De ce apare sângerarea nazală și cum se poate opri?

Sângerarea nazală, denumită medical epistaxis, reprezintă pierderea de sânge de la nivelul mucoasei care căptușește interiorul nasului. Această zonă este extrem de bogată în vase de sânge mici și fragile, situate foarte aproape de suprafață, ceea ce le face susceptibile la rupturi sub acțiunea unor factori interni sau externi.

Epistaxisul poate fi clasificat în două tipuri: anterior (cel mai frecvent, pornind din plexul Kiesselbach situat în partea din față a nasului) și posterior (mai rar, dar mai sever, implicând vase de sânge mai mari din spatele cavității nazale). Înțelegerea cauzelor și aplicarea tehnicilor corecte de hemostază pot preveni complicațiile și pot asigura un management eficient al acestor episoade.

Ce este sângerarea nazală (Epistaxis)?

Această condiție medicală reprezintă pierderea de sânge din mucoasa nazală, spontan sau în urma unui traumatism. Mucoasa nazală este bogat vascularizată, având rol în încălzirea, filtrarea și umidificarea aerului inspirat. Tocmai această vascularizație intensă explică de ce chiar și leziuni minore pot duce la sângerare.

Epistaxisul poate apărea la una sau la ambele nări și poate fi:

• ușor, cu pierdere redusă de sânge;
• moderat;
• sever, cu impact asupra stării generale.

În anumite cazuri, sângerarea poate fi determinată de hipertensiune arterială, tulburări de coagulare (hemofilie), boli hematologice sau afecțiuni inflamatorii cronice. Evaluarea în cadrul unui consult ORL este esențială pentru cazurile recurente.

Care sunt tipurile de sângerare nazală?

Sângerările nazale sunt clasificate în funcție de localizarea sursei hemoragiei:

Sângerarea nazală anterioară (Epistaxis anterior)

Epistaxisul anterior este cel mai frecvent tip (aproximativ 80–90% din cazuri). Acesta provine din partea anterioară a septului nazal, la nivelul plexului Kiesselbach (aria Little), o zonă bogat vascularizată unde vasele sunt superficiale și fragile.

Caracteristici:

• frecvent unilateral;
• apare mai des la copii și adulți tineri;
• de obicei are intensitate redusă sau moderată;
• răspunde la compresie locală.

Epistaxisul la copii este, în majoritatea cazurilor, de tip anterior și apare frecvent din cauza manipulării nasului, uscăciunii mucoasei sau infecțiilor respiratorii. În general, prognosticul este bun, iar tratamentul epistaxisului la copii constă în măsuri locale și prevenție.

Sângerarea nazală posterioară (Epistaxis posterior)

Epistaxis posterior este mai rar, dar potențial mai sever. Sursa sângerării se află în porțiunea posterioară a cavității nazale, aproape de nazofaringe.

Caracteristici:

• mai frecvent la adulți și vârstnici;
• asociat cu hipertensiune arterială sau ateroscleroză;
• sângele se poate scurge în gât;
• dificil de controlat prin compresie simplă.

În aceste cazuri, poate fi necesar tamponament nazal posterior sau alte proceduri specializate. Uneori, se impune colaborarea între ORL, Medicină internă și Hematologie pentru identificarea cauzelor sistemice.

Care sunt cauzele sângerării nazale?

Cauzele epistaxisului sunt diverse și pot fi împărțite în factori locali și factori sistemici.

Factori locali:

• aerul uscat: cea mai frecventă cauză; aerul cald și uscat (din interiorul locuințelor pe timpul iernii) deshidratează mucoasa nazală, făcând-o să crape și să sângereze;
• traumatismele digitale: introducerea degetelor în nas sau suflarea viguroasă a nasului pot leza vasele capilare fragile;
• rinitele și sinuzitele: Inflamația cauzată de alergii sau infecții crește vascularizația zonei și fragilitatea mucoasei;
• deviația de sept: aerul circulă neuniform, uscând excesiv anumite porțiuni ale septului nazal;
• corpuri străini: introducerea unor obiecte mici în nas (frecvent la copii) provoacă iritație și sângerare.

Factori sistemici:

• hipertensiunea arterială: valorile mari ale tensiunii pot pune presiune pe peretele vaselor subțiri, provocând ruperea lor;
• medicamentele anticoagulante: aspirina, warfarina sau unele anticoagulante orale îngreunează formarea cheagului de sânge;
• afecțiuni hepatice sau renale: pot afecta capacitatea sângelui de a se închega;
• deficiențe de vitamine: carențele de vitamine C sau K pot slăbi pereții vasculari.

Cum se oprește sângerarea nazală?

Majoritatea sângerărilor anterioare pot fi oprite acasă dacă urmezi pașii corecți. Este esențial să îți păstrezi calmul pentru a nu crește tensiunea arterială, ceea ce ar prelungi sângerarea.

1. Poziția corectă

Stai așezat și apleacă-te ușor în față. Aceasta este cea mai importantă regulă. Nu te lăsa pe spate! Sângele se poate scurge în gât, provocând greață, vărsături sau, mai grav, aspirarea acestuia în plămâni.

2. Compresia digitală

Folosește degetul mare și arătătorul pentru a strânge ferm partea moale a nasului (nările), chiar sub osul nazal. Menține presiunea constantă timp de 10-15 minute fără să dai drumul pentru a verifica dacă s-a oprit. Această compresie directă permite formarea cheagului de sânge.

3. Respirația și aplicarea unei comprese reci

Respiră pe gură în timpul compresiei. Poți aplica o compresă rece sau o pungă cu gheață învelită într-un prosop pe puntea nasului; frigul ajută la vasoconstriție (îngustarea vaselor), reducând fluxul sanguin.

4. Prevenirea recidivei

După ce sângerarea s-a oprit, nu sufla nasul și nu te apleca timp de câteva ore. Evită efortul fizic intens și menține capul la un nivel mai înalt decât inima.

În ce situații trebuie să mergi la medic pentru sângerare nazală?

Există situații în care intervenția medicală este obligatorie pentru a preveni pierderile masive de sânge sau complicațiile respiratorii. Adresează-te echipei noastre de medici dacă:

• sângerarea nu se oprește după 20 de minute de compresie fermă;
• sângerarea este foarte abundentă și simți că sângele curge masiv pe spatele gâtului;
• epistaxisul a apărut în urma unui traumatism sever la nivelul capului sau feței;
• te simți amețit, confuz sau ai dificultăți de respirație;
• episoadele de sângerare sunt frecvente (mai mult de o dată pe săptămână).

Tehnologii avansate pentru tratamentul epistaxisului sever:

• cauterizarea: sigilarea vasului de sânge rupt folosind nitrat de argint sau electrocauterizare;
• tamponamentul nazal: Introducerea unor bureți speciali sau a unor sonde cu balonaș care exercită presiune internă;
• endoscopia nazală: vizualizarea sursei sângerării posterioare pentru o intervenție chirurgicală minim invazivă.

Sângerarea nazală: metode de prevenție

Dacă ești predispus la sângerări nazale, poți lua câteva măsuri simple de protecție:

• umidificarea aerului: folosește un umidificator în dormitor, mai ales iarna;
• hidratarea mucoasei: aplică geluri nazale saline sau unguente cu vitamina A recomandate de medic, pentru a menține nasul hidratat;
• controlul tensiunii: monitorizează periodic valorile tensiunii arteriale;
• corectarea obiceiurilor: evită introducerea obiectelor în nas și învață copiii să sufle nasul cu blândețe.

Sângerarea nazală poate fi o experiență stresantă, dar cunoașterea tehnicilor corecte de prim ajutor este cheia pentru a gestiona situația cu succes. De la simpla compresie nazală până la tratamentele de specialitate, obiectivul nostru este de a asigura integritatea mucoasei nazale și sănătatea ta generală. Nu ignora episoadele repetate, deoarece corpul tău îți poate transmite astfel un mesaj despre o altă problemă de sănătate subiacentă.

Disclaimer: Acest articol are un rol pur informativ și nu înlocuiește consultul medical. Dacă sângerarea este urmată de pierderea conștienței sau de o durere toracică, sună imediat la serviciile de urgență. Pacienții sub tratament anticoagulant trebuie să raporteze orice sângerare nazală medicului curant la Memorial România.

Întrebări frecvente (FAQ)

Care sunt principalele cauze ale sângerării nazale?

Uscăciunea mucoasei, traumatismele, alergiile, infecțiile, hipertensiunea și tulburările de coagulare.

De ce apare sângerarea nazală spontană?

Poate fi determinată de aer uscat, hipertensiune, deviație de sept sau fragilitate vasculară.

Ce tip de sângerare nazală este periculos?

Epistaxisul posterior, abundent, asociat cu simptome generale.

Poate fi provocată de stres?

Da, stresul poate contribui indirect.

Cum diferențiem o sângerare gravă?

Durata mare, cantitatea crescută de sânge și afectarea stării generale sunt semne de alarmă.

Ce trebuie făcut pentru a opri sângerarea?

Compresie nazală 10–15 minute, capul aplecat înainte, comprese reci

Surse: 

https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/13464-nosebleed-epistaxis

https://www.betterhealth.vic.gov.au/health/conditionsandtreatments/nosebleeds

https://www.mayoclinic.org/symptoms/nosebleeds/basics/causes/sym-20050914

https://www.nhs.uk/conditions/nosebleed/