Accident vascular cerebral (AVC): simptome, cauze, tratament

Accidentul vascular cerebral (AVC) reprezintă o urgență medicală majoră care apare atunci când o zonă a creierului nu mai primește suficient sânge și oxigen. În lipsa unei intervenții rapide, celulele nervoase încep să se deterioreze în doar câteva minute, iar consecințele pot include dizabilități permanente sau chiar deces.

AVC-ul este una dintre principalele cauze de mortalitate și invaliditate la nivel mondial. Cu toate acestea, recunoașterea rapidă a simptomelor și prezentarea imediată la spital pot crește semnificativ șansele de recuperare și pot limita afectarea cerebrală. Tratamentul depinde de tipul accidentului vascular cerebral, de momentul în care pacientul ajunge la spital și de starea sa generală. În anumite situații, procedurile minim invazive pot restabili circulația către creier și pot salva țesutul cerebral afectat.

Ce este accidentul vascular cerebral?

Accidentul vascular cerebral apare atunci când fluxul sanguin către o parte a creierului este întrerupt sau redus semnificativ. În lipsa oxigenului și a substanțelor nutritive, neuronii încep să moară rapid.

Există două forme principale de AVC:

• AVC ischemic, produs prin blocarea unei artere cerebrale;
• AVC hemoragic, determinat de ruperea unui vas de sânge și apariția unei hemoragii cerebrale.

Aproximativ 80-85% dintre accidentele vasculare cerebrale sunt ischemice. În această situație, circulația este blocată de un cheag de sânge format la nivelul unei artere cerebrale sau transportat din altă regiune a organismului. AVC-ul hemoragic este mai puțin frecvent, însă poate avea o evoluție severă din cauza sângerării în interiorul creierului sau în spațiile din jurul acestuia.

La Memorial România, diagnosticul și tratamentul accidentului vascular cerebral sunt realizate prin colaborarea dintre specialiștii în neurologie, neuroradiologie și radiologie intervențională, în funcție de particularitățile fiecărui caz. 

Care sunt simptomele unui AVC?

Manifestările apar, de regulă, brusc și fără avertisment. Simptomele depind de zona creierului afectată și de dimensiunea leziunii. Cele mai frecvente semne sunt:

• amorțeala sau slăbiciunea feței;
• imposibilitatea de a ridica un braț;
• dificultăți de vorbire;
• vorbire neclară;
• înțelegerea dificilă a limbajului;
• tulburări de vedere la unul sau ambii ochi;
• amețeală severă;
• pierderea echilibrului;
• dificultăți la mers;
• durere de cap intensă, apărută brusc, mai ales în AVC-ul hemoragic;
• confuzie;
• pierderea stării de conștiență.

Un mod simplu de recunoaștere este testul FAST:

• face - un colț al gurii este căzut;
• arms - unul dintre brațe nu poate fi ridicat;
• speech - vorbirea este neclară sau imposibilă;
• time - este timpul să fie apelat imediat serviciul 112.

Fiecare minut contează. Întârzierea tratamentului poate reduce șansele de recuperare și poate crește riscul de sechele permanente.

Care sunt cauzele și factorii de risc?

În AVC-ul ischemic, blocarea arterei este produsă cel mai frecvent de ateroscleroză sau de un cheag de sânge provenit din inimă, în special la pacienții cu fibrilație atrială. AVC-ul hemoragic apare atunci când un vas de sânge se rupe, iar sângele se acumulează în țesutul cerebral. Printre principalii factori de risc se numără:

• hipertensiunea arterială;
• fibrilația atrială;
• diabetul zaharat;
• colesterolul crescut;
• fumatul;
• obezitatea;
• sedentarismul;
• consumul excesiv de alcool;
• consumul de droguri;
• vârsta înaintată;
• antecedentele familiale;
• accidente vasculare cerebrale anterioare;
• atacul ischemic tranzitor (AIT).

Hipertensiunea arterială este considerată cel mai important factor de risc modificabil pentru apariția unui AVC.

Cum este diagnosticat accidentul vascular cerebral?

Diagnosticul trebuie stabilit cât mai rapid pentru diferențierea între AVC-ul ischemic și cel hemoragic, deoarece tratamentul este diferit.

Evaluarea poate include:

• examen neurologic;
• tomografie computerizată cerebrală;
• imagistică prin rezonanță magnetică;
• angiografie CT;
• analize de sânge;
• electrocardiogramă;
• monitorizare cardiacă;
• ecografie Doppler carotidiană;
• ecocardiografie.

Tomografia computerizată este, de regulă, prima investigație efectuată în urgență, deoarece poate identifica rapid existența unei hemoragii cerebrale. În anumite situații, angiografia cerebrală este utilizată pentru identificarea arterei blocate și planificarea tratamentului endovascular. La Memorial România, investigațiile sunt realizate cu ajutorul unor angiografii, care permit evaluarea rapidă a vaselor cerebrale și efectuarea procedurilor intervenționale atunci când sunt indicate.

Cum se tratează AVC-ul?

Tratamentul depinde de tipul accidentului vascular cerebral și de timpul scurs de la apariția simptomelor. În AVC-ul ischemic pot fi utilizate:

• tromboliza intravenoasă, în cazurile eligibile;
• trombectomia mecanică;
• tratament anticoagulant sau antiagregant, în funcție de cauză;
• controlul tensiunii arteriale;
• tratamentul complicațiilor.

Trombectomia mecanică este o procedură minim invazivă prin care medicul extrage cheagul care blochează artera cerebrală folosind dispozitive speciale introduse printr-un cateter. În AVC-ul hemoragic, tratamentul urmărește controlul sângerării, reducerea presiunii intracraniene și stabilizarea pacientului. În unele cazuri poate fi necesară intervenția neurochirurgicală.

Succesul tratamentului depinde în mare măsură de rapiditatea prezentării la spital. Pentru anumite tipuri de AVC ischemic, trombectomia poate îmbunătăți semnificativ prognosticul atunci când este realizată în intervalul recomandat de ghidurile medicale.

Care este rolul radiologiei intervenționale?

Radiologia intervențională are un rol esențial în tratamentul unor accidente vasculare cerebrale ischemice produse prin ocluzia arterelor mari. Prin trombectomie mecanică, medicul poate:

• identifica artera blocată;
• introduce un cateter până la nivelul creierului;
• captura și extrage cheagul;
• restabili circulația cerebrală;
• limita extinderea leziunii.

Aceste proceduri sunt efectuate în centre specializate și necesită colaborarea dintre neurologi, radiologi intervenționiști, anesteziști și echipa de urgență. În cadrul departamentului Radiologie intervențională, Memorial România utilizează tehnici endovasculare pentru tratamentul anumitor urgențe vasculare, inclusiv în neurologie.

Cum decurge recuperarea după AVC?

Recuperarea începe cât mai devreme după stabilizarea pacientului și poate continua luni sau chiar ani.

Programul poate include:

• recuperare neurologică;
• kinetoterapie;
• fizioterapie;
• logopedie;
• terapie ocupațională;
• sprijin psihologic;
• controlul factorilor de risc.

Gradul de recuperare depinde de:

• dimensiunea leziunii;
• zona cerebrală afectată;
• rapiditatea tratamentului;
• vârsta pacientului;
• bolile asociate;
• implicarea în programul de recuperare.

Unii pacienți își recapătă aproape complet funcțiile, în timp ce alții pot rămâne cu dificultăți de mers, vorbire sau coordonare.

Cum poate fi prevenit un AVC?

Reducerea factorilor de risc poate scădea semnificativ probabilitatea apariției unui accident vascular cerebral. Sunt recomandate:

• controlul tensiunii arteriale;
• tratamentul fibrilației atriale;
• controlul colesterolului;
• gestionarea diabetului;
• renunțarea la fumat;
• activitate fizică regulată;
• alimentație echilibrată;
• limitarea consumului de alcool;
• menținerea unei greutăți normale;
• controale medicale periodice.

Persoanele care au suferit deja un AVC sau un atac ischemic tranzitor necesită monitorizare atentă și tratament pentru prevenirea recurenței.

Accidentul vascular cerebral este o urgență medicală în care fiecare minut contează. Recunoașterea rapidă a simptomelor, apelarea imediată la serviciul 112 și accesul cât mai rapid la tratament pot reduce riscul de dizabilitate permanentă și pot crește șansele de recuperare.

DISCLAIMER: Acest articol are un rol pur informativ și nu înlocuiește sfatul avizat al medicului specialist. Pentru evaluarea factorilor de risc neurologici sau pentru investigații de specialitate, programează-te online pentru un consult la Memorial România.

Întrebări frecvente despre accidentul vascular cerebral

1. Care este diferența dintre AVC și atacul ischemic tranzitor?

Atacul ischemic tranzitor (AIT) produce simptome asemănătoare unui AVC, dar acestea dispar complet într-un interval scurt. Totuși, AIT reprezintă un semnal de alarmă și crește riscul unui accident vascular cerebral ulterior.

2. AVC-ul poate apărea și la persoane tinere?

Da. Deși riscul crește odată cu vârsta, accidentul vascular cerebral poate apărea și la adulți tineri, în prezența unor factori de risc precum hipertensiunea, tulburările de coagulare, bolile cardiace sau consumul de droguri.

3. Cât timp există pentru tratament?

Fereastra terapeutică diferă în funcție de tipul tratamentului și de caracteristicile pacientului. De aceea, este esențial ca persoana cu suspiciune de AVC să ajungă cât mai repede într-un spital.

4. Se poate recupera complet după un AVC?

Unele persoane își recuperează aproape complet funcțiile, în timp ce altele pot rămâne cu sechele neurologice. Recuperarea depinde de rapiditatea tratamentului și de gravitatea leziunii.

5. Ce trebuie făcut dacă suspectez un AVC?

Nu administra medicamente și nu aștepta dispariția simptomelor. Sună imediat la 112 și notează ora la care au început manifestările, deoarece această informație este esențială pentru alegerea tratamentului.

BIBLIOGRAFIE

https://www.stroke.org/

https://www.ninds.nih.gov/health-information/disorders/stroke

https://www.heart.org/en/health-topics/stroke

https://www.who.int/news-room/fact-sheets/detail/stroke-cerebrovascular-accident

https://eso-stroke.org/