:

• Mazărea, fasolea, lintea, năutul;
• Usturoiul, ceapa;
• Varza, conopida, broccoli, vaza de Brussels;
• Mierea;
• Prunele, merele, perele, nectarinele, caisele, cireșe;
• Iaurtul, laptele;
• Semințele, nucile, caju;
• Cartofii;
• Pâinea, cerealele, pastele făinoase;
• Produsele de panificație;
• Sucurile carbogazoase;
• Alimentele procesate;
• Alimentele bogate în gluten;
• Produsele bogate în lactoză;
• Fructele uscate: stafide, prune;

Când este necesar un consult medical de specialitate

Cel mai adesea balonarea nu reprezintă un motiv de îngrijorare. Există însă situații care impun un consult medical de specialitate, precum:

• Scăderea bruscă în greutate;
• Vărsăturile incoercibile;
• Deshidratare prin diaree și/sau vărsături;
• Apariția icterului;
• Temperatura corporală mai mare de 38 grade Celsius;
• Durerea abdominală de intensitate crescută care nu răspunde la tratamentul uzual;
• Senzația de sațietate precoce;
• Prezența sângerării la nivelul materiilor fecale.

Stabilirea diagnosticului de balonare

Balonarea care nu se remite la domiciliu în termen de câteva zile necesită un consult medical de specialitate, deoarece poate fi expresia unei afecțiuni gastrointestinale care necesită un diagnostic rapid și un tratament eficient. Medicul gastroenterolog va începe cu anamneza, etapă în care va obține de la pacient informații cu privire la momentul de debut al balonării, influența alimentației, modificarea tranzitului intestinal, simptomele asociate, stilul de viață și prezența comorbidităților.

Examenul clinic cuprinde inspecția, palparea și percuția abdomenului, modalități prin care medicul poate obiectiva distensia și durerea abdominală.

Investigațiile de sânge sunt efectuate frecvent, pentru întocmirea unui bilanț general al stării de sănătate; acestea cuprind hemograma, probe de inflamație, probe hepatice, probe renale, profil de coagulare, profil lipidic, glicemie, amilază, lipază, ionogramă, hormoni tiroidieni, anticorpi pentru boala celiacă.

Probele din scaun sunt extrem de utile pentru a evidenția prezența germenilor (coprocultură, examen coproparazitologic) sau a sângerărilor oculte (test de hemoragii oculte).

Investigațiile imagistice de tipul ecografiei abdominale, endoscopiei digestive superioare, colonoscopiei, computer tomografiei abdominale, rezonanței magnetice nucleare abdomino-pelvine sunt extrem de utile deoarece oferă informații importante cu privire la structura și funcția organelor interne.

Tratament pentru balonare

Balonarea este un simptom asociat de cele mai multe ori cu alimentația; tratamentul vizează evitarea alimentelor care produc distensie abdominală și optarea pentru o dietă echilibrată, bogată în carne (pui, curcan, vită, pește) preparate la abur sau grătar, legume (dovlecei, roșii, salată, ardei gras), orez, pâine prăjită, biscuiți, ouă fierte, brânzeturi slabe.

Terapia medicamentoasă poate cuprinde:

• Antispastice: pentru reducerea spasmelor intestinale și a durerilor abdominale;
• Antiacide: pentru stimularea eliminării gazelor;
• Preparate pe bază de magneziu: prezintă efect laxativ;
• Laxative: utilizate în caz de constipație și balonare;
• Probiotice: pentru refacerea florei bacteriene intestinale;
• Ulei de mentă: are efectul de a relaxa musculatura abdominală.

Pentru situațiile în care balonarea face parte din tabloul clinic al unei boli complexe se recomandă tratamentul de fond al afecțiunii respective.

Prevenție balonare

Măsuri simple pentru prevenirea balonării și a distensiei abdominale:

• Renunțarea la consumul de gumă de mestecat;
• Mese la ore fixe, în liniște, pentru a mesteca complet alimentele și a evita ingestia suplimentară de gaze;
• Menținerea corpului în ortostatism minim 30 minute după masă;
• Reducerea stresului;
• Reducerea consumului de alimente lichide în timpul meselor;
• Evitarea băuturilor carbogazoase;
• Evitarea alimentelor care provoacă distensie abdominală și balonare;
• Evitarea sedentarismului;
• Exerciții fizice regulate;
• Evitarea consumului de alcool, cafea, tutun în exces;
• Reducerea alimentelor tip fast-food;
• Evitarea consumului cronic de medicamente AINS (antiinflamatoare nesteroidiene) sau IPP (inhibitori de pompă de protoni);
• Evitarea produselor lactate, a alimentelor procesate și a dulciurilor din comerț.

Important de reținut

► Balonarea este un simptom frecvent din sfera gastroenterologică care se manifestă prin distensie și disconfort abdominal.

► Apare ca urmare a acumulării unei cantități crescute de aer la nivelul intestinului și modifică semnificativ calitatea vieții pacienților.

► De cele mai multe ori balonarea se datorează alimentației dezechilibrate, pe fugă, bogată în alimente tip fast-food, produse de panificație, leguminoase, alimente procesate sau băuturi carbogazoase.

► Există însă și situații în care balonarea reprezintă expresia clinică a unor boli mai grave precum boala Crohn, boala celiacă, boala de reflux gastro-esofagian, sindromul de intestin iritabil, cancer gastric, cancer hepatic sau insuficienă pancreatică.

► Din aceste considerente, toți pacienții care se confruntă cu balonare persistentă necesită efectuarea unui consult medical de specialitate.

Bibliografie:

https://www.nhs.uk/conditions/bloating/

https://www.hopkinsmedicine.org/health/wellness-and-prevention/bloating-causes-and-prevention-tips

https://my.clevelandclinic.org/health/symptoms/21740-bloated-stomach