Defectul septal atrial (DSA): cauze, simptome și opțiuni de tratament

Defectul septal atrial (DSA) este o malformație cardiacă prezentă de la naștere, caracterizată printr-o deschidere anormală în peretele care separă cele două atrii ale inimii. În mod normal, sângele oxigenat și cel neoxigenat circulă separat. În cazul pacienților cu DSA, o parte din sângele oxigenat trece din atriul stâng în atriul drept.

Dacă deschiderea este mică, este posibil să nu apară probleme ani la rând. Dacă este mai mare, inima dreaptă și plămânii sunt suprasolicitați în timp. Mulți adulți află că suferă de această problemă congenitală întâmplător, la un control de rutină sau înaintea unei intervenții chirurgicale. Alții ajung la medic pentru oboseală persistentă sau lipsă de aer la efort. Indiferent de situație, evaluarea corectă și la timp face diferența. 

Tipuri de defect septal atrial 

• DSA tip ostium secundum - este cel mai întâlnit; orificiul se află în zona centrală a septului; de multe ori, un cardiolog îl poate închide printr-o procedură minim invazivă, fără operație clasică;
• DSA tip ostium primum - apare mai jos, aproape de valvele inimii; se asociază frecvent cu alte modificări structurale; de regulă, corecția necesită intervenție chirurgicală;
• DSA tip sinus venos - este mai rar și se află aproape de venele mari care aduc sângele la inimă; în aceste cazuri, soluția este de obicei chirurgicală.

Tipul defectului septal atrial influențează planul terapeutic stabilit de echipa de medici și modul în care se va efectua monitorizarea pe termen lung a pacientului.

De ce apare defectul septal atrial?

DSA se formează în primele săptămâni de sarcină, în perioada în care inima fătului se dezvoltă. Septul dintre atrii nu se închide complet, iar această deschidere persistă după naștere. În multe situații, cauza exactă nu poate fi identificată. Totuși, există factori care cresc riscul:

• istoric familial de malformații cardiace;
• anumite sindroame genetice, precum sindromul Down;
• infecții virale în sarcină, cum ar fi rubeola;
• diabetul matern necontrolat;
• consumul de alcool sau fumatul în timpul sarcinii.

Chiar dacă există factori de risc, multe cazuri apar fără o explicație clară. Este important să știi că părinții nu sunt „vinovați” pentru apariția defectului. Accentul cade pe diagnostic și monitorizare corectă. Dacă ai nelămuriri sau simptome care te îngrijorează, programează un consult în cadrul departamentului Cardiologie și discută deschis cu un specialist.

Simptomele defectului septal atrial

Manifestările diferă în funcție de vârstă și de dimensiunea defectului.

La bebeluși și copii

Mulți copii nu prezintă simptome evidente. Medicul pediatru poate auzi un suflu cardiac – un zgomot anormal la ascultarea inimii cu stetoscopul. Dacă defectul este mai mare, pot apărea:

• oboseală rapidă la supt sau la joacă;
• respirație mai rapidă;
• infecții respiratorii repetate;
• creștere în greutate mai lentă.

De exemplu, un copil care se oprește frecvent din supt pentru a respira sau obosește excesiv la efort poate necesita o evaluare cardiologică.

La adulți

Adulții pot rămâne fără simptome până la 30–40 de ani. Ulterior, apar:

• oboseală la activități obișnuite, cum ar fi urcatul scărilor;
• lipsă de aer la efort;
• palpitații (senzația că inima bate neregulat sau prea repede);
• umflarea gleznelor.

Unii pacienți ajung la medic după un episod de tulburare de ritm, precum fibrilația atrială. Aceasta reprezintă o bătaie neregulată a inimii care poate crește riscul de formare a cheagurilor.

Ce complicații pot apărea dacă defectul septal atrial nu este tratat?

Netratat, defectul poate duce în timp la:

• creșterea presiunii în vasele de sânge din plămâni (hipertensiune pulmonară);
• insuficiență cardiacă dreaptă, adică inima nu mai pompează eficient;
• tulburări de ritm;
• risc crescut de accident vascular cerebral, dacă un cheag traversează defectul.

Dacă ai și alte afecțiuni cardiovasculare, cum ar fi hipertensiunea arterială sau cardiopatia ischemică, monitorizarea devine și mai importantă. Asocierea dintre aceste probleme poate accelera apariția complicațiilor. Depistarea precoce reduce mult riscul unor astfel de evoluții.

Cum stabilește medicul diagnosticul?

Evaluarea începe cu discuția despre simptome și istoricul tău medical. Medicul ascultă inima și poate suspecta DSA dacă aude un suflu caracteristic.

• ecocardiografia - este investigația de bază; folosește ultrasunete pentru a crea imagini ale inimii în timp real; medicul vede dimensiunea defectului, direcția fluxului de sânge și impactul asupra camerelor cardiace; ecocardiografia reprezintă metoda uzuală de evaluare și monitorizare;
• electrocardiograma (EKG) - înregistrează activitatea electrică a inimii și poate evidenția tulburări de ritm cardiac;
• radiografia toracică - arată dacă inima este mărită.
• angiografie sau cateterism cardiac (în cazuri selectate) - prin aceste proceduri, măsoară presiunile din inimă și din plămâni și decide dacă intervenția este sigură.

Nu încerca să interpretezi singur rezultatele. Discută-le cu medicul și cere lămuriri ori de câte ori ai nevoie.

Când este necesară intervenția?

Nu toate defectele trebuie închise imediat. Medicul ia decizia după ce analizează:

• dimensiunea orificiului;
• volumul de sânge care trece prin el;
• mărirea inimii drepte;
• prezența simptomelor;
• vârsta și starea ta generală.

Defectele mici, fără impact asupra inimii, pot fi monitorizate periodic. Medicul stabilește controale regulate, de obicei anual sau la doi ani. Dacă defectul este moderat sau mare și produce dilatarea inimii drepte, intervenția devine recomandată. La copii, momentul optim este adesea între 2 și 5 ani. La adulți, medicul intervine dacă există indicație clară și dacă presiunea din plămâni nu este foarte crescută.

Opțiuni de tratament pentru defectul septal atrial

Tratamentul se adaptează fiecărui pacient. Echipa medicală îți explică pașii și riscurile, astfel încât să poți lua o decizie informată.

Monitorizarea activă

Pentru defectele foarte mici, fără simptome, medicul recomandă doar controale periodice. La fiecare vizită, verifică dimensiunea defectului și funcția inimii. Dacă situația rămâne stabilă, nu este nevoie de intervenție.

Închiderea prin cateterism cardiac

Pentru un defect spetal atrial de tip ostium secundum, medicul poate închide defectul printr-o tehnică standard de cardiologie intervențională, minim invazivă. Specialistul introduce un tub subțire (cateter) printr-o venă de la nivelul coapsei și îl ghidează până la nivelul inimii. Prin acest cateter, plasează un dispozitiv special care acoperă orificiul pe ambele părți.

Procedura durează aproximativ o oră. De obicei, pleci acasă în 1–2 zile. Recuperarea este rapidă, iar majoritatea pacienților își reiau activitatea obișnuită în scurt timp. După intervenție, medicul îți poate recomanda tratament antiplachetar (de exemplu, aspirină) pentru câteva luni, pentru a reduce riscul de formare a cheagurilor pe dispozitiv. Există și riscuri, precum sângerarea la locul puncției sau tulburările de ritm cardiac, însă acestea apar rar și sunt atent monitorizate.

Operația pe cord deschis

Pentru alte tipuri de DSA sau pentru defecte foarte mari, chirurgul recomandă intervenție clasică. Operația se efectuează sub anestezie generală. Chirurgul închide defectul prin sutură sau aplică un plasture special. Spitalizarea durează mai mult, iar recuperarea completă poate ajunge la câteva săptămâni. Rezultatele pe termen lung sunt foarte bune, iar majoritatea pacienților duc o viață normală după intervenție.

Viața după tratament

După închiderea defectului, mulți pacienți observă o creștere a toleranței la efort și o reducere a oboselii. Inima nu mai este suprasolicitată, iar riscul de complicații scade. Medicul îți stabilește un plan de monitorizare. Respectă programările și urmează recomandările legate de activitate fizică, alimentație și tratament. Dacă apar palpitații, lipsă de aer sau umflarea picioarelor, anunță medicul.

Femeile care doresc o sarcină trebuie să discute anterior cu cardiologul. În majoritatea cazurilor tratate la timp, sarcina este posibilă, dar necesită supraveghere atentă. Acest articol are un rol pur informativ și nu înlocuiește sub nicio formă sfatul avizat al medicului specialist. 

Defectul septal atrial (DSA) este o malformație cardiacă congenitală care poate evolua silențios ani de zile, fără simptome evidente, dar care are potențialul de a afecta semnificativ funcția inimii în timp. Deși mulți pacienți descoperă această afecțiune întâmplător, diagnosticarea precoce este esențială pentru prevenirea complicațiilor și pentru alegerea corectă a tratamentului.

În funcție de dimensiunea defectului și de impactul asupra circulației sanguine, medicul poate recomanda simpla monitorizare sau intervenții moderne, precum închiderea percutană prin cateterism cardiac ori chirurgia clasică. Ambele opțiuni au rezultate foarte bune, mai ales atunci când sunt realizate la momentul potrivit.

Disclaimer: Acest articol are un rol pur informativ și nu înlocuiește sub nicio formă sfatul avizat al medicului specialist. Dacă te confrunți cu simptome sau suspiciuni legate de defectul septal atrial (DSA), programează-te pentru o investigație cardiologică amănunțită la Memorial România.

Întrebări frecvente (FAQ)

Se poate închide singur un defect septal atrial?

Defectele foarte mici se pot reduce în primii ani de viață, însă majoritatea DSA moderat sau mare nu se închid spontan. Medicul monitorizează evoluția prin ecografie cardiacă și decide dacă este nevoie de intervenție.

Pot face sport dacă am DSA?

Dacă defectul este mic și nu afectează funcția inimii, poți face activitate fizică moderată, conform recomandării medicului. După închiderea defectului și o perioadă de recuperare, majoritatea pacienților revin la sport recreațional fără restricții importante.

Este periculos să rămân însărcinată dacă am DSA?

Depinde de dimensiunea defectului și de prezența complicațiilor. Dacă DSA a fost tratat și nu există hipertensiune pulmonară, sarcina este de obicei bine tolerată. Discută cu cardiologul înainte de a planifica o sarcină.

Surse: 

https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/atrial-septal-defect/symptoms-causes/syc-20369715

https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/11622-atrial-septal-defect-asd

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK535440/

https://emedicine.medscape.com/article/162914-treatment