Top 6 proceduri de cardiologie intervențională la Memorial România și când sunt recomandate?

Bolile cardiovasculare evoluează adesea în tăcere. Poți avea colesterol crescut, hipertensiune sau episoade scurte de durere în piept fără să le acorzi importanță. La un moment dat, simptomele devin mai intense și ai nevoie de un diagnostic clar și de tratament rapid. Aici intervine cardiologia intervențională.

La Memorial România, echipa din cadrul departamentului Cardiologie intervențională tratează multe afecțiuni ale inimii și vaselor de sânge prin proceduri minim invazive, realizate cu ajutorul cateterelor introduse printr-o arteră de la nivelul mâinii sau al coapsei. Nu se deschide toracele, iar recuperarea este, în majoritatea cazurilor, mai rapidă decât după o operație clasică.

1. Coronarografia: investigația care arată dacă arterele inimii sunt îngustate

Coronarografia este testul care arată clar dacă arterele ce hrănesc inima sunt îngustate sau blocate. Medicul introduce un tub subțire, numit cateter, printr-o arteră și injectează o substanță de contrast care face vasele vizibile la raze X. Astfel, vede exact unde și cât de sever este blocajul. Specialiștii recomandă această investigație dacă:

• acuzi dureri în piept la efort sau în repaus;
• ai suferit un infarct;
• alte teste – precum testul de efort sau tomografia cardiacă – au arătat modificări.

De exemplu, un pacient de 52 de ani, fumător, cu valori crescute ale nivelului de colesterol și dureri la urcatul scărilor, poate avea indicație clară de coronarografie pentru a verifica starea arterelor.  Factorii de risc contează mult. Dacă analizele arată valori peste limitele normale, este util să înțelegi ce înseamnă aceste rezultate. Procedura durează, de regulă, sub o oră. Primești anestezie locală la locul puncției, rămâi conștient și comunici cu medicul. Dacă specialistul descoperă o îngustare severă, poate trata problema în aceeași ședință, prin angioplastie.

2. Angioplastia coronariană cu stent: tratamentul rapid al arterelor blocate

Angioplastia este procedura prin care medicul deschide o arteră coronară îngustată. Folosește un balon foarte mic pe care îl umflă la nivelul blocajului, apoi montează un stent – un tub metalic fin care menține artera deschisă. Această intervenție se indică frecvent în infarctul miocardic acut. În astfel de situații, timpul influențează direct cantitatea de mușchi cardiac salvat.

De aceea, echipa intervine rapid și restabilește circulația cât mai curând posibil. Angioplastia ajută și în angina instabilă, adică durerea toracică apărută în repaus sau la eforturi mici, care nu răspunde la tratament medicamentos. Recuperarea este, în majoritatea cazurilor, scurtă. Mulți pacienți pleacă acasă în 24–48 de ore.

Vei urma însă un tratament antiagregant, care reduce riscul formării cheagurilor în interiorul stentului. Medicul îți explică exact cât timp trebuie să iei aceste medicamente și de ce este important să nu întrerupi terapia fără aviz. Există și riscuri, ca la orice procedură: sângerare la locul puncției, reacție la substanța de contrast sau, rar, reîngustarea arterei. Echipa de la Cardiologie monitorizează atent fiecare etapă și intervine prompt dacă apar complicații.

3. Înlocuirea valvei aortice prin cateter: opțiune pentru stenoza aortică severă

Stenoza aortică apare atunci când valva care permite sângelui să iasă din inimă către aortă se îngustează și nu se mai deschide suficient. Inima depune un efort tot mai mare pentru a pompa sângele. Poți simți oboseală accentuată, lipsă de aer la eforturi mici, amețeli sau episoade de pierdere a cunoștinței. În formele severe, tratamentul presupune înlocuirea valvei.

Înlocuirea valvei aortice prin cateter permite înlocuirea valvei fără operație clasică pe cord deschis. Medicul introduce noua valvă printr-un cateter, de obicei prin artera femurală, poziționând-o în interiorul valvei îngustate. Noua valvă începe să funcționeze imediat. Această procedură se adresează frecvent pacienților în vârstă sau celor cu alte boli asociate, la care riscul unei intervenții chirurgicale clasice este mare. 

De exemplu, un pacient în vârstă, cu diabet și boală pulmonară, poate beneficia de înlocuirea valvei aortice prin cateter pentru a evita o operație extinsă. După intervenție, rămâi sub supraveghere câteva zile. Majoritatea pacienților observă ameliorarea respirației și a capacității de efort în primele săptămâni. Există și riscuri, precum tulburări de ritm sau scurgeri minore pe lângă valva implantată, dar echipa evaluează atent indicația și monitorizează evoluția.

4. Angioplastia arterelor periferice: pentru circulația deficitară la nivelul picioarelor

Boala arterială periferică afectează vasele care duc sângele spre membrele inferioare. Depunerile de grăsime îngustează arterele, iar mușchii nu mai primesc suficient oxigen în timpul mersului. Poți observa durere în gambe după câteva sute de metri, care cedează la oprire. Această manifestare poartă numele de claudicație intermitentă. În stadii avansate, pot apărea răni care se vindecă greu sau modificări de culoare ale pielii.

Angioplastia periferică funcționează similar cu cea coronariană. Medicul dilată zona îngustată cu un balon și, dacă este necesar, implantează un stent. Pentru rezultate stabile, asocierea cu tratament medicamentos și controlul factorilor de risc – fumat, diabet, colesterol crescut – este foarte importantă. Recuperarea este rapidă, iar mulți pacienți își reiau mersul pe distanțe mai mari după câteva săptămâni. Dacă ai astfel de simptome, discută cu medicul și cere o evaluare vasculară completă.

5. Implantarea de pacemaker – pentru ritm cardiac prea lent

Inima funcționează pe baza unor impulsuri electrice proprii. Dacă aceste semnale se transmit prea lent sau se blochează, ritmul cardiac scade și pot apărea:

• amețeli;
• oboseală semnificativă;
• stări de leșin.

Pacemakerul este un dispozitiv mic, implantat sub piele, de obicei sub claviculă. Are unul sau mai mulți electrozi care ajung în inimă și trimit impulsuri electrice atunci când ritmul scade sub o anumită limită. Indicația apare în cazuri de bradicardie severă sau la întreruperea transmiterii semnalului electric între camerele inimii.

Procedura durează una-două ore și se realizează cu anestezie locală. După implantare, medicul verifică periodic funcționarea aparatului și ajustează setările dacă este nevoie. Există mici riscuri, precum infecția la locul implantării sau deplasarea unui electrod, dar acestea apar rar și se tratează prompt. Cei mai mulți pacienți își reiau activitățile obișnuite după câteva săptămâni, cu recomandarea de a evita mișcările ample ale brațului în perioada imediat următoare.

6. Implantarea unui defibrilator cardiac: protecție în fața aritmiilor severe

Defibrilatorul cardiac implantabil seamănă cu un pacemaker, însă are o funcție suplimentară. Detectează ritmuri cardiace foarte rapide și periculoase și poate administra un șoc electric intern pentru a restabili ritmul normal. Echipa de la Cardiologie interventionala recomandă acest dispozitiv pacienților care au supraviețuit unui stop cardiac sau celor cu insuficiență cardiacă severă și risc crescut de aritmii.

De exemplu, o persoană cu fracție de ejecție scăzută – adică inimă care pompează slab – poate beneficia de această intervenție pentru prevenirea episoadelor posibil fatale. Implantarea se efectuează la fel ca în cazul unui pacemaker. După procedură, vei primi instrucțiuni clare despre controalele periodice și despre situațiile în care trebuie să anunți medicul. Deși ideea de șoc electric poate speria, dispozitivul intervine doar dacă detectează un ritm periculos.

Cum decurge evaluarea înaintea unei proceduri intervenționale?

Înainte de orice intervenție, medicul te va evalua amănunțit, aducând în discuție subiecte precum:

• simptomele cu care te confrunți;
• bolile asociate cu care ai fost diagnosticat;
• tratamentele pe care le urmezi; 
• istoricul familial de afecțiuni. 

De asemenea, va recomanda efectuarea de analize de sânge și teste de imagistică medicală (ex - electrocardiogramă și ecografie cardiacă). În funcție de situație, poate recomanda teste suplimentare. Echipa analizează toate datele și stabilește indicația potrivită. În multe cazuri, tratamentul medicamentos și modificarea stilului de viață rămân prima opțiune.

Procedurile intervenționale se recomandă atunci când simptomele persistă, riscul de complicații crește sau investigațiile arată leziuni importante. În ziua intervenției, primești explicații clare despre pași, riscuri și beneficii. După procedură, rămâi sub observație, iar la externare primești un plan de tratament și programarea controalelor. Respectă indicațiile și mergi la verificări regulate. Prevenția și monitorizarea constantă fac diferența pe termen lung.

Cardiologia intervențională oferă soluții rapide și eficiente pentru afecțiuni care, netratate, pot avea consecințe grave. De la diagnostic precis prin coronarografie până la tratamente salvatoare precum angioplastia, Înlocuirea valvei aortice prin cateter sau implantarea de dispozitive cardiace, aceste proceduri permit intervenții minim invazive, cu recuperare mai rapidă și risc redus comparativ cu chirurgia clasică.

Alegerea momentului potrivit pentru fiecare intervenție depinde de simptome, severitatea bolii și evaluarea atentă realizată de medic. De aceea, este esențial să nu ignori semnalele organismului și să te prezinți la control atunci când apar simptome sau ai factori de risc. Un diagnostic corect și o intervenție la timp pot face diferența între complicații și o viață normală, activă.

Disclaimer: Acest articol are un rol pur informativ și nu înlocuiește sub nicio formă sfatul avizat al medicului specialist. Dacă este necesar să efectuzi una dintre aceste proceduri de cardiologie intervențională, programează-te pentru o investigație medicală amănunțită la Memorial România!

Întrebări frecvente (FAQ)

Cât durează spitalizarea după o procedură de cardiologie intervențională?

În majoritatea cazurilor, spitalizarea durează între 24 și 72 de ore. Durata exactă depinde de tipul intervenției și de starea ta generală. Medicul decide externarea după ce se asigură că evoluția este stabilă.

Sunt dureroase aceste proceduri?

Majoritatea intervențiilor se realizează cu anestezie locală și sedare ușoară. Poți simți presiune sau un disconfort minor la locul puncției, dar nu durere intensă. Echipa medicală monitorizează permanent confortul tău.

Pot preveni necesitatea unei astfel de proceduri?

În multe situații, da. Controlul tensiunii, al colesterolului, renunțarea la fumat, mișcarea regulată și controalele cardiologice periodice reduc riscul de complicații. Programează o evaluare dacă ai factori de risc sau simptome persistente.

Surse: 

https://www.columbiacardiology.org/patient-care/interventional-cardiovascular-care/conditions-and-treatments

https://www.mymarinhealth.org/programs-services/cardiovascular-medicine/interventional-cardiology/interventional-cardiology-procedures/

https://www.daytonaheart.com/treatment-options/interventional-cardiology

https://www.ahajournals.org/doi/10.1161/circulationaha.116.023551

https://www.ohsu.edu/knight-cardiovascular-institute/interventional-cardiology-treatments-and-procedures