Ce afecțiuni pot fi depistate prin ecografia cardiacă la Memorial România?

Ai palpitații, obosești mai repede decât înainte sau simți presiune în piept la efort? Chiar dacă simptomele sunt ușoare, ele pot indica o problemă cardiacă. O evaluare la timp îți oferă claritate și te ajută să previi complicații. Printr-o ecografie cardiacă (ecocardiografie), medicul vede în timp real cum funcționează inima ta: cum se contractă, cum se relaxează și cum circulă sângele prin valve și camerele cardiace.

Investigația este neinvazivă, nu folosește radiații și oferă informații detaliate într-un timp scurt. La Memorial România, echipa din cadrul specialității Cardiologie utilizează această metodă pentru a identifica rapid cauzele simptomelor și pentru a monitoriza afecțiuni deja cunoscute. Iată care sunt cele mai frecvente 8 probleme ce pot fi depistate printr-o ecografie cardiacă.

1. Bolile valvelor cardiace

Inima are patru valve care dirijează sângele într-un singur sens. Dacă o valvă nu se deschide complet sau nu se închide corect, circulația se modifică și apar simptome. Ecografia cardiacă identifică diferite valvulopatii, adică afecțiuni ale valvelor. De exemplu, în cazurile de stenoză aortică, valva aortică se îngustează și îngreunează ieșirea sângelui din inimă. 

Poți observa amețeli sau oboseală la urcatul scărilor. Medicul măsoară fluxul sanguin și stabilește gradul de afectare. Un alt diagnostic frecvent este insuficiența mitrală, situație în care sângele se întoarce parțial în camera din care a plecat. Ecografia cu Doppler (tehnică ce analizează direcția și viteza sângelui) arată cât de mare este refluxul. În funcție de rezultat, medicul recomandă monitorizare periodică sau tratament.

2. Insuficiența cardiacă

Insuficiența cardiacă apare atunci când inima nu mai pompează eficient. Nu înseamnă că se oprește, ci că nu reușește să asigure un debit adecvat pentru nevoile organismului. Printr-o ecografie cardiacă (ecocardiografie), medicul specialist calculează fracția de ejecție, adică procentul de sânge pe care inima îl elimină la fiecare contracție. Valorile obișnuite se situează între 55% și 70%.

Dacă procentul scade, inima pompează mai slab. În majoritatea cazurilor, pacienții descriu oboseală persistentă, umflarea picioarelor sau respirație dificilă la efort. Există și situații în care fracția de ejecție rămâne în limite normale, dar inima nu se relaxează corect între bătăi. Ecografia surprinde și acest mecanism. Aceste informații îi permit cardiologului să adapteze tratamentul și să urmărească evoluția în timp.

3. Sechelele după infarct și cardiopatia ischemică

După un infarct miocardic, o parte din mușchiul inimii poate rămâne afectată. Ecografia evidențiază zonele care nu se mai contractă normal și arată cât de extinsă este leziunea. De exemplu, dacă ai avut un infarct în urmă cu câteva luni și încă obosești rapid, medicul verifică dacă există segmente ale inimii cu mișcare redusă.

Investigația poate identifica și anevrisme cardiace, adică dilatări ale peretelui slăbit, sau cheaguri formate în interiorul camerelor cardiace. Ecografia nu vizualizează direct arterele inimii, dar arată consecințele îngustării lor. Pentru analiza arterelor, echipa poate recomanda investigații suplimentare în cadrul departamentului Radiologie și imagistică medicală.

4. Cardiomiopatiile

Cardiomiopatiile sunt boli ale mușchiului cardiac. Ele pot apărea independent de problemele valvulare sau de blocajele arteriale. În cazurile de cardiomiopatie dilatativă, camerele inimii se măresc și forța de pompare scade. Pacientul poate acuza oboseală accentuată sau palpitații. Ecografia arată dilatarea și măsoară funcția de contracție.

Cardiomiopatia hipertrofică presupune îngroșarea pereților inimii. Aceștia devin rigizi, iar sângele pătrunde mai greu în camere. Uneori, această formă apare la persoane tinere, active, care observă amețeli la efort intens. Ecografia stabilește grosimea pereților și gradul de obstrucție. Există și forma restrictivă, mai rară, în care inima are dimensiuni aproape normale, dar nu se relaxează corespunzător. Diferențierea tipului de cardiomiopatie îi permite unui specialist în Cardiologie să aleagă tratamentul potrivit și să recomande controale regulate.

5. Afecțiunile pericardului

Pericardul este membrana care învelește inima. Dacă se inflamează, apare pericardita, iar tu poți simți durere toracică ce se accentuează la respirație profundă. Ecografia detectează acumularea de lichid între inimă și pericard, situație numită revărsat pericardic. Cantitățile mici se monitorizează. Dacă lichidul crește și apasă pe inimă, medicul intervine prompt pentru a preveni complicațiile. Prin măsurători precise, ecografia arată cât lichid s-a acumulat și cum influențează funcția cardiacă. Aceste date ghidează decizia terapeutică.

6. Malformațiile cardiace congenitale

Unele persoane ajung la maturitate fără să știe că s-au născut cu o anomalie cardiacă. Ecografia poate descoperi astfel de probleme chiar și la vârsta adultă. Defectele septale reprezintă mici deschideri în peretele care separă camerele inimii. Prin aceste orificii, sângele circulă anormal. De exemplu, un defect septal atrial poate provoca oboseală sau infecții respiratorii repetate. Ecografia Doppler evidențiază direcția fluxului sanguin și estimează impactul asupra inimii. În funcție de dimensiunea defectului, medicul recomandă monitorizare sau intervenție.

7. Cheagurile de sânge și riscul de embolie

Tulburările de ritm, precum fibrilația atrială, favorizează formarea cheagurilor în inimă. Dacă un cheag migrează, poate bloca un vas de sânge în altă zonă a corpului. Ecografia, în special varianta transesofagiană (cu sondă introdusă în esofag pentru imagini detaliate), identifică aceste cheaguri.

Medicul poate recomanda această investigație înainte de o procedură de restabilire a ritmului cardiac sau după un accident vascular cerebral pentru a căuta sursa emboliei. Detectarea timpurie permite ajustarea tratamentului anticoagulant și reducerea riscului de evenimente ulterioare.

8. Hipertensiunea pulmonară

Hipertensiunea pulmonară înseamnă creșterea presiunii în vasele care duc sângele de la inimă la plămâni. Ecografia estimează această presiune și analizează funcția ventriculului drept, camera care pompează sângele spre plămâni. Dacă presiunea rămâne crescută, ventriculul drept se poate dilata și slăbi. Prin monitorizare periodică, medicul urmărește evoluția și adaptează tratamentul pentru rezultate stabile.

Ecografia cardiacă este una dintre cele mai utile investigații pentru depistarea rapidă a problemelor de structură și funcționare ale inimii, de la boli valvulare și insuficiență cardiacă până la sechele post-infarct, cardiomiopatii sau hipertensiune pulmonară. Fiind o metodă neinvazivă, sigură și precisă, aceasta îi oferă medicului informații esențiale pentru diagnostic, monitorizare și alegerea tratamentului potrivit.

Dacă ai simptome precum palpitații, oboseală neobișnuită, presiune în piept sau dificultăți de respirație, programează-te la Memorial România pentru o evaluare cardiologică completă și pentru investigațiile necesare unui diagnostic clar și la timp.

Disclaimer: Acest articol are un rol pur informativ și nu înlocuiește sub nicio formă sfatul avizat al medicului specialist. Dacă te confrunți cu manifestări posibil asociate acestei afecțiuni, programează-te pentru o investigație medicală amănunțită la Memorial România!

Întrebări frecvente (FAQ)

Ecografia cardiacă implică riscuri?

Ecografia transtoracică este o investigație sigură și nedureroasă. Nu utilizează radiații și poate fi repetată ori de câte ori medicul consideră necesar. Varianta transesofagiană presupune sedare ușoară și poate provoca un disconfort temporar în gât, însă echipa medicală monitorizează atent procedura.

Când ar trebui să faci o ecografie cardiacă?

Medicul recomandă această investigație dacă ai simptome precum durere în piept, palpitații, respirație dificilă sau dacă ai antecedente familiale de boli cardiace. De asemenea, ecografia face parte din controalele periodice pentru pacienții deja diagnosticați.

Trebuie să te pregătești în vreun fel?

Pentru ecografia standard nu este necesară o pregătire specială. În cazul celei transesofagiene, evită alimentele și lichidele cu câteva ore înainte, conform indicațiilor primite la programare.

Surse: 

https://my.clevelandclinic.org/health/diagnostics/16947-echocardiogram

https://www.nhs.uk/tests-and-treatments/echocardiogram/

https://www.nhsinform.scot/tests-and-treatments/heart-tests/tests-for-diagnosing-heart-conditions/

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK470584/