Boala arterială periferică: cauze, simptome, diagnosticare și tratament

Boala arterială periferică este o afecțiune circulatorie manifestată prin îngustarea arterelor care duc sângele către membre (cel mai frecvent către picioare), din cauza depunerilor de grăsime pe pereții vasculari. Ca urmare, țesuturile nu mai primesc suficient oxigen, mai ales în timpul mersului sau al altor eforturi. Cea mai frecventă formă este boala arterială periferică a membrelor inferioare.

În multe cazuri, afecțiunea evoluează lent și poate trece neobservată la început. Unii pacienți nu au simptome evidente, în timp ce alții observă durere, crampe sau senzație de oboseală în gambe la mers, simptome care se ameliorează în repaus. Tocmai de aceea, boala arterială periferică este important de recunoscut din timp, deoarece nu afectează doar circulația la nivelul picioarelor, ci este asociată și cu un risc mai mare de infarct miocardic, accident vascular cerebral și alte complicații cardiovasculare.

De cele mai multe ori, cauza de bază este ateroscleroza, același proces prin care arterele se îngustează și la nivelul inimii sau al creierului. Fumatul, diabetul, hipertensiunea arterială, colesterolul crescut și vârsta înaintată sunt printre cei mai importanți factori de risc. Diagnosticul corect și tratamentul adecvat pot reduce simptomele, îmbunătăți capacitatea de mers și scădea riscul de complicații severe. Te invităm să afli mai multe în cuprinsul acestui articol.

Care sunt cauzele bolii arteriale periferice?

Cea mai frecventă cauză a bolii arteriale periferice este ateroscleroza. Aceasta presupune acumularea de plăci de grăsime, colesterol și alte substanțe în peretele arterial, ceea ce duce în timp la îngustarea vaselor și la reducerea fluxului sanguin. Procesul este lent și poate evolua ani de zile înainte de apariția simptomelor.

Există mai mulți factori care favorizează apariția bolii. Printre cei mai importanți se numără:

• fumatul;
• diabetul zaharat;
• hipertensiunea arterială;
• colesterolul crescut;
• vârsta înaintată;
• obezitatea;
• sedentarismul;
• antecedentele de boli cardiovasculare.

Fumatul are un rol major, fiind unul dintre cei mai importanți factori de risc atât pentru apariția, cât și pentru agravarea bolii arteriale periferice. De asemenea, diabetul crește riscul de afectare vasculară și de complicații la nivelul membrelor inferioare, inclusiv ulcerații și vindecare întârziată a rănilor. În cazuri mai rare, simptomele pot avea și alte cauze, însă la majoritatea pacienților mecanismul principal rămâne boala aterosclerotică. Din acest motiv, controlul factorilor de risc este esențial atât pentru tratament, cât și pentru prevenție.

Care sunt simptomele bolii arteriale periferice?

Unele persoane cu boală arterială periferică nu au simptome, mai ales în stadiile incipiente. Când apar manifestări clinice, cel mai frecvent simptom este durerea musculară sau crampa la mers, localizată de obicei la nivelul gambelor. Aceasta apare în timpul efortului și se calmează după câteva minute de repaus.

Pe lângă claudicația intermitentă, pot apărea și alte semne sugestive:

• senzație de picioare reci;
• amorțeală sau slăbiciune la nivelul membrelor;
• puls slab sau absent la picioare;modificări de culoare ale pielii;
• căderea părului de pe picioare
• unghii fragile sau cu creștere lentă;
• răni sau ulcerații care se vindecă greu la nivelul degetelor, piciorului sau gambei.

În formele mai severe, durerea poate apărea chiar și în repaus, mai ales noaptea, și poate indica o reducere importantă a circulației. Această situație necesită evaluare medicală rapidă, întrucât poate semnala ischemie severă a membrului. Este important de reținut că boala arterială periferică poate fi confundată uneori cu alte cauze de durere la mers, cum ar fi unele afecțiuni neurologice, musculare sau articulare. Diferențierea corectă se face prin consult medical și investigații specifice.

Cum se diagnostichează boala arterială periferică?

Diagnosticul începe cu discuția cu pacientul și cu examinarea clinică. Medicul este interesat de simptome, de momentul în care apar, de factorii de risc cardiovascular și de istoricul medical personal. La examenul clinic, poate observa puls slăbit la nivelul membrelor inferioare, modificări ale pielii sau semne de circulație deficitară.

Un test foarte important pentru diagnostic este indicele gleznă-braț, cunoscut și ca ABI. Acesta compară tensiunea arterială măsurată la gleznă cu cea de la braț. Un indice gleznă-braț scăzut poate sugera prezența bolii arteriale periferice și este una dintre investigațiile de bază în evaluarea acestei afecțiuni.

În funcție de situație, medicul poate recomanda și alte investigații, precum: 

• ecografie Doppler vasculară;
• angiografie CT;
• angiografie RM;
• analize de sânge pentru colesterol și glicemie.

Scopul investigațiilor nu este doar confirmarea diagnosticului, ci și evaluarea severității bolii și planificarea tratamentului. În plus, pentru că boala arterială periferică este strâns legată de riscul cardiovascular global, evaluarea poate include și aprecierea riscului de infarct sau AVC.

Boala arterială periferică: stabilirea diagnosticului

Indicele gleznă-braț este una dintre cele mai utile metode de screening și diagnostic, deoarece este neinvaziv, accesibil și oferă rapid informații despre circulația arterială la nivelul membrelor inferioare. Atunci când rezultatele sunt neclare sau când medicul suspectează o formă mai complexă de boală, investigațiile imagistice vasculare ajută la localizarea stenozelor sau a blocajelor arteriale.

La pacienții cu diabet, răni care nu se vindecă sau simptome severe, evaluarea trebuie făcută cu atenție sporită, deoarece riscul de complicații locale este mai mare. În aceste situații, diagnosticul rapid poate face diferența între un tratament eficient și evoluția către ischemie critică a membrului.

Care este tratamentul pentru boala arterială periferică?

Tratamentul depinde de severitatea bolii, de simptome și de riscul cardiovascular al pacientului. În multe cazuri, tratamentul începe cu modificări ale stilului de viață și controlul atent al factorilor de risc. Renunțarea la fumat este una dintre cele mai importante măsuri, iar activitatea fizică regulată, în special programele de mers supravegheat, poate îmbunătăți semnificativ simptomele și distanța parcursă fără durere.

Pe lângă schimbările stilului de viață, medicul poate recomanda tratament medicamentos pentru:

• scăderea colesterolului;
• controlul tensiunii arteriale;
• prevenirea formării cheagurilor;
• controlul diabetului;
• ameliorarea simptomelor la mers, în anumite cazuri.

Dacă simptomele sunt severe sau circulația este mult compromisă, pot fi necesare proceduri de revascularizare. Acestea includ angioplastia cu balon, uneori cu montare de stent, sau intervențiile chirurgicale de bypass arterial. Alegerea metodei depinde de localizarea și extinderea leziunilor, de starea generală a pacientului și de obiectivele tratamentului.

Scopul tratamentului este dublu: ameliorarea simptomelor de la nivelul membrelor și reducerea riscului de evenimente cardiovasculare majore. Monitorizarea regulată este importantă, pentru că boala poate evolua în timp, iar schema terapeutică trebuie uneori ajustată.

Ce complicații poate provoca boala arterială periferică?

Lăsată netratată, boala arterială periferică poate duce la agravarea durerii și la limitarea progresivă a mersului. În formele severe, circulația poate deveni atât de redusă încât apar ulcerații, infecții, durere în repaus și ischemie critică a membrului, cu risc de gangrenă și amputare.

Dincolo de complicațiile locale, boala arterială periferică este importantă și pentru că semnalează un risc cardiovascular general crescut. Pacienții cu această afecțiune au risc mai mare de infarct miocardic, accident vascular cerebral și deces cardiovascular comparativ cu populația generală. Acesta este motivul pentru care tratamentul nu se limitează la controlul durerii la mers, ci urmărește și protecția cardiovasculară pe termen lung.

Când trebuie să mergi la medic?

Este recomandat să te programezi la medic dacă observi dureri sau crampe la nivelul gambelor, coapselor sau feselor în timpul mersului, mai ales dacă acestea dispar în repaus și reapar la efort. De asemenea, evaluarea medicală este importantă dacă ai picioare reci, răni care se vindecă greu, modificări de culoare ale pielii sau puls slab la membrele inferioare.

Consultul este cu atât mai important dacă ai factori de risc precum fumatul, diabetul, hipertensiunea arterială sau colesterolul crescut. Prezentarea rapidă la medic este esențială dacă durerea apare și în repaus sau dacă apar răni, ulcerații ori semne de ischemie severă.

Cum poți trăi mai bine cu această afecțiune?

Pe lângă tratamentul prescris de medic, unii pacienți își pot îmbunătăți evoluția prin măsuri zilnice simple:

• renunțarea completă la fumat;
• mers regulat, conform recomandării medicale;
• controlul glicemiei, tensiunii arteriale și colesterolului;
• îngrijirea atentă a picioarelor, mai ales la persoanele cu diabet;
• purtarea unor încălțări adecvate și verificarea zilnică a pielii picioarelor.

De asemenea, este util ca pacientul să urmărească evoluția simptomelor și să se prezinte la controalele recomandate. Boala arterială periferică poate fi controlată, însă necesită consecvență, monitorizare și o abordare completă a riscului cardiovascular. Boala arterială periferică este o afecțiune vasculară frecventă, cauzată în principal de ateroscleroză, care reduce fluxul de sânge către membrele inferioare.

Deși poate rămâne mult timp silențioasă, ea poate provoca durere la mers, ulcerații și complicații severe dacă nu este recunoscută și tratată la timp. Diagnosticul se bazează pe evaluarea clinică și pe investigații precum indicele gleznă-braț și ecografia Doppler, iar tratamentul include modificări ale stilului de viață, medicamente și, în unele cazuri, proceduri de revascularizare.  Cu un plan terapeutic adecvat, mulți pacienți își pot ameliora simptomele și își pot reduce riscul de complicații cardiovasculare majore.

Disclaimer: Acest articol are un rol pur informativ și nu înlocuiește sub nicio formă sfatul avizat al medicului specialist. Dacă te confrunți cu manifestări posibil asociate acestei afecțiuni, programează-te pentru o investigație medicală amănunțită la Memorial România.

Întrebări frecvente (FAQ)

Boala arterială periferică este gravă?

Poate deveni gravă dacă nu este tratată, deoarece crește riscul de ischemie a membrului, infarct miocardic și accident vascular cerebral.

Boala arterială periferică se poate vindeca?

Nu există întotdeauna o „vindecare” completă, dar simptomele și evoluția bolii pot fi controlate prin tratament, schimbări ale stilului de viață și monitorizare.

Ce medic tratează boala arterială periferică?

Pacientul poate fi evaluat de medicul cardiolog, chirurgul vascular sau specialistul în medicină vasculară, în funcție de caz și de severitatea bolii.

Durerea de la boala arterială periferică apare doar la mers?

La început, de obicei da. În stadiile severe, durerea poate apărea și în repaus.

Fumatul influențează această afecțiune?

Da. Fumatul este unul dintre cei mai importanți factori de risc pentru apariția și agravarea bolii arteriale periferice.

Surse:

https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/peripheral-artery-disease/diagnosis-treatment/drc-20350563
https://www.nhs.uk/conditions/peripheral-arterial-disease-pad/treatment/
https://www.nhlbi.nih.gov/health/peripheral-artery-disease/treatment
https://www.heart.org/en/health-topics/peripheral-artery-disease
https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/17357-peripheral-artery-disease-pad
https://www.acc.org/guidelines/hubs/lower-extremity-peripheral-artery-disease