Hipertensiunea arterială

Despre hipertensiunea arterială

Hipertensiunea arterială reprezintă una din cele mai frecvente afecțiuni cardiovasculare, incidența acesteia fiind în continuă creștere atât la nivel național cât și la nivel mondial. Studiile de specialitate arată faptul că 7 din 10 persoane cu vârsta mai mare de 55 ani sunt diagnosticate cu hipertensiune arterială și necesită tratament de specialitate.

Pentru a putea defini și înțelege noțiunea de hipertensiune arterială este important a cunoaște câteva aspecte legate de anatomia și fiziologia inimii. Mușchiul cardiac se contractă și se relaxează ritmic, astfel încât asigură circulația sângelui la nivelul tuturor celulelor și țesuturilor din corp prin intermediul vaselor de sânge. Viteza și presiunea cu care sângele circulă în interiorul vaselor de sânge sunt parametrii influențați de o serie de factori precum: puterea de contracție a miocardului, puterea de contracție a fibrelor musculare din peretele vaselor de sânge, volemia, cantitatea de sodiu din corp, nivelul de albumine din ser.

Valoarea tensiunii arteriale este alcătuită din doi parametrii: tensiunea sistolică (presiunea sângelui înregistrată în timpul contracției mușchiului cardiac) și tensiunea diastolică (presiunea sângelui înregistrată în timpul relaxării mușchiului cardiac). Diagnosticul de hipertensiune arterială se stabilește de medicul cardiolog în momentul în care, la măsurători repetate, se decelează o presiune a sângelui în vase mai mare sau egală cu 140/90mmHg. 

Hipertensiunea arterială reprezintă un factori de risc cardiovascular extrem de important în evoluția altor boli, motiv pentru care această afecțiune trebuie diagnosticată la timp și tratată corespunzător. În multe situații pacienții care suferă de HTA pot fi asimptomatici însă această condiție medicală poate avea consecințe severe, ce pot pune viața pacientului în pericol.

Tipuri de hipertensiune arterială

În funcție de modalitatea de apariție, există mai multe tipuri de HTA, precum:

• HTA primară: pentru valorile crescute ale tensiunii arteriale nu poate fi identificată o cauză exactă de apariție; reprezintă cel mai frecvent tip de HTA diagnosticat la peroanele cu vârsta mai mare de 55 ani;

• HTA secundară: valorile crescute ale tensiunii arteriale pot fi determinate de o serie de afecțiuni precum stenoza de arteră renală, coarctația de Aortă, feocromocitomul, hiperaldosteronismul, afecțiuni cardiace congenitale, afecțiuni pulmonare;
• HTA de halat alb: există pacienți care prezintă valori crescute ale tensiunii arteriale doar în cabinetele medicale, iar la domiciliu valorile tensionale sunt în limite normale; pacienții cu HTA de halat alb nu necesită tratament antihipertensiv, doar o monitorizare regulată a tensiunii arteriale. 

Hipertensiunea la copii

La copii, o presiune a sângelui mai mare de 130/80mmHg este considerată hipertensiune arterială și necesită o atenție sporită deoarece, de cele mai multe ori, este secundară altor afecțiuni care necesită un diagnostic rapid și un tratament adecvat.

Adesea, în timpul sarcinii, femeile se confruntă cu valori crescute ale tensiunii arteriale, în special după vârsta gestațională de 20 săptămâni. Monitorizarea periodică și măsurarea frecventă a valorilor TA sunt extrem de importante deoarece hipertensiunea arterială de sarcină poate determina preeclampsie sau eclampsie, condiție patologică care poate pune în pericol atât viața fătului cât și a mamei.

Cauzele hipertensiunii arteriale

Cauzele hipertensiunii arteriale depind foarte mult de tipul HTA. În timp ce pentru hipertensiunea arterială primară, cea mai frecventă formă de HTA diagnosticată la persoanele cu vârsta mai mare de 55 ani, nu există o cauză exactă care determină valorile tensionale mărite, în cazul hipertensiunii arteriale secundare, valorile crescute ale presiunii cu care sângele circulă în vase se poate datora altor afecțiuni medicale precum feocromocitomul, coarctația de Aortă, afecțiunilor renale, afecțiunilor endocrinologice (patologie tiroidiană, sindrom Cushing) sau afecțiunilor respiratorii (sindromul de apnee în somn).

Studiile de specialitate au arătat faptul că valorile crescute ale tensiunii arteriale se pot datora consumului exagerat de alcool sau stupefiante, consumului de contraceptive orale, stărilor de anxietate sau depresie. De asemenea, stările febrile și sarcina pot determina creșterea presiunii sângelui în vase.

Factori de risc pentru hipertensiunea arterială

Factorii de risc care contribuie la apariția hipertensiunii arteriale sunt reprezentați de:

• Vârsta- persoanele cu vârsta mai mare de 55 ani au un risc crescut de a dezvolta HTA;
• Sexul- studiile de specialitate arată faptul că bărbații au un risc mai mare de a fi diagnosticați cu HTA comparativ cu femeile aflate înainte de menopauză; după instalarea menopauzei, raportul celor două sexe se egalează;
• Rasa- persoanele afro-americane au un risc crescut de a fi diagnosticate cu HTA;
• Obezitate- indicele de masă corporală crescut reprezintă un factor de risc important pentru HTA;
• Consumul exagerat de alcool- alcoolul determină creșterea presiunii sângelui în vase;
• Sedentarismul- lipsa mișcării fizice este asociată cu valori crescute ale tensiunii arteriale;
• Anxietatea, depresia;
• Dislipidemia- nivelul crescut de colesterol și trigliceride din sânge pot reprezenta factori de risc pentru HTA;
• Fumatul;
• Consumul alimentelor bogate în sare- aportul de sare crește valoarea presiunii arteriale a sângelui;
• Factorii genetici- există situații în care valorile crescute ale tensiunii arteriale sunt condiționate genetic.

Simptomele hipertensiunii arterial

Măsurarea periodică a tensiunii arteriale, atât la domiciliu cât și în cabinetele medicale, este obligatorie deoarece există situații în care valorile crescute ale presiunii sângelui în vase nu determină apariția clinică a simptomelor specifice. Pacienții simptomatici se pot confrunta cu:

• Cefalee occipitală, pulsatilă, de intensitate moderat-crescută;
• Tulburări de vedere;
• Senzație de amețeală, vertij și cap tulbure;
• Tulburări de echilibru;
• Hiperemie facială;
• Transpirații reci;
• Dispnee;
• Palpitații;
• Durere toracică anterioară;
• Hemoragie subconjunctivală;
• Stări de greață;
• Sângerări nazale;

Stadializarea hipertensiunii arteriale

• Tensiune arterială optimă: TA sistolică < 120mmHg, TA diastolică < 80mmHg;

• Tensiune arterială normală: TA sistolică = 120-129mmHg, TA diastolică= 80-85mmHg;

• Tensiune arterială înaltă: TA sistolică = 130-139mmHg, TA diastolică= 85-89mmHg;

• Hiper tensiune arterială grad I: TA sistolică = 140-159mmHg, TA diastolică= 90-99mmHg;

• Hiper tensiune arterială grad II: TA sistolică = 160-179mmHg, TA diastolică= 100-109mmHg;

• Hiper tensiune arterială grad III: TA sistolică > 180mmHg, TA diastolică > 110mmHg;

• Hiper tensiune arterială sistolică izolată: TA sistolică >140mmHg, TA diastolică < 90mmHg.

Când este necesar un consult medical de specialitate

Ghidurile recomandă ca fiecare persoană să își monitorizeze periodic valorile tensionale la domiciliu. Dacă la măsurători repetate se constată valori TA mai mari de 130/90mmHg, se recomandă a se efectua un consult medical de specialitate.

Simptome de alarmă care impun un consult medical de specialitate:

• Cefalee intensă, cu caracter pulsatil;
• Vedere tulbure, încețoșată;
• Imposibilitatea menținerii echilibrului;
• Senzație de lipsă de aer;
• Palpitații sau angină pectorală;
• Slăbiciune musculară la nivelul mâinilor sau picioarelor;
• Tulburări de vorbire;
• Pierderea stării de conștiență;
• Epistaxis sever.

Tratament hipertensiunii arteriale

Tratamentul hipertensiunii arteriale depinde de stadiul afecțiunii, de vârsta pacientului, de bolile asociate dar si de comorbiditățile acestuia. Ghidurile de specialitate recomandă controlul valorilor tensiunii arteriale cu ajutorul măsurilor igieno-dietetice și introducerea medicamentelor antihipertensive la valori TA > 130/90mmHg sau în situațiile în care pacientul prezintă alte boli asociate care impun un control mai strict al tensiunii arteriale.

Măsurile igieno-dietetice cuprind:

• Reducerea greutății corporale prin adoptarea unei diete echilibrate, evitarea sedentarismului și practicarea activităților sportive regulate;
• Renunțarea la fumat și la alcool;
• Reducerea cantității de sare din dietă;
• Reducerea nivelului de stres.

Medicamentele antihipertensive cuprind mai multe clase terapeutice care se administrează conform recomandărilor medicului curant; scopul terapiei antihipertensive este obținerea controlului tensiunii arteriale cu doza minimă de medicament; există situații care impun asocierea mai multor clase de medicamente antihipertensive, cu mecanisme diferite de acțiune.

Clasele de medicamente antihipertensive cuprind:

• Diuretice: Hidroclorotiazidă, Furosemid, Spironolactonă;

• Beta-blocante: Metoprolol, Nebivolol, Sotalol, Carvedilol, Propranolol, Bisoprolol;
• Inhibitorii enzimei de conversie ai angiotensinei: Ramipril, Perindopril, Capopril, Enalapril;
• Sartanii: Candesartan, Losartan, Irbesartan, Telmisartan;
• Blocantele de canale de calciu: dihidropiridine (Amlodipina, Nifedipina) și non-dihidropiridinice (Verapamil, Diltiazem);
• Antihipertensive cu acțiune la nivel central: Clonidină, Moxonidina, Reserpina, Prazosin, Terazosin.

Care sunt complicațiile hipertensiunii arteriale

Hipertensiunea arterială este o afecțiune care poate pune viața pacientului în pericol prin prisma complicațiilor pe care le poate produce și a bolilor asociate cu care se acompaniază, de cele mai multe ori. Pentru menținerea inimii și a vaselor de sânge în condiții optime de funcționare, este necesară monitorizarea periodică a valorilor tensiunii arteriale pentru a putea diagnostica din timp cazurile de HTA și pentru a putea implementa un tratament corespunzător.

Complicațiile hipertensiunii arteriale:

• Accidentul vascular cerebral;
• Infarctul miocardic acut;
• Insuficiența cardiacă cronică;
• Aritmiile;
• Moartea subită cardiacă;
• Hipertrofia ventriculară stângă;
• Disfuncția diastolică de ventricul stâng;
• Disfuncțiile valvulare cardiace;
• Afectarea renală;
• Anevrismele;
• Retinopatia hipertensivă;
• Declinul cognitiv.

Modalități de prevenție a hipertensiunii arteriale esențiale

• Menținerea greutății corporale în limite normale;
• Evitarea sedentarismului;
• Activitate fizică regulată;
• Evitarea alimentelor cu un conținut ridicat în sare;
• Măsurarea periodică a valorilor TA;
• Renunțarea la fumat;
• Reducerea consumului de alcool;
• Evitarea stresului, a anxietății și a depresiei;
• Adoptarea unei diete echilibrate;
• Menținerea valorilor glicemice în limite normale;
• Menținerea valorilor colesterolului în limite normale.

De reținut

1. Hipertensiunea arterială este o patologie cardiovasculară cu o incidență în creștere atât în rândul adulților cât și în rândul persoanelor vârstnice. Din această cauza este foarte important să mergem la timp la un consult la caradiolog. 

2. Hipertensiunea arterială apare în momentul în care presiunea cu care sângele circulă în organism depășește valoarea de 130/90mmHg.

3. Există multiplii factori de risc care contribuie la apariția HTA precum obezitatea, sedentarismul, dislipidemia, consumul de alcool, consumul de stupefiante sau fumatul.

4. Tabloul clinic al hipertensiunii arteriale cuprinde durere intensă de cap în regiunea occipitală, tulburări de vedere, tulburări de echilibru, amețeli, transpirații, greață, palpitații sau dispnee. 5. Tratamentul se stabilește în funcție de gradul hipertensiunii și cuprinde măsuri igieno-dietetice și tratament medicamentos.

6. Măsurarea periodică, la domiciliu, a valorilor TA este extrem de importantă deoarece există situații în care hipertensiunea arterială este asimptomatică.

7. Cele mai de temut complicații ale hipertensiunii arteriale sunt accidentul vascular cerebral, infarctul miocardic și moartea subită cardiacă.

Bibliografie:

https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/high-blood-pressure/symptoms-causes/syc-20373410

https://www.cdc.gov/bloodpressure/about.htm

https://www.nhs.uk/conditions/high-blood-pressure-hypertension/

https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/4314-hypertension-high-blood-pressure