Colesterolul – ce este, tipuri de colesterol, valori normale, alimentatie recomandata

Ce este colesterolul?

Colesterolul este o substanta grasa (un lipid) esentiala pentru functionarea optima a organismului.

Acesta este produs majoritar de catre ficat si ulterior eliberat in sange, de unde este preluat de celule specializate denumite lipoproteine si transportat catre diverse sisteme si organe.

Mai departe, colesterolul este utilizat in sinteza unor serii de hormoni (precum hormonii sexuali si cortizolul – “hormonul stresului”), in formarea lichidului biliar (important in digestia grasimilor alimentare) si in construirea si repararea membranelor celulare.

Colesterolul alimentar se regaseste preponderent in produse animale, cum ar fi carnea de pui grasa, carnea de porc sau vita, fructe de mare, oua si produse lactate grase (smantana, unt, iaurt, lapte integral). De asemenea, uleiurile, produsele de patiserie si alimentele procesate au un continut crescut de grasimi saturate si trans, iar consumul lor frecvent va creste aportul de colesterol alimentar.

Tipurile de colesterol si importanta lor

Exista doua tipuri principale de colesterol, in functie de tipul de lipoproteina care il transporta:

• LDL-colesterolul (low density lipoproteins sau lipoproteine cu densitate mica)

Este denumit popular “colesterolul rau” deoarece, in cantitati mari, poate duce la acumularea de grasimi in peretii vaselor sangvine, la distrugerea integritatii acestora si la formarea, in timp, a aterosclerozei; pe scurt, acesta creste exponential riscul de afectare cardiovasculara (cum ar fi infarctul miocardic sau accidentul vascular cerebral).

• HDL-colesterolul (high density lipoproteins sau lipoproteine cu densitate crescuta)

Este cunoscut drept “colesterolul bun” deoarece rolul sau consta in transportul colesterolului in exces spre ficat, unde va fi procesat si ulterior eliminat din corp; astfel, un nivel crescut de HDL-colesterol poate diminua riscul de afectare cardiovasculara in viitor.

O alta analiza de sange, ce face parte din “profilul lipidic” si se masoara de obicei impreuna cu LDL, HDL si colesterolul total, este reprezentata de trigliceride. Trigliceridele reprezinta un tip de grasimi ce sunt utilizate de organism pentru a-i oferi energie. Un nivel crescut al trigliceridelor, combinat cu un nivel crescut de LDL-colesterol sau un nivel scazut de HDL-colesterol, poate duce la un risc cardiovascular crescut.

Care sunt valorile normale?

Medicii masoara cantitatea de colesterol si trigliceride din sange ca miligrame de colesterol per decilitru de sange (abreviat mg/dL). Valorile normale ale acestor parametri variaza in functie de varsta si sexul pacientului, fiind stabilite astfel:

Pentru pacientii cu varsta mai mica de 19 ani, valorile normale sunt:

• Colesterol total < 170 mg/dL;
• LDL-colesterol < 110 mg/dL;
• HDL-colesterol > 45 mg/dL;
• Trigliceride < 150 mg/dL.

Pentru pacientii de sex masculin, cu varsta mai mare de 20 ani, valorile normale sunt cuprinse intre:

• Colesterol total = 125 – 200 mg/dL;
• LDL-colesterol < 100 mg/dL;
• HDL-colesterol > 40 mg/dL;
• Trigliceride < 150 mg/dL.

Pentru pacientele de sex feminin, cu varsta mai mare de 20 ani, valorile normale sunt cuprinse intre:

• Colesterol total = 125 – 200 mg/dL;
• LDL-colesterol < 100 mg/dL;
• HDL-colesterol > 50 mg/dL;
• Trigliceride < 150 mg/dL.

Se poate observa faptul ca majoritatea intervalelor de referinta sunt aceleasi, indiferent de sex. Insa exista o diferenta semnificativa in randul adultilor si aceea este legata de nivelul HDL-colesterolului. Asa cum este amintit si mai sus, persoanele de sex feminin au nevoie de un nivel mai ridicat al HDL (cel putin 50 mg/dL) comparativ cu cele de sex masculin (cel putin 40 mg/dL).

Ce valoare este considerata “crescuta” ?

Colesterolul este considerat crescut (hipercolesterolemie) atunci cand valoarea colesterolului total este egala cu sau mai mare de 200 mg/dL. Cu cat aceasta valoare este mai aproape de limita superioara a intervalului de referinta, cu atat ii va fi mai usor pacientului sa o controleze prin modificarea dietei si a stilului de viata.

Este de asemenea important de mentionat faptul ca nivelul LDL-colesterolului nu poate fi niciodata “prea mic”. Studiile au aratat o scadere semnificativa a riscului cardiovascular (de exemplu, infarct miocardic, accident vascular cerebral) la persoanele cu valori scazute de LDL, insa nu exista o limita inferioara stabilita pentru acesta. De asemenea, scenariul opus este valabil pentru HDL-colesterol: cu cat este mai mare valoarea, cu atat pacientul va fi mai protejat impotriva bolilor cardiovasculare.

Factori de risc pentru hipercolesterolemie

Anumite boli preexistente, cum ar fi diabetul zaharat de tip 2, obezitatea sau bolile ficatului, precum ficatul gras sau steatoza hepatica pot creste riscul de hipercolesterolemie.

De asemenea, un alt exemplu este hipercolesterolemia familiala, o boala transmisa genetic ce determina valori extrem de crescute ale colesterolului din sange. Consumul unei diete bogate in grasimi saturate si trans (ce contine alimentele amintite mai sus) si sedentarismul reprezinta alti factori de risc importanti in dezvoltarea hipercolesterolemiei.

Factorii de risc “nemodificabili” sunt reprezentati de varsta inaintata, sexul masculin si incarcatura genetica predispozanta; daca acestia sunt responsabili pentru nivelul crescut al colesterolului, tratamentul pe care pacientul il va urma va fi de natura medicamentoasa.

Cu toate acestea, atentia pacientului trebuie sa fie atintita asupra factorilor de risc “modificabili”, si anume: dieta, fumatul, gradul de activitate fizica si controlul terapeutic al celorlalte patologii asociate ce pot influenta nivelul colesterolului.

Alimentatia – ce este recomandat si ce trebuie evitat

Primul pas in normalizarea nivelului de colesterol din sange consta in modificarea dietei alimentare. Toti pacientii diagnosticati cu hipercolesterolemie trebuie sa abordeze aceasta metoda, impreuna cu efectuarea exercitiilor fizice regulat si stoparea fumatului.

Regulile dietetice constau, pe scurt, in diminuarea consumului de grasimi saturate si trans (grasimi “nesanatoase”, ce cresc nivelul de LDL-colesterol din sange) si inlocuirea acestora cu cele “sanatoase”, de tip nesaturat. Acestea din urma sunt benefice pentru sanatatea sistemului nervos si cardiovascular, ajutand la reducerea nivelului LDL si la cresterea HDL-colesterolului.

Cateva exemple de alimente bogate in grasimi saturate si trans ce trebuie evitate, consumate rar sau in cantitati foarte mici sunt:

• carnea de pui grasa, carnea de porc, vita sau miel;
• oua in exces, smantana, iaurt gras, lapte integral;
• uleiul, mai ales cel de palmier sau cocos;
• produse de patiserie, produse cu un continut crescut de zahar (biscuiti, prajituri);
• produse cu un continut crescut de grasimi saturate (uzual cantitatea este notata pe eticheta).

Alimentele bogate in grasimi “sanatoase” (mono- si poli-nesaturate) sunt:

• uleiul de masline (preferabil extravirgin) si de rapita, uleiul de soia, untul de arahide natural;
• nuci, migdale, fistic;
• seminte de floarea soarelui, de dovleac, de in si de chia;
• avocado;
• peste gras (somon, ton, sardine, macrou, hering).

Este important de mentionat faptul ca, desi aceste alimente sunt bogate in grasimi “sanatoase”, ele trebuie consumate cu moderatie, deoarece au o densitate calorica foarte mare. De exemplu, o lingura de ulei de masline (aproximativ 13,5 grame) contine 120 kilocalorii. O recomandare frecventa este consumul de peste gras de 2-3 ori pe saptamana, pentru a beneficia de cantitatea optima grasimi saturate.

           

Bibliografie:

https://www.bhf.org.uk/informationsupport/risk-factors/high-cholesterol#HIGH

https://www.cdc.gov/cholesterol/treatment/index.html

https://www.nhs.uk/conditions/high-cholesterol/how-to-lower-your-cholesterol/

https://my.clevelandclinic.org/health/articles/11920-cholesterol-numbers-what-do-they-mean