Deshidratarea: de ce apare, cum o recunoști și când trebuie să mergi la medic

Deshidratarea apare atunci când corpul tău pierde mai multe lichide decât primește. Apa și sărurile minerale eliminate prin transpirație, urină, diaree sau vărsături nu mai sunt înlocuite suficient de rapid, iar organismul începe să funcționeze mai greu. Probabil ai trecut deja printr-un episod ușor de deshidratare: o zi toridă în care ai uitat să bei apă sau o viroză cu febră și lipsa poftei de mâncare. De multe ori, situația se corectează rapid dacă te hidratezi corect. Alteori, mai ales la copii, vârstnici sau persoane cu boli cronice, lucrurile pot evolua rapid și necesită evaluare medicală. Înțelege ce se întâmplă în corpul tău și acționează din timp.

Ce se întâmplă în organism când pierzi prea multă apă?

Corpul tău conține în medie între 55% și 75% apă, proporția variind în funcție de vârstă, sex și compoziția corporală. Apa susține procesele zilnice: reglează temperatura, transportă nutrienții, ajută rinichii să elimine toxinele și menține echilibrul electroliților. Electroliții sunt minerale precum sodiul și potasiul, care ajută celulele să comunice între ele.

Dacă nivelul de apă scade, sângele devine mai concentrat. Inima trebuie să pompeze mai intens, iar rinichii încearcă să economisească lichide. De aceea urinezi mai rar și culoarea urinei devine mai închisă. Dacă dezechilibrul persistă, pot apărea amețeli, confuzie sau tulburări de ritm cardiac.

De ce apare deshidratarea?

Deshidratarea poate avea cauze diverse, de la obiceiuri cotidiene până la afecțiuni acute sau cronice care determină pierderi crescute de lichide.

Cauze frecvente în viața de zi cu zi

• consumul insuficient de lichide este una dintre cele mai frecvente cauze, mai ales în zilele aglomerate, la birou sau în timpul călătoriilor; senzația de sete apare adesea după ce organismul a început deja să piardă din rezervele de apă;
• diareea și vărsăturile, în special la copii, pot provoca pierderi rapide de apă și electroliți, iar deshidratarea moderată se poate instala în doar câteva ore;
• febra crește necesarul de lichide, deoarece organismul pierde mai multă apă; pentru fiecare grad peste 37°C, este recomandată o hidratare suplimentară;
• transpirația abundentă din timpul caniculei sau al efortului fizic intens determină pierderi importante de lichide; în timpul unui antrenament desfășurat la temperaturi ridicate se poate pierde peste un litru de apă;
• consumul excesiv de alcool sau de băuturi cu cofeină poate stimula eliminarea urinei și poate accentua deshidratarea.

Medicamente și afecțiuni asociate

• diureticele utilizate în tratamentul hipertensiunii arteriale sau al unor boli cardiovasculare cresc cantitatea de urină eliminată, iar lipsa unei hidratări corespunzătoare poate favoriza dezechilibrele;
• diabetul necontrolat și unele boli renale pot determina pierderi crescute de lichide sau pot afecta capacitatea rinichilor de a concentra urina; în cazurile severe poate apărea anuria, adică lipsa completă a urinei;
• infecțiile digestive, inclusiv cele produse de Escherichia coli (E. coli), pot provoca diaree severă și deshidratare rapidă; infecțiile respiratorii, precum gripa, contribuie la pierderea lichidelor prin febră, transpirație și scăderea aportului de apă;
• dacă ai o afecțiune cronică, discută cu medicul despre necesarul de lichide și despre măsurile recomandate pentru prevenirea deshidratării, mai ales în perioadele cu temperaturi ridicate sau în timpul episoadelor infecțioase.

Cum recunoști deshidratarea la adulți?

Semnele diferă în funcție de severitate. Observă schimbările și reacționează rapid.

Deshidratarea ușoară

Simți sete accentuată. Gura și buzele devin uscate. Urina capătă o culoare galben închis sau portocaliu. Te simți obosit și ai dureri de cap. În majoritatea cazurilor, dacă bei apă și soluții de rehidratare, simptomele se ameliorează în câteva ore.

Deshidratarea moderată

Apar amețeli, mai ales când te ridici brusc. Urinezi rar, poate de trei ori pe zi sau mai puțin. Pulsul devine mai rapid. Pielea își pierde elasticitatea; dacă o ciupești ușor pe dosul mâinii, revine mai lent la forma inițială. Pot apărea crampe musculare.

În acest stadiu, este indicat să ceri sfatul medicului, mai ales dacă ai boli cardiovasculare, renale sau diabet.

Deshidratarea severă

Confuzia, somnolența marcată sau pierderea stării de conștiență indică o urgență. Dacă nu ai urinat deloc timp de 8 ore sau mai mult, tensiunea scade și pulsul devine foarte rapid, mergi imediat la camera de gardă. Nu amâna evaluarea medicală.

Deshidratarea la copii și bebeluși

• copiii și bebelușii pierd lichide mai rapid decât adulții, astfel că un episod de diaree sau vărsături poate duce într-un timp scurt la apariția deshidratării;
• urmărește semne precum lipsa lacrimilor în timpul plânsului, buzele uscate, scutecul care rămâne uscat mai mult de 6 ore, ochii înfundați sau starea de apatie ori iritabilitate;
• la bebeluși, fontanela (zona moale din creștet) poate deveni ușor adâncită, ceea ce poate indica un deficit important de lichide;
• poți verifica elasticitatea pielii ciupind ușor pielea de pe abdomen; dacă aceasta revine lent la forma inițială, este recomandată o evaluare medicală;
• nu administra tratamente fără recomandarea medicului; specialistul în Pediatrie va stabili dacă este suficientă rehidratarea orală sau dacă este necesară administrarea de lichide intravenos.

Deshidratarea la vârstnici

Odată cu înaintarea în vârstă, senzația de sete scade. Mulți adulți peste 65 de ani nu simt nevoia să bea apă, chiar dacă organismul are nevoie. În plus, tratamentele pentru inimă, tensiune sau diabet pot crește pierderile de lichide. La vârstnici, deshidratarea se poate manifesta prin confuzie bruscă, somnolență sau căderi repetate. Dacă observi astfel de schimbări la un părinte sau bunic, verifică hidratarea și solicită un consult. O evaluare la Medicină Internă poate clarifica rapid situația. 

Ce poți face dacă te deshidratezi?

• în formele ușoare, începe să consumi lichide cât mai curând, în înghițituri mici, la intervale de 10–15 minute;
• apa plată este potrivită pentru majoritatea situațiilor, iar soluțiile de rehidratare orală din farmacie ajută la refacerea echilibrului de apă și electroliți;
• evită alcoolul și băuturile foarte dulci, deoarece pot accentua deshidratarea sau pot agrava diareea;
• dacă ai greață, consumă lichide la temperatura camerei și în cantități mici, pentru a le tolera mai ușor;
• solicită asistență medicală dacă nu poți păstra lichidele, vomiți în mod repetat sau starea generală se agravează; în astfel de situații poate fi necesară administrarea intravenoasă de lichide și monitorizarea funcțiilor vitale.

Cum previi deshidratarea?

• hidratează-te constant pe parcursul zilei, fără să aștepți apariția senzației de sete;
• pentru majoritatea adulților, un aport zilnic de aproximativ 1,5–2,5 litri de lichide este suficient, însă necesarul poate crește în funcție de temperatură și nivelul de activitate fizică;
• urmărește culoarea urinei; o nuanță galben deschis indică, de regulă, o hidratare adecvată, în timp ce o culoare mai închisă poate sugera necesitatea unui aport mai mare de lichide;
• consumă fructe și legume bogate în apă, precum pepenele, castravetele sau portocalele, pentru a completa aportul de lichide;
• în perioadele cu febră, infecții sau temperaturi ridicate, bea lichide mai frecvent și în cantități mici;
• stabilește o rutină de hidratare pentru copii și persoanele vârstnice din familie, deoarece acestea pot percepe mai greu senzația de sete și au un risc mai mare de deshidratare.

Posibile complicații ale deshidratării

Dacă nu tratezi deshidratarea severă, pot apărea probleme la nivelul rinichilor, tulburări de ritm cardiac sau scăderea accentuată a tensiunii. În situații extreme, volumul de sânge scade atât de mult încât organele nu mai primesc suficient oxigen. Aceste complicații apar rar dacă intervii la timp. De aceea este important să recunoști semnele și să soliciți ajutor medical fără întârziere.

Deshidratarea poate evolua rapid, însă în multe situații poate fi prevenită sau tratată eficient dacă recunoști din timp semnele și acționezi corespunzător. O hidratare adecvată, adaptată vârstei, stării de sănătate și condițiilor de mediu, contribuie la buna funcționare a organismului și reduce riscul de complicații. Dacă simptomele persistă, se agravează sau apar la copii, vârstnici ori persoane cu boli cronice, programează un consult la Memorial România pentru o evaluare completă și recomandări adaptate situației tale.

Disclaimer: Acest articol are un rol pur informativ și nu înlocuiește sub nicio formă sfatul avizat al medicului specialist. Dacă te confrunți cu manifestări posibil asociate cu deshidratarea, programează-te pentru o investigație medicală amănunțită la Memorial România!

Întrebări frecvente despre deshidratare

Câtă apă trebuie să beau zilnic?

Pentru un adult sănătos, 1,5–2,5 litri de lichide pe zi sunt suficienți în majoritatea cazurilor. Cantitatea crește dacă faci sport, dacă este foarte cald sau dacă ai febră. Folosește culoarea urinei ca reper simplu.

Pot să tratez deshidratarea doar cu apă?

În formele ușoare, apa este adecvată. Dacă ai pierdut multe săruri prin diaree sau vărsături, soluțiile de rehidratare orală ajută la refacerea echilibrului. Dacă simptomele persistă, solicită consult medical.

Când trebuie să merg imediat la medic?

Mergi urgent la medic dacă nu ai urinat deloc timp de 8 ore, dacă apar confuzie, amețeli severe, leșin sau dacă un copil este foarte somnoros și nu bea lichide. Nu amâna evaluarea.

Bibliografie: 

https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/dehydration/symptoms-causes/syc-20354086

https://www.nhs.uk/conditions/dehydration/

https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/9013-dehydration

https://www.health.harvard.edu/healthy-aging-and-longevity/symptoms-of-dehydration-what-they-are-and-what-to-do-if-you-experience-them