Boli infecțioase

Despre boli Infecțioase

Specialitatea Boli Infecțioase se concentrează pe diagnosticarea, tratarea și prevenirea bolilor cauzate de microorganisme precum bacterii, viruși, ciuperci și paraziți. Specialiștii în boli infecțioase sunt instruiți pentru a înțelege interacțiunile complexe dintre agenți patogeni și gazdă, inclusiv răspunsul imun al gazdei.

Această ramură medicală abordează provocările complexe asociate cu răspândirea și evoluția bolilor infecțioase printr-un proces integrat de diagnostic precis, tratamente terapeutice țintite, strategii de prevenire eficace și educație continuă pentru sănătate. Prin aceste intervenții, specialiștii în boli infecțioase contribuie semnificativ la limitarea impactului acestor afecțiuni asupra sănătății indivizilor și asupra sănătății publice globale, reducând riscurile epidemiologice și promovând un control mai bun al transmiterii acestora în comunități.

Ce afecțiuni tratează 

Infecții bacteriene

• Tuberculoză (TBC) : o infecție bacteriană cronică care afectează în principal plămânii, dar se poate răspândi și în alte părți ale corpului.
• Pneumonie: Inflamație a plămânilor cauzată de infecții bacteriene, virale sau fungice. Cauzele bacteriene comune includ Streptococcus pneumoniae și Haemophilus influenzae .
• Sepsis: un răspuns care pune viața în pericol la infecție care poate provoca inflamație sistemică și insuficiență de organ.
• Meningită : infecție a membranelor protectoare care acoperă creierul și măduva spinării, adesea cauzată de Neisseria meningitidis , Streptococcus pneumoniae sau Haemophilus influenzae .
• Infecții ale tractului urinar (ITU) : infecții bacteriene care afectează sistemul urinar, cel mai frecvent cauzate de Escherichia coli .
• Endocardită: infecție a mucoasei interioare a inimii, cauzată de obicei de bacterii precum Streptococcus sau Staphylococcus .

Infecții virale

• HIV/SIDA : cauzată de virusul imunodeficienței umane (HIV), care duce la disfuncția sistemului imunitar și o susceptibilitate crescută la infecții oportuniste.
• Hepatită : infecții virale care afectează ficatul, inclusiv hepatita A, B, C, D și E. Hepatitele B și C pot duce la boli hepatice cronice și ciroză.
• Gripa: Infecție virală sezonieră care afectează sistemul respirator, cauzată de virusurile gripale (tipurile A, B și C).
• COVID-19 : O infecție virală cauzată de virusul SARS-CoV-2, care duce la boli respiratorii și potențiale complicații severe.
• Virusul Herpes Simplex (HSV) : Un virus care provoacă infecții cu herpes bucal și genital.
• Rujeola : O infecție virală foarte contagioasă care provoacă erupții cutanate, febră și tuse.

Infecții parazitare

• Malaria : O infecție parazită transmisă de țânțarii Anopheles, cauzată de speciile Plasmodium , care duce la febră, frisoane și anemie.
• Toxoplasmoza : Cauzată de protozoarul Toxoplasma gondii , adesea dobândită prin contactul cu fecale contaminate de pisică sau carne insuficient gătită.
• Leishmanioza : Cauzată de parazitul Leishmania , transmisă de fluturașii, afectând pielea, mucoasele și organele interne.

Infecții fungice

• Candidoză: Cauzată de speciile de Candida , care duce la infecții în gură (afte), vagin (candidoză vaginală) și sânge (candidoză).
• Aspergiloza : O infecție fungică cauzată de speciile Aspergillus , care afectează plămânii și sinusurile, în special la persoanele imunodeprimate.
• Histoplasmoză : O infecție fungică cauzată de Histoplasma capsulatum , adesea contractată prin inhalarea sporilor din excremente de păsări sau lilieci.

Infecții la pacienții imunocompromiși

• Infecții oportuniste : infecții care profită de un sistem imunitar slăbit, cum ar fi la pacienții cu HIV/SIDA, cancer sau transplant de organe. Acestea includ infecții fungice (de exemplu, Candida , Aspergillus ) și infecții virale (de exemplu, citomegalovirus, herpesvirus).

Investigații diagnostice în boli infecțioase

Culturi microbiologice

• Culturi de sânge: Folosit pentru a detecta bacterii sau ciuperci în fluxul sanguin, adesea în cazuri de sepsis sau endocardită.
• Culturi de urină: Pentru a identifica agenții patogeni bacterieni care cauzează infecții ale tractului urinar.
• Culturi de spută: Pentru diagnosticarea infecțiilor respiratorii bacteriene sau fungice, cum ar fi pneumonia sau tuberculoza.

Reacția în lanț a polimerazei (PCR)

• Un instrument de diagnostic molecular utilizat pentru a detecta materialul genetic al agenților patogeni, cum ar fi viruși (de exemplu, HIV, hepatită, SARS-CoV-2) și bacterii (de exemplu, Mycobacterium tuberculosis ).

Teste serologice

• Teste de anticorpi și antigen: utilizate pentru a detecta răspunsurile imune la infecții precum HIV, hepatită, sifilis sau COVID-19.
• Teste rapide de antigen: utilizate adesea pentru diagnosticarea infecțiilor precum gripa sau COVID-19.

Studii imagistice

• Radiografie toracică sau CT: utilizat pentru diagnosticarea infecțiilor respiratorii, inclusiv pneumonie și tuberculoză.
• RMN: Poate fi utilizat în cazurile de suspiciune de meningită sau abcese cerebrale.

Examen microscopic

• Colorarea Gram: O tehnică de laborator utilizată pentru a clasifica bacteriile în funcție de caracteristicile peretelui celular, ajutând la identificarea agentului patogen.
• Colorarea cu bacilul acido-resistent: Se utilizează pentru a identifica Mycobacterium tuberculosis în probele de spută sau de țesut.

Histopatologie

• Biopsiile de țesut pot fi efectuate pentru a detecta infecții fungice sau parazitare, cum ar fi histoplasmoza, leishmanioza sau malaria.

Teste de amplificare a acidului nucleic

• Testele precum RT-PCR sunt utilizate pentru detectarea infecțiilor virale precum HIV, hepatită și COVID-19 prin amplificarea materialului genetic viral.

Tratamente în bolile infecțioase

Terapia cu antibiotice

• Antibiotice cu spectru larg: utilizate inițial atunci când agentul patogen specific este necunoscut, cum ar fi în sepsis sau pneumonie severă.
• Antibiotice țintite: Odată ce bacteria sau agentul patogen specific este identificat, antibioticele țintite sunt prescrise pe baza testelor de sensibilitate.
• Antibioticele comune includ:
  • Peniciline (de exemplu, amoxicilină)
  • Cefalosporine (de exemplu, ceftriaxonă)
  • Macrolide (de exemplu, azitromicină)
  • Fluorochinolone (de exemplu, ciprofloxacin)

Terapia antivirală

• Terapia antiretrovirală: Folosită în tratamentul HIV/SIDA, combinând mai multe medicamente pentru a suprima replicarea virală.
• Medicamente antivirale pentru hepatită: cum ar fi sofosbuvir pentru hepatita C sau tenofovir pentru hepatita B.
• Antivirale gripale: Medicamente precum oseltamivir (Tamiflu) pot fi prescrise pentru gripa in stadiu incipient.
• Terapie antivirală pentru COVID-19: medicamente precum remdesivir sau anticorpi monoclonali pentru cazurile severe.

Terapia antifungică

• Azolii (de exemplu, fluconazolul, itraconazolul) sunt utilizați în mod obișnuit pentru tratarea infecțiilor fungice cum ar fi candidoza sau aspergiloza.
• Echinocandinele (de exemplu, caspofungina) pot fi utilizate pentru infecțiile fungice invazive.

Medicamente antimalarice

• Clorochina , hidroxiclorochina și artemisininele sunt utilizate pentru tratamentul malariei cauzate de speciile Plasmodium .

Infecții parazitare

• Medicamentele antihelmintice (de exemplu, albendazol, mebendazol) sunt utilizate pentru tratarea viermilor paraziți.
• Medicamente antiprotozoare (de exemplu, metronidazol pentru infecții cu Giardia sau Trichomonas ).

Vaccinare

Sunt disponibile vaccinuri pentru prevenirea mai multor boli infecțioase:

• Hepatita B
• Rujeola, oreionul și rubeola (ROR)
• Gripa
• Virusul papiloma uman (HPV)
• Vaccinurile pneumococice și meningococice