Cateterism cardiac: când este indicat, avantaje și riscuri

Cateterismul cardiac este o procedură minim invazivă prin care medicul poate evalua în detaliu arterele coronare, cavitățile inimii, valvele și modul în care sângele circulă prin sistemul cardiovascular. Investigația se realizează cu ajutorul unui tub subțire și flexibil, numit cateter, introdus printr-un vas de sânge de la nivelul încheieturii mâinii sau al zonei inghinale și ghidat până la inimă.

Procedura poate avea atât rol diagnostic, cât și terapeutic. În timpul aceluiași cateterism, medicul poate identifica o arteră coronară îngustată și, atunci când este indicat, poate continua cu angioplastie și montarea unui stent. De asemenea, pot fi măsurate presiunile din interiorul inimii, nivelul oxigenului din sânge sau severitatea unor afecțiuni valvulare.

Ce este cateterismul cardiac?

Cateterismul cardiac este un termen general pentru mai multe proceduri efectuate prin introducerea unui cateter în sistemul cardiovascular. Acesta poate fi ghidat către partea dreaptă sau stângă a inimii, în funcție de informațiile de care medicul are nevoie.

Cateterismul cardiac stâng este utilizat frecvent pentru vizualizarea arterelor coronare și evaluarea funcției ventriculului stâng. Atunci când prin cateter se injectează substanță de contrast și sunt obținute imagini cu raze X ale arterelor inimii, procedura poartă denumirea de coronarografie.

Cateterismul cardiac drept permite măsurarea presiunilor din atriul drept, ventriculul drept și artera pulmonară. Poate fi utilizat pentru evaluarea unor forme de insuficiență cardiacă, hipertensiune pulmonară sau afecțiuni cardiace complexe. Prin intermediul procedurii, medicul poate:

• vizualiza arterele coronare;
• identifica îngustări sau blocaje;
• măsura presiunile din cavitățile inimii;
• analiza nivelurile de oxigen din sânge;
• evalua funcția valvelor;
• aprecia capacitatea de pompare a inimii;
• recolta o probă de țesut cardiac;
• realiza anumite tratamente minim invazive.

La Memorial România, astfel de investigații și intervenții sunt realizate în cadrul departamentului de Cardiologie intervențională, prin tehnici ghidate imagistic și acces vascular radial sau femural.

Când este indicat cateterismul cardiac?

Medicul poate recomanda cateterismul cardiac atunci când rezultatele consultației și ale investigațiilor neinvazive indică o posibilă afecțiune care necesită o evaluare mai precisă. Procedura poate fi indicată în cazul:

• unor dureri în piept sugestive pentru angină pectorală;
• suspiciunii de boală coronariană;
• unui test de efort sau examen imagistic anormal;
• infarctului miocardic acut;
• dificultăților de respirație fără o cauză clară;
• insuficienței cardiace;
• bolilor valvulare;
• hipertensiunii pulmonare;
• unor malformații cardiace congenitale;
• pregătirii pentru o intervenție pe cord;
• necesității unei biopsii miocardice;
• reapariției simptomelor după angioplastie sau bypass coronarian.

În cazul infarctului miocardic, cateterismul cu coronarografie poate identifica rapid artera blocată și permite continuarea procedurii cu angioplastie pentru restabilirea circulației. În boala coronariană stabilă, indicația este stabilită după evaluarea simptomelor, a riscului și a rezultatelor testelor anterioare. Ghidurile europene recomandă cântărirea beneficiilor și a riscurilor investigației invazive, precum și a posibilității ca rezultatul să modifice tratamentul.

Cum se desfășoară procedura?

Cateterismul cardiac se efectuează într-un laborator de angiografie, sub monitorizarea permanentă a tensiunii arteriale, pulsului, ritmului cardiac și saturației de oxigen. Pacientul rămâne, de regulă, conștient, dar poate primi un sedativ ușor. Zona în care este introdus cateterul este dezinfectată și anesteziată local.

Principalele etape sunt:

• realizarea unei puncții arteriale sau venoase;
• introducerea unei teci vasculare;
• avansarea cateterului sub control radiologic;
• poziționarea sa la nivelul inimii sau al arterelor coronare;
• măsurarea presiunilor și recoltarea probelor necesare;
• injectarea substanței de contrast, dacă se efectuează coronarografie;
• înregistrarea imaginilor;
• retragerea cateterului;
• aplicarea compresiei sau a unui dispozitiv de închidere vasculară.

Accesul arterial se realizează frecvent prin artera radială, de la nivelul încheieturii mâinii, sau prin artera femurală, din zona inghinală. Atunci când este posibil, accesul radial este asociat cu mobilizare mai rapidă și cu un risc mai redus de sângerare majoră comparativ cu accesul femural. Procedura diagnostică durează, de obicei, mai puțin decât una urmată de angioplastie sau de o altă intervenție terapeutică.

Ce informații poate oferi cateterismul cardiac?

Cateterismul permite obținerea unor informații care nu pot fi întotdeauna furnizate complet de electrocardiogramă, ecocardiografie, tomografie sau testul de efort. Medicul poate determina:

• dacă arterele coronare sunt îngustate sau blocate;
• localizarea și severitatea stenozelor;
• presiunea din cavitățile inimii;
• presiunea din artera pulmonară;
• cantitatea de oxigen din diferite regiuni ale inimii;
• funcționarea valvelor;
• existența unor comunicări anormale între cavități;
• capacitatea inimii de a pompa sângele;
• necesitatea angioplastiei, a bypassului sau a altui tratament.

Dacă este identificată o obstrucție coronariană semnificativă, medicul poate realiza angioplastia în aceeași ședință. Balonul dilată artera, iar un stent poate fi implantat pentru a o menține deschisă. Mai multe informații despre această etapă sunt disponibile în articolul Memorial România despre stentul cardiac și intervenția minim invazivă.

Care sunt avantajele cateterismului cardiac?

Principalul avantaj al procedurii este acuratețea cu care poate evalua structurile și circulația inimii. În anumite situații, diagnosticul și tratamentul pot fi realizate în cadrul aceleiași intervenții. Avantajele posibile includ:

• vizualizarea directă a arterelor coronare;
• măsurarea precisă a presiunilor intracardiace;
• stabilirea severității bolilor valvulare;
• identificarea cauzelor unor simptome neclare;
• posibilitatea realizării imediate a angioplastiei;
• acces printr-o puncție de mici dimensiuni;
• evitarea unei intervenții chirurgicale pentru diagnostic;
• perioadă scurtă de monitorizare în cazurile necomplicate;
• recuperare relativ rapidă;
• alegerea mai precisă a tratamentului ulterior.

Cateterismul poate clarifica dacă pacientul are nevoie de tratament medicamentos, angioplastie, intervenție valvulară sau chirurgie cardiacă. Procedurile de cardiologie intervențională nu necesită deschiderea toracelui, iar recuperarea este în general mai rapidă decât după chirurgia clasică.

Care sunt riscurile și complicațiile posibile?

Cateterismul cardiac este o procedură efectuată frecvent, iar complicațiile majore sunt rare. Totuși, fiind o investigație invazivă, presupune anumite riscuri. Pot apărea:

• durere, vânătaie sau hematom la locul puncției;
• sângerare;
• infecție;
• reacție alergică la substanța de contrast;
• afectarea temporară a funcției renale;
• tulburări de ritm cardiac;
• scăderea tensiunii arteriale;
• formarea unui cheag;
• lezarea unui vas de sânge;
• perforarea unei cavități cardiace, rar;
• infarct miocardic;
• accident vascular cerebral;
• necesitatea unei intervenții chirurgicale de urgență;
• deces, în cazuri foarte rare.

Riscul individual poate fi mai mare în cazul persoanelor cu boli renale, diabet, tulburări de coagulare, insuficiență cardiacă severă sau alergii la substanța de contrast. Procedurile realizate în regim de urgență pot avea un risc mai ridicat decât cele programate.

Cum se pregătește pacientul?

Înaintea procedurii, pacientul primește instrucțiuni privind alimentația, lichidele și medicamentele utilizate. În general, poate fi necesară evitarea alimentelor și băuturilor timp de câteva ore. Pregătirea poate include:

• analize de sânge;
• evaluarea funcției renale;
• electrocardiogramă;
• ecocardiografie;
• verificarea coagulării;
• prezentarea listei complete de medicamente;
• informarea medicului despre alergii;
• menționarea reacțiilor anterioare la contrast;
• anunțarea unei posibile sarcini;
• organizarea transportului după externare.

Pacientul nu trebuie să întrerupă singur anticoagulantele, medicamentele antiplachetare, tratamentul pentru diabet sau alte medicamente. Orice modificare trebuie stabilită de echipa medicală.

Ce se întâmplă după cateterism?

După retragerea cateterului, zona de acces este comprimată sau închisă cu un dispozitiv special. Pacientul rămâne sub supraveghere, iar personalul medical verifică tensiunea, pulsul, locul puncției și circulația membrului utilizat. După accesul radial, mobilizarea este de obicei mai rapidă. Dacă a fost utilizată artera femurală, poate fi necesar repausul la pat timp de câteva ore.

După externare, sunt recomandate:

• evitarea efortului intens;
• evitarea ridicării greutăților;
• păstrarea curată și uscată a zonei de puncție;
• consumul de lichide, dacă medicul îl permite;
• administrarea tratamentului prescris;
• prezentarea la control.

Cateterismul cardiac este o procedură minim invazivă importantă pentru diagnosticarea și, uneori, tratarea bolilor coronariene, valvulare sau a altor afecțiuni ale inimii; acesta oferă informații precise și poate permite intervenția imediată, însă indicația trebuie stabilită individual, după evaluarea beneficiilor și a riscurilor.

DISCLAIMER: Acest articol are un rol pur informativ și nu înlocuiește sfatul avizat al medicului specialist. Pentru evaluarea simptomelor și stabilirea indicației de cateterism cardiac, programează-te online pentru un consult de specialitate la Memorial România.

Întrebări frecvente despre cateterismul cardiac

1. Cateterismul cardiac este dureros?

Zona de acces este anesteziată local, astfel încât pacientul poate simți presiune sau un disconfort ușor, nu durere intensă. La injectarea contrastului poate apărea o senzație temporară de căldură.

2. Cât durează procedura?

Un cateterism diagnostic poate dura aproximativ 30–60 de minute. Durata crește dacă sunt necesare măsurători complexe, angioplastie sau montarea unui stent.

3. Cateterismul cardiac și coronarografia sunt același lucru?

Nu în totalitate. Cateterismul cardiac este termenul general pentru procedurile realizate cu ajutorul cateterului. Coronarografia este o componentă a acestuia, utilizată pentru vizualizarea arterelor coronare cu substanță de contrast.

4. Cât durează recuperarea?

După o procedură diagnostică necomplicată, activitățile ușoare pot fi reluate în câteva zile. Recuperarea depinde de tipul accesului, starea pacientului și eventualele intervenții efectuate în aceeași ședință.

5. Poate fi montat un stent în timpul cateterismului?

Da. Dacă este identificată o îngustare coronariană semnificativă și există indicație, procedura poate continua cu angioplastie și implantarea unui stent, după evaluarea medicului.

BIBLIOGRAFIE

https://www.heart.org/en/health-topics/heart-attack/diagnosing-a-heart-attack/cardiac-catheterization

https://www.escardio.org/guidelines/clinical-practice-guidelines/all-esc-practice-guidelines/chronic-coronary-syndromes/

https://academic.oup.com/eurheartj/article/45/36/3415/7743115

https://www.nhlbi.nih.gov/health/heart-tests/cardiac-catheterization

https://www.mayoclinic.org/tests-procedures/cardiac-catheterization/about/pac-20384695