Litiaza biliară (calculi biliari): cauze, simptome, diagnosticare, tratament

Litiaza biliară este o afecțiune medicală caracterizată prin formarea unor pietre (calculi) la nivelul vezicii biliare, sau în canalele biliare. Aceste formațiuni cu o textură dură și dimensiuni ce variază de la un caz la altul se formează atunci când există un dezechilibru al substanțelor din compoziția bilei.

De regulă, acest proces continuă pe parcursul a mai multor ani. În funcție de compoziția biliară, calculii pot varia de la pietre mici, ce nu produc manifestări observabile de către pacient, până la pietre de dimensiuni considerabile, ce pot cauza dureri intense și chiar blocarea canalelor biliare.

Tipuri de calculi biliari

Calculii biliari pot fi de două tipuri: calculi de colesterol și calculi pigmentari. 

Calculii de colesterol sunt formațiuni biliare cu o incidență mult mai ridicată, fiind localizați în aproximativ 80% din totalul cazurilor de litiază biliară. De regulă, pot avea nuanțe de alb sau gălbui, prezentând dimensiuni variate, de la mărimea unui grăunte de nisip până la cea unei mingi de golf. Sunt formați în principal din colesterolul LDL, insolubil în apă, de aceea, cauzează formarea de cristale solide în vezica biliară.

Calculii biliari pigmentari prezintă nuanțe de maro sau negru și o duritate mai ridicată decât cea a calculilor de colesterol. Sunt formați în principal din bilirubină, un pigment biliar rezultat al descompunerii globulelor roșii. Calculii pigmentari sunt mai frecvenți la persoanele cu anumite boli ale ficatului sau ale măduvei osoase, ce cauzează creșterea nivelului de bilirubină în organism.

Tipul, numărul și mărimea calculilor biliari pot influența simptomele și opțiunile de tratament recomandate de specialist. Procesul de formare a calculilor biliari este declanșat de suprasaturarea bilei cu bilirubină sau colesterol rău (DLD).

Litiaza biliară: cauze și factori de risc 

Factorii de risc pentru litiaza biliară includ:

• vârsta;
• sexul;
• obiceiurile alimentare;
• greutatea corporală;
• moștenirea genetică;
• nivelul de activitate fizică;
• consumul de alcool.

Studiile arată că femeile sunt de două ori mai predispuse la dezvoltarea acestei afecțiuni decât bărbații, iar riscul se majorează odată cu vârstă, în special, după 40 de ani. De asemenea, pacienții cu o greutate corporală peste limitele normale, sau cei cu un stil de viață sedentar, sunt mult mai predispuși la dezvoltarea calculilor biliari. 

Consumul excesiv de alcoolul poate duce, de asemenea, la formarea de calculi biliari, deoarece interferează cu funcția hepatică normală. De altfel, acest obicei nociv al stilului de viață reprezintă și una dintre principalele cauze pentru dezvoltarea cancerului hepatic. 

Alimentația joacă un rol crucial în dezvoltarea litiazei biliare. Un consum excesiv de grăsimi sau zaharuri, precum și un aport insuficient de fibre, pot contribui la formarea calculilor biliari, deoarece acest tip de dietă poate provoca un dezechilibru în compoziția bilei.

Afecțiuni și probleme medicale ce pot cauza un risc ridicat de litiază biliară:

• diabetul;
• bolile hepatice;
• tulburările de absorbție.

De exemplu, pacienții cu diabet au un risc mai mare de a dezvolta calculi biliari, deoarece nivelurile ridicate de zahăr din sânge pot afecta funcția vezicii biliare. Bolile hepatice pot, de asemenea, să favorizeze formarea calculilor biliari, deoarece pot afecta capacitatea ficatului de a metaboliza colesterolul.

Mai mult decât atât, pacienții cu rude de gradul I diagnosticate cu litiază biliară prezintă un risc mai mare de a dezvolta aceeași afecțiune, rezultatele studiilor sugerând că există o componentă genetică de risc în dezvoltarea litiazei biliare.

Simptomele litiazei biliare

Manifestările asociate cu litiaza biliară pot varia de la un pacient la altul, dar cele mai comune sunt: 

• durerile abdominale (în special, localizate în partea superioară dreaptă);
• greața și episoadele de vărsături;
• icterul (îngălbenirea pielii și a sclerelor);
• episoadele febrile;
• frisoanele.

Durerile cauzate de calculii biliari poate fi constante sau intermitente, iar intensitatea acestora poate varia de la ușoară la severă. Varietatea simptomelor este influențată de factori precum mărimea și localizarea calculilor biliari.

De asemenea, gradul de severitate a simptomelor poate varia de la un pacient la altul. În unele cazuri, simptomele pot fi atât de ușoare încât afecțiunea se poate dezvolta fără a fi observată, calculii biliari fiind descoperiți în timpul unor examinări medicale pentru alte probleme de sănătate. În alte cazuri, un episod acut de dureri biliare poate fi atât de dureros, încât să necesite intervenția medicală în regim de urgență. 

Este important de menționat că persoanele ar trebui să caute îngrijire medicală de urgență dacă se confruntă cu simptome severe, precum durerile abdominale intense, febra, icterul sau schimbarea culorii urinei și / sau a scaunului. Acestea pot fi semne ale unor complicații grave, cum ar fi:

• inflamarea vezicii biliare (colecistita);
• ciroza hepatică;
• pancreatita;
• icterul obstructiv. 

Procesul de diagnosticare al litiazei biliare

Diagnosticarea litiazei biliare presupune utilizarea unei varietăți de metode. Printre cele mai comune metode de diagnosticare se numără:

• ecografia abdominală;
• tomografia computerizată (CT);
• rezonanța magnetică (MRI);
• colangiopancreatografia retrogradă endoscopică (ERCP).

Ecografia este posibil recomandată de specialiști ca o primă opțiune de evaluare imagistică, fiind una non-invazivă, ce nu implică expunerea la radiații. Cu toate acestea, acest tip de ecografie nu poate evalua starea căilor biliare sau confirma prezența calculilor biliari.

Interpretarea rezultatelor acestor teste este un aspect esențial în diagnosticare. De exemplu, în ecografie, calculii biliari apar ca zone întunecate sau luminoase, în funcție de compoziția lor. În CT sau MRI, calculii pot fi văzuți ca structuri cu forme bine definite în interiorul vezicii biliare. Efectuarea unui ECRM permite obținerea unor imagini detaliate a căilor biliare, ajutând la identificarea locației și a dimensiunii calculilor biliari.

Cu toate acestea, diagnosticarea litiazei biliare poate avea propriile sale dificultăți și limitări. Unii pacienți pot prezenta simptome tipice de litiază biliară, dar calculii nu sunt vizibili la ecografie. Pot exista și cazuri în care pacienții au calculi biliari, dar nu prezintă simptome, ceea ce poate duce la o diagnosticare târzie.

Tratament litiază biliară (calculi biliari)

Tratamentul pentru litiaza biliară poate fi abordat prin diverse metode, în funcție de starea de sănătate a pacientului, mărimea și numărul calculilor, precum și simptomele acesteia. Un element-cheie pentru prevenirea formării de noi calculi biliari și, în general, pentru menținerea unui stil de viață sănătos, este alimentația echilibrată.

În privința aspectelor ce țin de stilul de viață al pacientului, specialistul în gastroenterologie poate recomanda:

• evitarea alimentelor cu un conținut ridicat de grăsimi nesănătoase;
• atingerea unui aport optim de fibre în alimentația de bază;
• menținerea unei greutăți corporale conforme cu vârsta, înălțimea și sănătatea pacientului;
• practicarea cu regularitate a unui program de exerciții fizice moderate.

Medicația constituie o altă opțiune de tratament pentru litiaza biliară. Unele medicamente recomandate de medicul specialist pot fi utilizate pentru a dizolva calculii biliari. Acestea funcționează prin reducerea cantității de colesterol pe care o produce ficatul, sau prin împiedicarea absorbției de colesterol din intestine. 

În cazuri severe, calculii de dimensiuni mari, sau care provoacă simptome intense, necesită intervenția chirurgicală. Una dintre cele mai comune proceduri este colecistectomia, ce presupune îndepărtarea vezicii biliare. În cadrul intervenției, colangiopancreatografia retrogradă endoscopică (ERCP), îi permite specialistului să vizualizeze și să trateze problemele din căile biliare și pancreatice.

Monitorizarea este la fel de importantă în managementul litiazei biliare. Vizitele regulate la medic și efectuarea evaluărilor specifice, recomandate de specialist, sunt esențiale pentru a gestiona evoluția bolii și a preveni posibile complicații.  

În concluzie, tratamentul litiazei biliare poate include modificări ale stilului de viață, medicație și în unele cazuri, proceduri chirurgicale. Este necesară o abordare personalizată în funcție de nevoile fiecărui pacient. Statisticile arată că aproximativ 10-15% din populația adultă a țărilor industrializate suferă de litiază biliară, ceea ce subliniază importanța unei înțelegeri corecte a acestei afecțiuni și a opțiunilor de tratament disponibile. 

Acest articol are un rol pur informativ și nu trebuie să înlocuiască investigația de specialitate. Dacă te confrunți cu unul sau mai multe dintre simptomele analizate în acest articol, programează-te pentru o consultație la Spitalul Memorial Băneasa și beneficiază de cele mai bune servicii oferite de echipa noastră multidisciplinară!

BIBLIOGRAFIE:

https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/7313-gallstones

https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/gallstones/symptoms-causes/syc-20354214

https://www.webmd.com/digestive-disorders/gallstones

https://www.healthline.com/health/gallstones 

https://www.nhs.uk/conditions/gallstones/