Sindromul de colon iritabil: simptome, diagnostic & tratament

Colonul iritabil

Colonul iritabil sau sindromul de intestin iritabil este o patologie cronică în care nu există modificări de natură structurală la nivelul tractului gastro-intestinal, iar simptomatologia este cauzată de tulburări funcţionale locale, stresul accentuând manifestările bolii.

Sindromul de colon iritabil este destul de frecvent fiind diagnosticat la 1 din 3 persoane cu vârsta sub 45 ani existând cazuri descrise inclusiv la copii. Femeile însă, sunt mai predispuse să dezvolte această afecţiune.

Cauze

Până în prezent nu au fost identificate cu certitudine cauzele care determină apariţia sindromului de intestin iritabil, însă există factori care contribuie la apariţia afecţiunii:

• Mișcările fibrelor musculare intestinale: la nivelul tubului digestiv, musculatura are rolul de a propulsa alimentele prin intermediul mișcărilor de contracţie și de relaxare; dacă musculatura se contractă prea rapid, apare balonarea, gazele intestinale și diareea; dacă musculatura se contractă prea lent, apare constipaţia;
• Sistemul nervos: studiile de specialitate au arătat faptul că există o legătură strânsă între stimulii nervoși și apariţia sindromului de colon iritabil prin perturbarea axului dintre creier și intestin;
• Modificările mircobiotei intestinale: perturbarea florei microbiene intestinale poate determina declanșarea sindromului de intestin iritabil, deoarece la pacienţii cu această patologie a fost evidenţiată o floră microbiană distinctă comparativ cu pacienţii care nu suferă de colon iritabil;
• Expunerea la stres: expunerea pe termen lung la stres poate reprezenta o cauză de apariţie a sindromului de intestin iritabil;
• Apariţia unor infecţii: studiile arată faptul că sindromul de colon iritabil poate fi declanșat de o serie de infecţii intestinale virale (Rotavirus, Norovirus) sau bacteriene (E.Coli, Salmonella).

Factori de risc 

Sindromul de colon iritabil prezintă o serie de factori de risc care cresc probabilitatea de apariţie a bolii:

• sexul feminin: boala este mult mai frecventă la femei comparativ cu bărbaţii;
• vârsta: afecţiunea este frecventă la pacienţii cu vârsta sub 45 ani;
• componenta genetică: pacienţii care prezintă rude de gradul I cu sindrom de colon iritabil prezintă un risc mai mare de a dezvolta această patologie comparativ cu populaţia generală;
• consumul de medicamente: s-a dovedit faptul că antibioticele, AINS (antiinflamatoarele nesteroidiene), antiacidele, laxativele si antidepresivele cresc riscul de apariţie a colonului iritabil;
• alimentele: lactoza, glutenul, fructoza, băuturile energizante, alcoolul stimulează dereglarea funcţiei gastro-intestinale;
• sedentarismul: s-a dovedit faptul că absenţa mișcării fizice crește riscul de apariţie a colonului iritabil;
• stresul emoţional: amplifică simptomele colonului iritabil;
• infecţiile gastro-intestinale: pot determina apariţia sindromului de intestin iritabil prin perturbarea florei bacteriene intestinale.

Simptome colon iritabil

Sindromul de intestin iritabil cuprinde o serie de simptome care influenţează calitatea vieţii pacienţilor, iar intensitatea acestora este variabilă:

• durerea abdominală: este o durere cronică, care persistă de minimum 3 luni, localizată în întreg etajul abdominal, cu o frecvenţă de apariţie de 2-3 ori/săptămână; apare predominant după consumul de lactate, fasole, linte, varză, sucuri acidulate, alcool; intensitatea durerii crește dacă pacientul trece printr-o perioadă mai stresantă din viaţă;
• tulburările de tranzit intestinal: diaree sau constipaţie; diareea se caracterizează prin emisii frecvente de scaune moi, apoase; constipaţia se caracterizează prin scaune de consistenţă crescută, cu emisii rare, 1-2 ori/săptămână;
• defecaţia se produce cu dificultate, senzaţie de defecaţie imperioasă;
• balonarea (distensia abdominală);
• stările de greaţă.

Pe lângă simptomatologia din sfera digestivă, pacienţii cu colon iritabil mai pot prezenta:

• stare generală de oboseală;
• stări de anxietate sau depresie;
• dureri de cap;
• scăderea libidoului;

Când ne prezentăm la medic?

În cazul sindromului de colon iritabil există o serie de semnale de alarmă care trebuie să ne trimită de urgenţă la o consultaţie de specialitate:

• scăderea în greutate;
• scaunele diareice care trezesc pacientul din somn;
• sângerările la defecaţie;
• apariţia anemiei;
• vărsăturile;
• durerea abdominală care crește în intensitate și nu se ameliorează după defecaţie;
• probleme la înghiţirea alimentelor solide.

Diagnostic

Diagnosticul de colon iritabil este stabilit de către medicul internist sau medicul gastroenterolog.

Anamneza și examenul clinic sunt foarte importante. În timpul anamnezei, medicul obţine informaţii despre tipul durerii abdominale, momentul de debut al simptomatologiei, existenţa în familie a afecţiunii, alte boli asociate ale pacientului, consumul de alcool și informaţii despre alimentaţie. La examenul clinic medicul palpează abdomenul pacientului pentru a identifica anumite modificări sugestive.

Se efectuează o serie de analize de laborator precum hemograma, probe de inflamaţie, teste pentru boala celiacă (intoleranţa la gluten), teste pentru intoleranţă la lactoză, teste pentru alergii, probe hepatice, profil lipidic, probe renale, examen coproparazitologic, test de hemoragii oculte, calprotectina fecală, precum și lactoferina fecală.

Totodată, se efectuează o serie de investigaţii imagistice precum ecografia abdominală, endoscopia digestivă superioară, colonoscopia sau CT, computer tomograf. Cu ajutorul acestor investigaţii se exclud modificările structurale care ar putea determina apariţia simptomatologiei digestive întâlnite în sindromul de colon iritabil. ,

Tratament colon iritabil

Schema de tratament pentru sindromul de intestin iritabil este una complexă și care în vedere:

• tratamentul medicamentos cuprinde o serie de medicamente care au ca scop ameliorarea simptomatologiei existente;
• regimul alimentar: pacienţilor cu sindrom de colon iritabil li se recomandă un regim alimentar strict pentru prevenirea balonării și a distensiei abdominale;
• varza, conopida, broccoli, mazărea sau fasolea uscată sunt doar câteva din alimentele care produc senzaţie de flatulenţă;
• băuturile carbogazoase sunt de evitat;
• dacă pacientul prezintă diaree, trebuie să evite consumul de lapte dulce, dulciurile, condimentele, cafeaua, grăsimile, alcoolul;
• dacă pacientul este constipat, dieta trebuie îmbogăţită cu fibre;
• hidratarea corespunzătoare.
• stilul de viaţă: pacientul ar trebui să adopte un stil de viaţă cât mai sănătos, să evite factorii de stres; pentru cei care suferă de atacuri de panică sau depresie, se recomandă ședinţe de consiliere psihologică; de asemenea, renunţarea la fumat și activitatea fizică sunt foarte utile.

Bibliografie:

https://www.nhs.uk/conditions/irritable-bowel-syndrome-ibs/

https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/irritable-bowel-syndrome/symptoms-causes/syc-20360016

https://www.nhsinform.scot/illnesses-and-conditions/stomach-liver-and-gastrointestinal-tract/irritable-bowel-syndrome-ibs

https://www.healthdirect.gov.au/irritable-bowel-syndrome-ibs