Foramen ovale patent (FOP): cauze, simptome, diagnosticare și tratament

Foramen ovale patent (FOP) este o mică deschidere între cele două camere superioare ale inimii, care rămâne deschisă după naștere. Deși sună îngrijorător, în majoritatea cazurilor nu provoacă probleme și este descoperit întâmplător. Dacă ai primit acest diagnostic sau medicul ți-a recomandat investigații suplimentare, este firesc să îți pui întrebări. Aproximativ 1 din 4 adulți are FOP fără să știe. Diferența o face contextul: istoricul tău medical, simptomele și eventualele complicații. Cu informații corecte și o evaluare cardiologică atentă, poți lua decizii echilibrate pentru sănătatea ta.

Ce este foramen ovale patent?

În perioada vieții intrauterine, inima fătului are o deschidere naturală între atriul drept și atriul stâng (cele două camere superioare). Aceasta se numește foramen ovale și permite sângelui să ocolească plămânii, care încă nu funcționează. După naștere, plămânii preiau oxigenarea sângelui, iar presiunea din inimă se modifică. În mod obișnuit, această deschidere se închide spontan în primele luni de viață.

Dacă nu se sigilează complet, rămâne o comunicare mică, numită foramen ovale patent („patent” înseamnă deschis). Este important să știi că FOP nu este același lucru cu un defect septal atrial. În cazul defectului septal, există o lipsă reală de țesut în peretele dintre atrii. La FOP, există un fel de fantă care nu se închide perfect, dar structura peretelui este prezentă. Această diferență influențează atât riscurile, cât și opțiunile de tratament.

Cauze și factori de risc

Medicii nu pot indica o cauză precisă pentru persistența FOP. În majoritatea cazurilor, este o variație anatomică prezentă de la naștere. Uneori apar asocieri familiale, însă nu vorbim despre o boală moștenită în mod direct. Mai relevante decât cauza sunt situațiile în care FOP poate favoriza complicații. În mod normal, sângele din partea dreaptă a inimii ajunge în plămâni, unde este filtrat.

Dacă presiunea din torace crește brusc — de exemplu, la tuse puternică, efort intens sau ridicarea de greutăți — clapeta FOP se poate deschide temporar. Astfel, sângele poate trece din dreapta în stânga inimii. Dacă în sânge există un mic cheag format într-o venă a piciorului (tromboză venoasă), acesta poate traversa FOP și ajunge în circulația arterială.

De aici pot apărea complicații. Riscul este mai mare la persoanele cu tulburări de coagulare sau la cele care stau perioade lungi imobilizate. Scufundările la adâncime reprezintă un alt context particular. Bulele de gaz formate în sânge pot trece prin FOP și pot produce simptome neurologice. Dacă practici astfel de activități, discută cu medicul despre o evaluare cardiologică preventivă.

Simptomele foramen ovale patent

Majoritatea persoanelor cu FOP nu au simptome. Mulți află despre această particularitate după o ecografie cardiacă efectuată din alte motive. FOP devine relevant mai ales după un accident vascular cerebral (AVC) fără cauză clară, în special la persoane tinere, fără factori clasici de risc precum hipertensiunea arterială sau diabetul. În aceste situații, medicii suspectează o embolie paradoxală, adică un cheag care a trecut prin FOP și a ajuns la creier.

Unele cercetări au observat o asociere între FOP și migrena cu aură (migrenă însoțită de tulburări vizuale, lumini intermitente sau amorțeli). Legătura nu este complet clarificată, iar închiderea FOP nu reprezintă un tratament standard pentru migrenă. Simptome precum amețeala, dezechilibrul sau senzația de cap greu pot avea numeroase cauze. De exemplu, multe episoade de vertij au origine la nivelul urechii interne, așa cum este explicat în articolul despre amețeli, vertij sau țiuit în urechi. Nu atribui aceste manifestări direct unui posibil FOP fără evaluare medicală.

Diagnosticarea foramen ovale patent

Pentru un diagnostic corect, ai nevoie de o evaluare în cadrul departamentului Cardiologie. Medicul îți analizează istoricul medical, evenimentele anterioare (cum ar fi un AVC) și factorii de risc. Prima investigație este, de regulă, ecografia cardiacă (ecocardiografia). Este o procedură nedureroasă, care folosește ultrasunete pentru a vizualiza structura și funcția inimii. În multe cazuri, oferă suficiente informații.

Dacă suspiciunea persistă, medicul poate recomanda o ecografie transesofagiană. În această investigație, o sondă subțire se introduce prin esofag, sub sedare ușoară. Deoarece esofagul se află foarte aproape de inimă, imaginile obținute sunt mai detaliate. Testul cu bule confirmă comunicarea dintre atrii.

Medicul injectează o soluție salină agitată într-o venă, iar microbulele formate devin vizibile la ecografie.  Dacă acestea trec din atriul drept în cel stâng, diagnosticul se confirmă. În situații selectate, medicul poate indica o angiografie, o investigație imagistică ce permite vizualizarea detaliată a vaselor de sânge și a fluxului sanguin.

Posibile complicații

Cea mai importantă complicație asociată FOP este accidentul vascular cerebral de cauză neidentificată. Acesta apare mai frecvent la persoane sub 60 de ani, fără factori de risc evidenți. Cheagul care ajunge în circulația arterială poate afecta și alte organe, cum ar fi rinichii sau membrele, însă aceste situații sunt mai rare. După închiderea FOP prin procedură intervențională, unii pacienți pot dezvolta fibrilație atrială. Aceasta este o tulburare de ritm cardiac caracterizată prin bătăi neregulate și rapide ale inimii. De obicei, episoadele sunt tranzitorii, dar necesită monitorizare și, uneori, tratament.

Tratamentul pentru foramen ovale patent

Planul de tratament depinde de istoricul tău medical. Dacă nu ai avut un AVC și nu prezinți factori de risc suplimentari, medicul poate recomanda doar monitorizare periodică.

Tratament medicamentos

După un AVC fără cauză clară, medicul poate prescrie medicamente care reduc riscul formării cheagurilor. Cele mai utilizate sunt antiagregantele plachetare (cum este aspirina) sau anticoagulantele, care subțiază sângele. Alegerea tratamentului se face individual, în funcție de vârstă, alte boli asociate și rezultatele investigațiilor. Respectă schema recomandată și discută cu medicul înainte de orice modificare.

Închiderea percutană a FOP

Pentru anumite categorii de pacienți — de exemplu, cei care au avut un AVC asociat cu FOP — medicul poate recomanda închiderea percutană. Procedura se realizează prin introducerea unui tub subțire (cateter) printr-o venă de la nivelul coapsei. Medicul ghidează cateterul până la inimă și poziționează un dispozitiv special care sigilează deschiderea. Dispozitivul rămâne permanent la locul lui, iar în timp este acoperit de țesutul inimii.

Intervenția durează, în general, una-două ore. Spitalizarea este scurtă, iar recuperarea rapidă. După procedură, vei urma temporar tratament pentru prevenirea formării cheagurilor pe dispozitiv. Medicul îți va explica beneficiile și riscurile, astfel încât să poți lua o decizie informată.

Viața cu FOP

Dacă ai FOP și nu ai avut complicații, poți avea o viață normală:

• activitatea fizică moderată susține sănătatea inimii;
• mersul pe jos, înotul sau ciclismul sunt opțiuni potrivite pentru utilizare uzuală;
• în călătoriile lungi, ridică-te periodic și mișcă picioarele pentru a preveni formarea cheagurilor;
• hidratează-te corespunzător; 
• dacă ai factori de risc pentru tromboză, cere sfatul medicului înainte de zboruri lungi; 
• menține sub control tensiunea arterială, colesterolul și greutatea corporală; 
• chiar dacă FOP nu provoacă simptome, prevenția cardiovasculară rămâne importantă.

Când să te programezi la cardiolog?

Solicită ajutor medical de urgență dacă apar simptome precum slăbiciune bruscă a unei jumătăți a corpului, dificultăți de vorbire sau pierderea vederii. Acestea pot indica un AVC. Programează o consultație dacă ai avut un AVC la vârstă tânără, dacă suferi de tromboze venoase sau dacă medicul ți-a recomandat evaluare pentru FOP. O discuție clară cu un specialist îți oferă direcția potrivită.

Foramen ovale patent nu este, de cele mai multe ori, un motiv de alarmă, ci o particularitate anatomică frecventă care devine importantă doar în anumite contexte medicale. Cu o evaluare cardiologică adecvată, investigațiile potrivite și un plan de monitorizare sau tratament stabilit împreună cu medicul, riscurile pot fi înțelese și gestionate corect. Cel mai important este să nu ignori simptomele neurologice, să urmezi recomandările specialistului și să privești diagnosticul cu echilibru: în cele mai multe cazuri, FOP permite o viață normală și activă.

Disclaimer: Acest articol are un rol pur informativ și nu înlocuiește sub nicio formă sfatul avizat al medicului specialist. Dacă te confrunți cu manifestări posibil asociate acestei afecțiuni, programează-te pentru o investigație medicală amănunțită la Memorial România!

Întrebări frecvente (FAQ)

FOP înseamnă că am o boală de inimă?

Nu neapărat. În majoritatea cazurilor, FOP este o particularitate anatomică fără impact asupra sănătății. Devine relevant mai ales dacă apare un AVC fără altă cauză sau dacă există factori de risc pentru formarea cheagurilor.

Este necesară operația pentru toate cazurile de FOP?

Nu. Mulți pacienți nu au nevoie de intervenție. Medicul recomandă închiderea percutană doar în situații bine definite, după evaluare completă.

Pot preveni complicațiile dacă am FOP?

Da, prin controale medicale regulate și prin controlul factorilor de risc cardiovascular. Evită imobilizarea prelungită și discută cu medicul dacă ai antecedente de tromboză sau planifici activități speciale, cum ar fi scufundările.

Surse: 

https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/patent-foramen-ovale/symptoms-causes/syc-20353487

https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/17326-patent-foramen-ovale-pfo

https://www.heart.org/en/health-topics/congenital-heart-defects/about-congenital-heart-defects/patent-foramen-ovale-pfo