Neurologie

Despre neurologie

Neurologia este specialitatea medicală clinică axată pe diagnosticarea și tratarea afecțiunilor sistemelor nervos central și periferic (al creierului și măduvei spinării). Domeniul de activitate al acestei ramuri medicale este reprezentat de creier, măduva spinării, nervii cranieni, rădăcinile nervoase, ganglionii spinali precum și nervii periferici. De asemenea, neurologia se ocupă cu studierea, diagnosticarea și tratarea afecțiunilor localizate la nivelul sistemelor muscular și neuromuscular. 

Cadrele medicale care își desfășoară activitatea în cadrul departamentului de Neurologie al Spitalului Memorial Băneasa se mândresc cu o experiență vastă în domeniu, astfel încât pacienții care ne trec pragul beneficiază de un tratament medical la cele mai înalte standarde internaționale de calitate și profesionalism. 

Când poate fi efectuat un consult neurologic?

Bolile neurologice sunt afecțiuni medicale vaste, motiv pentru care tablourile clinice sunt complexe și se caracterizează prin variabilitatea simptomatologiei clinice. Fiecare persoană în parte ar trebui să acorde o atenție sporită asupra propriei stări de sănătate și să solicite ajutor medical de specialitate în situațiile în care constată apariția unor manifestări anormale la nivelul organismului.

Cele mai frecvente simptome din sfera neurologică, pentru care pacienții ar trebui să se programeze la un consult, sunt:

• durerile puternice de cap;
• pierderea stării de conștiență;
• starea de amețeală;
• tulburările de somn;
• convulsiile;
• pierderile de memorie;
• stările de dezorientare;
• tulburările de vedere;
• amorțeala mâinilor / picioarelor sau furnicături;
• starea generală de slăbiciune;
• durerile musculare intense;
• problemele de coordonare:
• modificările simțului tactil;
• tulburările de gust sau de miros;
• asimetriile faciale;
• dificultatea la deglutiție;
• spasmele musculare frecvente;

Afecțiuni neurologice tratate la Spitalul Memorial Băneasa

Neurologia este un domeniu vast care se ocupă cu diagnosticarea, tratarea și monitorizarea unui număr foarte mare de afecțiuni ale creierului, măduvei spinării, nervilor și musculaturii. La Spitalul Memorial Băneasa, specialiștii care alcătuiesc echipă medicală a departamentului de Neurologie abordează zilnic afecțiuni neurologice complexe:

• accidentele vasculare cerebrale ischemice - se produc atunci când un cheag de sânge blochează o arteră care alimentează creierul, privând o zonă a creierului de oxigen și nutrienți; simptome: slăbiciune bruscă, amorțeală la față, braț sau picior, dificultăți de vorbire sau înțelegere, vedere încețoșată, amețeli, pierderea echilibrului;
• accidentele vasculare cerebrale hemoragice - se produc atunci când un vas de sânge din creier se rupe, provocând o hemoragie; simptome: dureri de cap severe și bruște, greață, vomă, pierderea conștiență, convulsii;
• scleroza multiplă (puseu) - boală autoimună manifestată prin acțiunea sistemului imunitar împotriva mielinei, substanță care izolează fibrele nervoase; în cazul unui puseu, apar noi simptome sau se înrăutățesc cele existente, cum ar fi: amorțeala, furnicăturile, slăbiciunea musculară, problemele de vedere, oboseala; 
• polineuropatia cronică - afecțiune a nervilor periferici care provoacă simptome cum ar fi: amorțeala, furnicăturile, durerea, slăbiciunea musculară, pierderea echilibrului;
• hemiplegia - paralizie care afectează o anumită zonă (braț, picior, față) doar pe o parte a corpului;
• monoplegia - paralizie care afectează doar un singur membru;
• boala Parkinson - tulburare progresivă a sistemului nervos central care afectează mișcarea; simptome: tremurături, rigiditate musculară, încetinirea mișcărilor, probleme de echilibru;
• tremorul esențial - tulburare neurologică manifestată prin tremurături involuntare, de obicei ale mâinilor; poate afecta și capul, vocea sau alte părți ale corpului;
• boala Alzheimer - formă de demență care afectează memoria, gândirea și comportamentul; simptome: pierderea memoriei, dificultăți de limbaj, dezorientare, schimbări de personalitate;
• demența vasculară - formă de demență cauzată de leziuni ale vaselor de sânge din creier; simptomele variază în funcție de zona afectată a creierului, dar pot include probleme de memorie, dificultăți de gândire, schimbări de dispoziție;
• mononevrita - problemă neurologică ce acționează asupra unui singur nerv periferic; simptome: durere, amorțeală, slăbiciune musculară în zona afectată de nerv;
• polinevrita - problemă neurologică ce afectează mai mulți nervi periferici; simptome: similare polineuropatiei cronice, dar pot fi mai severe;
• stenozele de artere carotidiene și de artere vertebrale - îngustarea arterelor carotide (care alimentează creierul) și vertebrale (care alimentează măduva spinării); îngustarea poate duce la formarea de cheaguri de sânge și, în cele din urmă, la un accident vascular cerebral;
• nevralgia de trigement - afecțiune caracterizată de dureri intense, recurente și de scurtă durată, localizate într-o zonă a feței inervată de nervul trigemen;
• epilepsia - tulburare a creierului caracterizată prin crize recurente, care pot varia de la scurte pierderi de conștiență până la convulsii generalizate;
• encefalitele - inflamații ale creierului, de obicei, cauzată de o infecție virală; simptomele pot varia de la febră și dureri de cap până la confuzie, convulsii și chiar comă;
• mileitele - inflamații ale măduvei spinării, care pot duce la slăbiciune musculară, amorțeală, durere și probleme de control al vezicii urinare și intestinale;
• ataxiile ereditare - grup de tulburări care afectează coordonarea mișcărilor; se pot manifesta printr-un mers nesigur, dificultăți de vorbire și probleme de echilibru;
• migrenele - tulburări neurologice caracterizate prin dureri de cap severe, pulsatile, adesea însoțite de sensibilitate la lumină și sunet, greață și vărsături;
• neuropatiile și polineuropatiile - probleme neurologice care vizează nervii periferici; pot provoca simptome precum amorțeala, furnicăturile, durerea, slăbiciunea musculară și pierderea reflexelor; polineuropatia afectează mai mulți nervi, în timp ce mononeuropatia afectează izolat doar unul singur;
• sindromul Guillain-Barre - boală autoimună manifestată prin acțiunea sistemului imunitar împotriva nervilor periferici; simptomele includ slăbiciune musculară progresivă, amorțeală și furnicături;
• polineuropatia cronică inflamatorie demielinizantă - boală inflamatorie ce afectează nervii periferici și poate duce la simptome similare celor specifice sindromului Guillain-Barré;
• sindromul de tunel carpian - afecțiune cauzată de comprimarea nervului median la nivelul încheieturii mâinii, ceea ce duce la durere, amorțeală și furnicături;
• miastenia gravis - boală autoimună manifestată prin acțiunea anticorpilor împotriva receptorilor acetilcolinei, blocându-i la nivelul joncțiunii neuromusculare; acest proces cauzeză slăbiciune musculară;
• distrofiile musculare - grup de afecțiuni genetice care provoacă degenerarea progresivă a fibrelor musculare; 
• miozitele - inflamații ale mușchilor ce pot fi cauzate de infecții, boli autoimune sau alte afecțiuni. 

Cum decurge o consultație neurologică?

Consultația neurologică în cadrul Spitalului Memorial Băneasa are mai multe etape:

Anamneza: este etapa în care medicul culege de la pacient informații cu privire la modalitatea de debut a bolii, momentul debutului, antecedentele personale patologice, expunerea la noxe profesionale, stilul de viață, alergiile alimentare sau medicamentoase cu care se confruntă, antecedentele heredo-colaterale etc.

Examenul clinic neurologic: este complex și foarte important, deoarece poate furniza informații prețioase care sa îndrume clinicianul spre un diagnostic de boală:

• verificarea stării de conștientă: medicul adresează pacientului întrebări simple legate de data, ora și locul în care se află, pentru a-i verifica gradul de orientare temporo-spațială;
• evaluarea nervilor cranieni: medicul evaluează mișcările feței, ale ochilor, ale limbii și testează vederea, auzul, mirosul;
• evaluarea mișcării, coordonării și echilibrului, prin diferite comenzi pe care pacientul trebuie să le execute: cu ochii închiși își va atinge nasul cu indexul, va merge pe vârfuri și pe călcâie, va merge în linie dreaptă, își va mișca în diferite direcții mâinile și picioarele etc; 
• evaluarea reflexelor: etapă extrem de importantă pentru a evalua răspunsul automat al organismului la diferiți factori declanșatori; 
• examinarea sensibilității: simțul tactil, presiunea, simțul pozițional, senzația dureroasă și temperatura;
• examinarea fundului de ochi: poate evidenția hipertensiunea intracraniană;
• evaluarea tonusului muscular: pentru a evalua diferite tulburări ale tonusului muscular precum spasticitatea sau rigiditatea;
• evaluarea funcțiilor cognitive: constă în testarea atenției, memoriei, percepției, vorbirii etc. 

Investigații paraclinice utilizate în neurologie

De cele mai multe ori, stabilirea unui diagnostic neurologic este un proces laborios care necesită obținerea unor informații suplimentare cu privire la particularitatea cazului medical. Din aceste considerente, medicii neurologi pot recomanda adesea completarea tabloului clinic cu investigații precum:

• evaluarea lichidului cefalorahidian: poate furniza informații cu privire la infecțiile sistemului nervos, scleroza multiplă sau alte afecțiuni metabolice;
• electroencefalografia: oferă informații despre funcția electrică a creierului;
• electromiografia: oferă informații despre funcția electrică a mușchilor;
• angiografia: evaluează vasele de sânge de la nivelul extremității cefalice;
• biopsia: constă în recoltarea unui fragment tisular de la nivel cerebral sau muscular și examinarea în detaliu a acestuia la microscop;
• mielografia: constă în explorarea radiologică a măduvei spinării, a rădăcinilor nervoase, a vertebrelor precum și a discurilor intervertebrale;
• CT și RMM - teste de imagistică medicală ce oferă informații detaliate asupra sistemului nervos central și periferic.