Ateromatoza carotidiană: cauze, simptome, diagnosticare și tratament

Arterele carotide duc sângele oxigenat către creier. Dacă pe pereții lor se depun grăsimi și alte substanțe, spațiul prin care circulă sângele se îngustează treptat. Această problemă se numește ateromatoză carotidiană și crește riscul de accident vascular cerebral (AVC). De multe ori, boala evoluează fără simptome clare. O poți avea ani la rând fără să știi. Tocmai de aceea, controalele regulate și investigațiile recomandate de medic contează. Dacă înțelegi cum apare, cum se manifestă și ce opțiuni de tratament există, poți lua decizii informate pentru sănătatea ta sau a unei persoane apropiate.

Ce este ateromatoza carotidiană?

Ateromatoza carotidiană apare atunci când în peretele arterei se acumulează colesterol, calciu și celule implicate în inflamație. Aceste depuneri formează plăci de aterom. În timp, ele îngustează artera și reduc cantitatea de sânge care ajunge la creier. Termenul „stenoză” descrie această îngustare. 

Cu cât stenoza este mai mare, cu atât crește riscul ca un cheag să blocheze artera sau ca un fragment din placă să ajungă în vasele cerebrale. În majoritatea cazurilor, AVC-ul asociat este de tip ischemic, adică produs prin blocarea unui vas de sânge. Este important să știi că nu orice placă provoacă imediat probleme. Unele rămân stabile ani de zile, mai ales dacă urmezi tratamentul și îți controlezi factorii de risc.

Tipuri de ateromatoză carotidiană

Medicii clasifică afecțiunea în funcție de localizare, gradul de îngustare și aspectul plăcii.

În funcție de localizare

Afectarea poate fi:

• unilaterală – doar pe partea stângă sau dreaptă;
• bilaterală – pe ambele artere carotide.

Forma bilaterală necesită o monitorizare atentă, deoarece ambele căi principale de alimentare a creierului sunt implicate.

În funcție de gradul de îngustare

Gradul de stenoză arată cât de mult s-a redus diametrul arterei:

• stadiu incipient sau fără impact asupra fluxului;
• stenoză moderată;
• stenoză severă;
• ocluzie completă (blocaj total).

Decizia de tratament nu se bazează doar pe procentul de îngustare. Medicul ia în calcul și simptomele, vârsta, bolile asociate și riscul general cardiovascular.

În funcție de compoziția plăcii

Plăcile bogate în grăsimi, cu înveliș subțire, se pot rupe mai ușor. Cele calcificate sunt, în general, mai stabile. Investigațiile imagistice moderne ajută la evaluarea acestor caracteristici.

Cauzele și factorii de risc

Ateromatoza începe prin afectarea stratului intern al arterei. Colesterolul LDL pătrunde în peretele vascular și declanșează un proces inflamator. Dacă vrei să înțelegi mai bine diferențele dintre tipurile de colesterol și valorile normale, găsești informații utile aici: Colesterol: tipuri, valori normale, alimente

Anumiți factori accelerează procesul:

Factori pe care îi poți controla

• fumatul
• tensiunea arterială crescută
• colesterolul mărit
• diabetul zaharat, în special forma de tip 2;
• excesul ponderal
• sedentarismul
• alimentația bogată în grăsimi saturate și zahăr

Factori pe care nu îi poți modifica

• vârsta peste 55 de ani;
• sexul masculin;
• istoricul familial de boli cardiovasculare.

Chiar dacă nu poți schimba acești factori, îi poți compensa prin controale regulate și tratament corect.

Simptomele ateromatozei carotidiene

În stadiile inițiale, nu apar semne evidente. Mulți pacienți află diagnosticul întâmplător, în urma unei ecografii Doppler efectuate pentru evaluarea circulației. Semnele de alarmă apar de obicei brusc și indică o suferință cerebrală temporară sau permanentă:

• amorțeală sau slăbiciune pe o parte a corpului;
• dificultăți de vorbire;
• pierderea temporară a vederii la un ochi;
• amețeală intensă;
• dezechilibru sau confuzie.

Un episod care durează câteva minute și apoi dispare poate fi un atac ischemic tranzitor (AIT). Simptomele seamănă cu cele ale unui AVC, dar se remit în mai puțin de 24 de ore. Nu ignora un astfel de episod. În multe situații, el precede un accident vascular complet. Dacă observi asimetria feței, imposibilitatea de a ridica un braț sau tulburări de vorbire, solicită ajutor medical de urgență. Timpul influențează direct șansele de recuperare.

Diagnosticarea ateromatozei carotidiene

Medicul începe cu o discuție detaliată despre istoricul tău medical și factorii de risc. Apoi ascultă arterele carotide cu stetoscopul. Uneori, fluxul turbulent produce un sunet specific. Pentru confirmare, recomandă investigații imagistice.

Ecografia Doppler

Este metoda de primă intenție. Nu doare, nu iradiază și oferă informații despre viteza fluxului de sânge și gradul de stenoză. Pentru screening și monitorizare, reprezintă opțiunea uzuală.

Angio-CT sau Angio-RMN

Aceste investigații oferă imagini detaliate ale arterelor și ajută la planificarea tratamentului.

Angiografia

Angiografia permite vizualizarea directă a vaselor prin introducerea unui cateter și administrarea unei substanțe de contrast:  Procedura poate avea și scop terapeutic, nu doar diagnostic. Evaluarea completă implică adesea o echipă multidisciplinară, formată din membri ai departamentelor din Cardiologie, Neurologie și Radiologie intervențională. Nu încerca să îți pui singur diagnosticul. Doar investigațiile medicale pot stabili cu exactitate situația arterelor tale.

Tratamentul ateromatozei carotidiene

Planul de tratament se adaptează fiecărui pacient. Medicul ține cont de gradul de stenoză, simptome și bolile asociate.

Tratament medicamentos

În majoritatea cazurilor, terapia începe cu medicamente:

• antiagregante plachetare, care reduc riscul de formare a cheagurilor;
• statine, care scad colesterolul și stabilizează plăcile;
• tratament pentru tensiune;
• medicație pentru controlul glicemiei.

Aceste medicamente pot avea reacții adverse. De exemplu, antiagregantele pot crește riscul de sângerare, iar statinele pot provoca dureri musculare la unele persoane. Discută deschis cu medicul despre orice simptom nou.

Tratament intervențional sau chirurgical

Dacă stenoza este severă sau ai avut simptome, medicul poate recomanda o procedură pentru redeschiderea arterei:

• endarterectomia carotidiană presupune îndepărtarea directă a plăcii printr-o intervenție chirurgicală la nivelul gâtului; este indicată frecvent la pacienții simptomatici cu stenoză importantă;
• angioplastia cu stent carotidian este o procedură de neurologie interventionala minim invazivă; medicul introduce un cateter printr-o arteră de la nivelul coapsei, dilată zona îngustată și plasează un stent care menține artera deschisă. 

Orice intervenție implică riscuri, precum sângerare sau complicații neurologice. Echipa medicală îți explică beneficiile și riscurile, pentru a lua o decizie informată.

Stilul de viață și prevenția

Schimbările zilnice pot încetini evoluția bolii și pot reduce riscul de complicații.

• adoptă o alimentație echilibrată, apropiată de dieta mediteraneană; 
• consumă pește, legume, fructe, nuci și ulei de măsline;
• redu grăsimile saturate și zahărul;
• fă mișcare cel puțin 30 de minute pe zi, de cinci ori pe săptămână;
• mersul alert, înotul sau ciclismul sunt opțiuni potrivite pentru majoritatea adulților;
• renunță la fumat;
• controlează-ți tensiunea, colesterolul și glicemia prin analize regulate; 
• programează evaluări periodice, mai ales dacă ai peste 55 de ani sau factori de risc multipli.

Ateromatoza carotidiană este o afecțiune care poate evolua silențios, dar cu riscuri serioase, în special pentru apariția unui accident vascular cerebral. Depistarea precoce, controlul factorilor de risc și respectarea tratamentului recomandat pot reduce semnificativ probabilitatea complicațiilor. Prin monitorizare regulată și un stil de viață sănătos, poți încetini progresia bolii și îți poți proteja sănătatea creierului pe termen lung.

Disclaimer: Acest articol are un rol pur informativ și nu înlocuiește sub nicio formă sfatul avizat al medicului specialist. Dacă te confrunți cu manifestări posibil asociate acestei afecțiuni, programează-te pentru o investigație medicală amănunțită la Memorial România!

Întrebări frecvente (FAQ)

Ateromatoza carotidiană poate fi descoperită la un control de rutină?

Da. În multe cazuri, medicul identifică problema în timpul unei ecografii Doppler efectuate pentru evaluarea circulației sau a factorilor de risc cardiovascular. De aceea, controalele periodice sunt recomandate mai ales după 55 de ani.

Dacă nu am simptome, mai este necesar tratamentul?

Da, în majoritatea situațiilor medicul recomandă tratament chiar și în absența simptomelor. Scopul este prevenirea formării cheagurilor și reducerea riscului de AVC. Lipsa simptomelor nu înseamnă lipsa riscului.

O carotidă blocată complet mai poate fi tratată?

Depinde de fiecare caz. Uneori, organismul dezvoltă vase colaterale care compensează parțial blocajul. Medicul evaluează atent situația și stabilește dacă este indicată o intervenție sau doar monitorizare și tratament medicamentos.

Surse: 

https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/carotid-artery-disease/symptoms-causes/syc-20360519

https://medlineplus.gov/carotidarterydisease.html

https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/16845-carotid-artery-disease-carotid-artery-stenosis

https://www.ahajournals.org/doi/10.1161/CIRCULATIONAHA.105.542860