Pneumologie

Despre pneumologie

Pneumologia reprezintă ramura medicală dedicată identificării, diagnosticării, tratării și recuperării pacienților afectați de afecțiuni diferite, cu debut la nivelul aparatului respirator (plămâni, bronhii, pleură).

Pentru a-și îndeplini funcțiile în organism, fiecare celulă a corpului uman are nevoie de oxigen. În cazul patologiilor pulmonare, precum bolile pulmonare, afecțiunile bronșice,  bolile pleurale și mediastinale, sunt cruciale o diagnosticare promptă și un tratament adecvat. Aceste afecțiuni pneumologice pot avea diverse origini:

• infecțioasă - bacterii, virusuri sau fungi ce pot cauza inflamarea plămânilor și deteriorarea țesutului pulmonar;
• structurală - anomalii morfo-structurale ale plămânilor ce pot duce la probleme respiratorii;
• inflamatorie - inflamații cronice sau acute ale căilor respiratorii, ce pot provoca îngustarea acestora și dificultăți de respirație ulterioare;
• neoplazică - creșterea anormală a celulelor de la nivelul țesutului pulmonar, ce poate cauza dezvoltarea tumorilor benigne sau maligne;
• autoimună - sistemul imunitar atacă în mod eronat țesutul pulmonar, provocând inflamarea și deteriorarea sa.

Când să te adresezi unui medic pneumolog?

Fiecare persoană care prezintă unul sau mai multe dintre simptomele enumerate mai jos ar trebui să se consulte cu un specialist pneumolog, pentru a identifica din timp orice afecțiune la nivelul aparatului respirator. Simptomele care pot sugera o patologie pulmonară sunt: 

• dispnee - senzația de lipsă de aer la efort sau repaus; se poate manifesta chiar și în urma unui efort de minimă intensitate;
• tahipneea - creșterea frecvenței respiratorii, ce ar putea indica o încercare a organismului de a obține mai mult oxigen;
• lipsa toleranței decubitului dorsal din cauza dificultății respiratorii - poate fi un semn al acumulării de lichid în plămâni sau al altor probleme respiratorii; 
• respirație șuierătoare - sugerează o îngustare a căilor aeriene, așa cum se întâmplă în cazurile de astm sau boală pulmonară obstructivă cronică (BPOC);
• junghi toracic - posibilă manifestare a inflamării pleurei (membrana care învelește plămânii), așa cum se întâmplă în cazurile de pneumonie;
• tuse persistentă seacă sau productivă, care durează mai mult de 3 luni - poate indica o infecție cronică, astm, BPOC sau chiar cancer pulmonar;
• hemoptizie (tuse cu sânge) - reprezintă un semnal de alarmă ce necesită o evaluare medicală amănunțită în regim de urgență;
• scăderea marcată în greutate - posibil simptom al unei patologii pulmonare aflate într-un stadiu de progresie avansat;
• oprirea respirației pe timpul nopții - poate indica o problemă medicală precum sindromul de apnee în somn sau alte afecțiuni pulmonare;
• sforăit intens - posibil simptom al apneei în somn sau al unei alte afecțiuni dezvoltate la nivelul căilor respiratorii superioare;

La Spitalul Memorial Băneasa, pacienții beneficiază suportul oferit de cadre medicale cu o experiență vastă, care colaborează în echipe multidisciplinare, utilizând tehnologii de diagnostic și tratament de ultimă generație, esențiale pentru abordarea unei liste variate de patologii pulmonare.  

Ce afecțiuni tratează pneumologia?

În cadrul departamentului de Pneumologie al Spitalului Memorial Băneasa, sunt evaluate, diagnosticate și tratate o serie de afecțiuni precum:

• astmul - boală inflamatorie cronică a căilor aeriene, caracterizată prin episoade recurente de șuierături, tuse, senzația de strângere în piept și dificultăți de respirație;
• boala pulmonară obstructivă cronică (BPOC) - boală cu evoluție progresivă a plămânilor, manifestată prin îngustarea căilor aeriene și dificultăți de respirație;
• bronșita cronică - inflamare cronică a căilor aeriene, cu producție excesivă de mucus și tuse productivă;
• bronșiolita - inflamație produsa la nivelul bronhiolelor (căile aeriene mici), de obicei, cauzată de o infecție virală;
• fibroza chistică - boală genetică ce afectează plămânii, dar și alte organe; manifestată prin producția de mucus vâscos, ce blochează căile aeriene;
• bronșiectaziile - dilatări cu un caracter permanent și anormale ale bronhiilor, cauzate de infecții cronice sau alte afecțiuni;
• pneumoniile - infecții la nivelul unuia sau al ambilor plămâni, cauzate de bacterii, virusuri sau fungi;
• tuberculoza - infecție bacteriană gravă care afectează în principal plămânii;
• sarcoidoza -  boală manifestată prin dezvoltarea unor formațiuni celulare inflamatorii de mici dimensiuni în diferite părți ale corpului, inclusiv în plămâni;
• fibroza pulmonară - cicatrizarea țesutului pulmonar, ce cauzează îngroșarea și rigidizarea plămânilor, precum și dificultăți de respirație;
• cancerul pulmonar - afecțiune malignă descrisă de multiplicarea necontrolată a celulelor epiteliale ale țesutului pulmonar;
• pleurezia - inflamarea membranei ce învelește plămânii și căptușește interiorul cavității toracice;
• azbestoza - boală pulmonară cauzată de inhalarea particulelor de azbest;
• hipertensiunea pulmonară -  valoare medie crescută a presiunii arteriale la nivelul arterelor pulmonare;
• emfizemul pulmonar - deteriorarea progresivă a structurii alveolelor pulmonare de la nivelul plămânilor. 

Pneumologie: investigații de specialitate

Pentru a identifica o afecțiune la nivelul sistemului respirator, este important să se efectueze investigații paraclinice. Acestea au rolul de a furniza informații esențiale despre structura și funcția aparatului respirator, ceea ce este crucial pentru stabilirea unui diagnostic corect al bolii. Cel mai frecvent pacienții pot efectua:

• radiografie toracică (pulmonară) - imagine statică ce afișează plămânii și structurile înconjurătoare (coaste, inimă, vase de sânge); oferă informații despre dimensiunea și forma plămânilor, prezența unor tumori și infiltrații de aer în spațiu pleural (pneumotorax) sau despre prezența lichidului în spațiul dintre plămâni și peretele toracic;
• CT toracic - investigație imagistică detaliată, ce asigură acces la imagini ale secțiunilor transversale ale toracelui; oferă informații precise despre dimensiunea, forma și localizarea leziunilor pulmonare, precum și despre stadiul unor boli precum cancerul pulmonar. Poate fi efectuată cu sau fără substanță de contrast;
• spirometrie cu sau fără test bronhodilatator - măsoară volumul și viteza cu care aerul este inhalat și expirat; permite evaluarea funcției pulmonare și diagnosticarea bolilor obstructive (bronșită cronică, astm) sau restrictive (fibroză pulmonară); testul bronhodilatator se efectuează pentru a vedea dacă administrarea unui medicament ce dilată căile aeriene îmbunătățește funcția pulmonară;
• toracocenteză - procedură medicală prin care se extrage lichid din spațiul pleural cu ajutorul unui ac special; lichidul obținut este analizat în laborator pentru a se putea determina cauza efuziunii pleurale (infecție, cancer, boli autoimune);
• biopsie pleurală - prelevarea unei mostre de țesut pleural pentru examinarea la microscop; se efectuează în timpul toracocentezei sau prin intermediul unei alte proceduri chirurgicale; biopsia pleurală este necesară pentru a stabili diagnosticul în cazul unor efuziuni pleurale complexe sau al cancerului pulmonar;
• polisomnografie - test efectuat cu scopul de a înregistra diferite funcții ale organismului în timpul somnului, cum ar fi respirația, bătăile inimii, nivelul de oxigen din sânge și mișcările ochilor; se utilizează pentru diagnosticarea apneei de somn și a altor tulburări ale somnului care pot afecta respirația;
• bronhoscopie - examinarea căilor aeriene inferioare (trahee și bronhii) cu ajutorul unui tub subțire prevăzut cu o cameră video; permite vizualizarea directă a mucoasei bronșice, recoltarea de probe pentru examen histopatologic sau microbiologic și îndepărtarea unor obiecte străine sau a secrețiilor bronșice.