Angioplastie carotidiană: ce trebuie să știi despre această procedură minim invazivă

Arterele carotide sunt principalele vase de sânge care transportă oxigen și substanțe nutritive către creier. Atunci când acestea se îngustează din cauza depunerilor de aterom, circulația cerebrală poate fi afectată, crescând riscul de accident vascular cerebral (AVC).

Angioplastia carotidiană este o procedură minim invazivă utilizată pentru redeschiderea arterelor carotide îngustate. În timpul intervenției, medicul introduce un cateter până la nivelul stenozei, dilată vasul cu ajutorul unui balon și, în cele mai multe cazuri, implantează un stent pentru menținerea fluxului sanguin. Pentru pacienții atent selectați, angioplastia carotidiană poate reprezenta o alternativă la intervenția chirurgicală clasică, contribuind la reducerea riscului de accident vascular cerebral și la restabilirea circulației către creier.

Ce este stenoza carotidiană?

Stenoza carotidiană reprezintă îngustarea uneia sau ambelor artere carotide, cel mai frecvent ca urmare a aterosclerozei. În timp, colesterolul, calciul și alte substanțe se acumulează în peretele arterial și formează plăci de aterom care reduc diametrul vasului. Pe măsură ce îngustarea devine mai importantă, fluxul sanguin către creier poate scădea sau fragmente din placa de aterom se pot desprinde și pot bloca vase cerebrale mai mici. Principalii factori de risc sunt:

• hipertensiunea arterială;
• colesterolul crescut;
• diabetul zaharat;
• fumatul;
• obezitatea;
• sedentarismul;
• înaintarea în vârstă;
• antecedentele cardiovasculare.

La Memorial România, evaluarea stenozelor carotidiene se realizează în cadrul departamentului Neurologie, în colaborare cu specialiști în chirurgie vasculară și radiologie intervențională, pentru alegerea celei mai potrivite metode de tratament.

Când poate fi recomandată angioplastia carotidiană?

Nu toate îngustările arterelor carotide necesită tratament intervențional. Decizia este luată în funcție de gradul stenozei, simptome, riscul de AVC și starea generală a pacientului. Procedura poate fi recomandată în cazul:

• stenozelor carotidiene semnificative;
• accidentului ischemic tranzitor (AIT);
• accidentului vascular cerebral ischemic;
• simptomelor neurologice produse de reducerea circulației cerebrale;
• riscului crescut pentru intervenția chirurgicală clasică;
• reapariției stenozei după endarterectomie carotidiană;
• particularităților anatomice care fac chirurgia dificilă.

La unele persoane, stenoza este descoperită întâmplător în timpul unei ecografii Doppler, fără existența simptomelor. În aceste situații, recomandarea tratamentului depinde de gradul îngustării și de riscul individual de accident vascular cerebral.

Ce simptome pot indica o stenoză carotidiană?

În stadiile incipiente, boala poate evolua fără manifestări evidente. Atunci când apar simptome, acestea sunt produse de reducerea temporară a circulației cerebrale sau de migrarea unor fragmente de aterom către creier. Semnele pot include:

• amorțeală bruscă a feței;
• slăbiciune la nivelul unui braț sau al unui picior;
• dificultăți de vorbire;
• vedere încețoșată sau pierderea temporară a vederii la un ochi;
• amețeală;
• tulburări de echilibru;
• confuzie;
• dificultăți de coordonare.

Aceste simptome pot apărea pentru câteva minute și pot dispărea complet, însă reprezintă o urgență medicală și necesită evaluare imediată, deoarece pot preceda un accident vascular cerebral.

Cum este diagnosticată stenoza carotidiană?

Diagnosticul începe cu evaluarea simptomelor și a factorilor de risc cardiovascular. Investigațiile utilizate pot include:

• consultație neurologică;
• examen clinic;
• ecografie Doppler carotidiană;
• angiografie CT;
• angiografie RM;
• angiografie cerebrală;
• analize de sânge;
• electrocardiogramă;
• ecocardiografie.

Ecografia Doppler reprezintă, de regulă, prima investigație utilizată pentru evaluarea arterelor carotide. Dacă este necesară o caracterizare mai detaliată a leziunii, pot fi recomandate angiografia CT sau RM. Înaintea unei proceduri intervenționale este frecvent efectuată angiografia, care permite vizualizarea exactă a gradului de stenoză și planificarea tratamentului. La Memorial România, aceste investigații sunt realizate cu ajutorul angiografiilor, care oferă imagini detaliate ale sistemului vascular. 

Cum se desfășoară angioplastia carotidiană?

Procedura este realizată într-un laborator de angiografie, sub control imagistic continuu. Pacientul primește, de regulă, anestezie locală și sedare ușoară. Etapele principale sunt:

• puncționarea unei artere, de obicei femurale sau radiale;
• introducerea unui cateter;
• avansarea acestuia până la nivelul arterei carotide;
• utilizarea unui sistem de protecție cerebrală, în multe cazuri;
• dilatarea stenozei cu un balon;
• implantarea unui stent carotidian;
• verificarea rezultatului angiografic;
• retragerea cateterului și hemostaza.

În majoritatea intervențiilor este utilizat un dispozitiv de protecție embolică, care captează eventualele fragmente desprinse din placa de aterom și reduce riscul producerii unui accident vascular cerebral în timpul procedurii.

Care sunt avantajele angioplastiei carotidiene?

Pentru pacienții atent selectați, angioplastia poate oferi rezultate comparabile cu alte metode de revascularizare. Avantajele procedurii includ:

• tehnică minim invazivă;
• fără incizie cervicală;
• anestezie locală;
• recuperare mai rapidă;
• spitalizare redusă;
• reducerea riscului de AVC;
• restabilirea fluxului sanguin cerebral;
• recuperare rapidă după intervenție;
• posibilitatea tratării pacienților cu risc chirurgical crescut.

Un alt avantaj este faptul că procedura poate fi o opțiune pentru pacienții care au suferit anterior o endarterectomie carotidiană și au dezvoltat restenoză.

Ce riscuri implică procedura?

Deși angioplastia carotidiană este considerată sigură atunci când este realizată în centre specializate, există anumite riscuri care trebuie discutate cu pacientul. Complicațiile pot include:

• accident vascular cerebral;
• accident ischemic tranzitor;
• sângerare la locul puncției;
• hematom;
• reacție alergică la substanța de contrast;
• afectarea temporară a funcției renale;
• tromboza stentului;
• restenoză;
• tulburări de ritm cardiac;
• hipotensiune arterială;
• deces, în cazuri rare.

Riscul individual depinde de vârsta pacientului, bolile asociate, anatomia leziunii și experiența echipei medicale.

Cum decurge recuperarea?

După intervenție, pacientul este monitorizat pentru evaluarea funcției neurologice și a parametrilor cardiovasculari. În general, sunt recomandate:

• repaus relativ în primele ore;
• hidratare adecvată;
• administrarea tratamentului antiagregant prescris;
• evitarea efortului fizic intens câteva zile;
• monitorizarea tensiunii arteriale;
• prezentarea la controalele periodice.

În majoritatea cazurilor, recuperarea este rapidă, iar activitățile obișnuite pot fi reluate progresiv, conform recomandărilor medicului. Pentru prevenirea restenozării și a altor evenimente cardiovasculare, este esențial controlul factorilor de risc, inclusiv renunțarea la fumat, tratamentul hipertensiunii și al colesterolului crescut.

Angioplastie carotidiană sau endarterectomie?

Ambele metode urmăresc reducerea riscului de accident vascular cerebral prin restabilirea circulației către creier. În general:

Angioplastia carotidiană poate fi preferată pentru:

• pacienți cu risc operator crescut;
• restenoză după chirurgie;
• anatomie cervicală dificilă;
• contraindicații pentru intervenția deschisă.

Endarterectomia carotidiană poate fi recomandată pentru:

• unele cazuri de stenoză simptomatică;
• pacienți cu risc operator redus;
• leziuni considerate mai potrivite pentru tratament chirurgical.

Alegerea metodei se face individual, în urma evaluării efectuate de echipa multidisciplinară.

Angioplastia carotidiană este o procedură minim invazivă utilizată pentru tratarea stenozelor carotidiene și reducerea riscului de accident vascular cerebral la pacienții atent selectați. Alegerea acestei metode depinde de caracteristicile leziunii, starea generală a pacientului și evaluarea realizată de echipa multidisciplinară.

DISCLAIMER: Acest articol are un rol pur informativ și nu înlocuiește sfatul avizat al medicului specialist. Pentru evaluarea stenozelor carotidiene și stabilirea celei mai potrivite opțiuni de tratament, programează-te online pentru un consult de specialitate la Memorial România.

Întrebări frecvente despre angioplastia carotidiană

1. Procedura este dureroasă?

Nu. Intervenția se realizează sub anestezie locală, iar majoritatea pacienților resimt doar un disconfort minor în timpul introducerii cateterului.

2. Cât durează angioplastia carotidiană?

Durata este variabilă, însă în cele mai multe cazuri procedura durează între una și două ore.

3. Va trebui să iau tratament după implantarea stentului?

Da. În majoritatea cazurilor este necesar tratament antiagregant pentru prevenirea trombozei stentului, conform recomandării medicului.

4. Angioplastia elimină definitiv riscul de AVC?

Procedura reduce riscul asociat stenozei carotidiene tratate, însă nu elimină complet posibilitatea apariției unui accident vascular cerebral. Controlul factorilor de risc rămâne esențial.

5. Când trebuie să mă prezint de urgență la medic după intervenție?

Solicită imediat asistență medicală dacă apar slăbiciune bruscă, dificultăți de vorbire, tulburări de vedere, durere intensă la nivelul locului de puncție, sângerare importantă sau alte simptome neurologice.

BIBLIOGRAFIE

https://www.heart.org/en/health-topics/carotid-artery-disease

https://www.stroke.org/en/about-stroke/types-of-stroke/carotid-artery-disease

https://esvs.org/guidelines/

https://www.sirweb.org/patient-center/carotid-artery-stenting/

https://www.nhs.uk/conditions/carotid-endarterectomy/