Angioplastie coronariană: avantaje, riscuri, recomandări

Angioplastia coronariană este o procedură medicală minim invazivă utilizată pentru restabilirea fluxului de sânge prin arterele coronare îngustate sau blocate. Aceste vase transportă sânge bogat în oxigen către mușchiul inimii, iar reducerea circulației la nivelul lor poate cauza durere în piept, dificultăți de respirație sau chiar infarct miocardic.

În timpul procedurii, medicul introduce printr-o arteră un cateter subțire, prevăzut cu un balon la capăt. Balonul este ghidat până la nivelul zonei îngustate și umflat pentru a lărgi vasul de sânge. În majoritatea cazurilor, este implantat și un stent coronarian, un dispozitiv de mici dimensiuni care menține artera deschisă.

Angioplastia poate fi realizată în regim programat, pentru tratarea simptomelor bolii coronariene, sau în regim de urgență, atunci când pacientul suferă un infarct miocardic. Descoperă mai multe despre modul de desfășurare a procedurii, avantajele sale, riscurile posibile și recomandările importante pentru perioada de recuperare!

Ce este angioplastia coronariană?

Angioplastia coronariană, denumită și intervenție coronariană percutană, este o procedură specifică domeniului de cardiologie intervențională. Aceasta permite tratarea îngustărilor arterelor inimii fără realizarea unei operații pe cord deschis. Îngustarea arterelor coronare apare cel mai frecvent din cauza aterosclerozei.

În cazul unei astfel de afecțiuni, în interiorul pereților arteriali se formează depozite alcătuite din colesterol, grăsimi, calciu și alte substanțe. Aceste depozite sunt cunoscute sub denumirea de plăci de aterom. Pe măsură ce placa de aterom crește, spațiul prin care circulă sângele devine tot mai redus. Mușchiul inimii poate primi astfel o cantitate insuficientă de oxigen, în special în timpul efortului fizic sau al perioadelor de stres.

Angioplastia poate permite:

• dilatarea segmentului de arteră îngustat;
• restabilirea circulației sângelui către mușchiul inimii;
• reducerea episoadelor de angină pectorală;
• limitarea afectării cardiace în cazul unui infarct;
• implantarea unui stent pentru menținerea arterei deschise.

Procedura este realizată de un medic cardiolog specializat în Cardiologie intervențională, într-un laborator dotat cu aparatură de angiografie și sisteme de monitorizare a funcțiilor vitale.

Când poate fi recomandată angioplastia coronariană?

Recomandarea pentru angioplastie este stabilită în funcție de simptomele pacientului, rezultatele investigațiilor, localizarea îngustărilor coronariene și gravitatea bolii cardiovasculare. Procedura poate fi indicată în următoarele situații:

• durere în piept produsă de reducerea fluxului sanguin către inimă;
• angină pectorală care nu este controlată suficient prin tratament medicamentos;
• îngustarea semnificativă a uneia sau mai multor artere coronare;
• sindrom coronarian acut;
• infarct miocardic;
• modificări sugestive identificate prin electrocardiogramă sau teste de efort;
• rezultate anormale ale investigațiilor imagistice cardiace;
• reducerea funcției inimii din cauza circulației coronariene deficitare.

În cazul infarctului miocardic, angioplastia efectuată rapid poate redeschide artera blocată, limitând zona de mușchi cardiac afectată. Din acest motiv, procedura poate avea un rol vital în tratamentul urgențelor cardiovasculare. Totuși, nu orice îngustare coronariană necesită automat angioplastie.

Unele cazuri pot fi gestionate prin tratament medicamentos, controlul factorilor de risc și modificarea stilului de viață. În cazul unor leziuni complexe, al afectării mai multor vase sau al anumitor boli asociate, medicul poate recomanda operația de bypass coronarian. Decizia este individualizată și trebuie luată după evaluarea completă a pacientului de către echipa medicală.

Ce investigații sunt realizate înaintea procedurii?

Înainte de angioplastie, medicul trebuie să stabilească localizarea, numărul și severitatea îngustărilor arterelor coronare. Investigația principală utilizată în acest scop este coronarografia. Coronarografia presupune introducerea unei substanțe de contrast în arterele inimii și vizualizarea acestora cu ajutorul razelor X. Imaginile obținute îi permit medicului să observe zonele în care circulația este redusă sau complet blocată.

În funcție de situația clinică, evaluarea poate include:

• consultație cardiologică;
• anamneză și examinare fizică;
• electrocardiogramă;
• ecocardiografie;
• analize de sânge;
• evaluarea funcției renale;
• teste pentru stabilirea capacității de coagulare a sângelui;
• teste de efort sau investigații imagistice pentru identificarea ischemiei;
• coronarografie.

Analizele de sânge sunt importante în special pentru evaluarea funcției renale, deoarece în timpul procedurii se utilizează substanță de contrast. De asemenea, medicul trebuie să cunoască eventualele tulburări de coagulare sau riscul crescut de sângerare. Pacienții programați pentru o astfel de investigație pot consulta și ghidul Memorial România privind analizele necesare înainte de angiografie.

Cum se realizează angioplastia coronariană?

Angioplastia se realizează într-un laborator de cardiologie intervențională, în condiții sterile și sub monitorizarea permanentă a ritmului cardiac, tensiunii arteriale și nivelului de oxigen din sânge. De regulă, pacientul rămâne conștient, însă poate primi un medicament sedativ pentru reducerea anxietății. Zona în care este introdus cateterul este anesteziată local.

Etapele principale ale procedurii sunt:

• realizarea unei puncții la nivelul arterei radiale, în zona încheieturii mâinii, sau al arterei femurale, în zona inghinală;
• introducerea unui tub subțire în interiorul arterei;
• avansarea cateterului până la nivelul arterelor coronare;
• injectarea substanței de contrast;
• identificarea exactă a zonei îngustate;
• introducerea unui cateter prevăzut cu un balon;
• umflarea temporară a balonului pentru lărgirea arterei;
• montarea stentului, atunci când este necesară;
• verificarea fluxului sanguin după intervenție;
• îndepărtarea cateterelor și oprirea sângerării la locul puncției.

În momentul umflării balonului, pacientul poate simți o presiune sau un disconfort temporar în piept. Aceste manifestări trebuie comunicate imediat echipei medicale. Durata procedurii variază în funcție de numărul arterelor tratate, complexitatea leziunilor și starea generală a pacientului. O angioplastie simplă poate dura mai puțin, în timp ce intervențiile asupra mai multor vase sau asupra unor leziuni complexe pot necesita o perioadă mai lungă.

Ce rol are stentul coronarian?

Stentul este un mic dispozitiv cilindric, realizat sub forma unei plase metalice. Acesta este poziționat în interiorul arterei pentru a împiedica închiderea sau îngustarea rapidă a vasului după dilatarea cu balon. Stentul este montat pe balonul cateterului. Atunci când balonul este umflat, stentul se extinde și se fixează în peretele arterei. După dezumflarea și retragerea balonului, stentul rămâne permanent în vas.

În prezent, sunt utilizate frecvent stenturi farmacologic active. Acestea eliberează treptat o substanță medicamentoasă care limitează creșterea excesivă a țesutului în interiorul stentului și reduce riscul de restenoză. Principalele roluri ale stentului sunt:

• menținerea deschisă a arterei tratate;
• asigurarea unui flux sanguin corespunzător;
• reducerea riscului ca artera să se îngusteze din nou;
• susținerea peretelui vascular după dilatarea cu balon.

Mai multe informații despre indicațiile și beneficiile acestui dispozitiv sunt disponibile în articolul Memorial România despre stentul cardiac și intervenția minim invazivă.

Care sunt avantajele angioplastiei coronariene?

Unul dintre principalele avantaje ale angioplastiei este caracterul minim invaziv. Spre deosebire de operația pe cord deschis, procedura nu necesită realizarea unei incizii extinse la nivelul toracelui. Beneficiile posibile ale angioplastiei includ:

• restabilirea rapidă a fluxului sanguin prin artera afectată;
• reducerea durerilor în piept;
• îmbunătățirea toleranței la efort;
• diminuarea dificultăților de respirație asociate ischemiei;
• limitarea afectării mușchiului cardiac în cazul infarctului;
• spitalizare mai scurtă decât în cazul chirurgiei clasice;
• recuperare mai rapidă;
• absența unei incizii chirurgicale mari;
• posibilitatea tratării pacientului în cadrul aceleiași proceduri în care este identificată îngustarea;
• reluarea într-un timp relativ scurt a activităților obișnuite.

În cazul infarctului miocardic produs de blocarea bruscă a unei artere coronare, angioplastia poate avea un rol esențial în salvarea țesutului cardiac. Cu cât fluxul de sânge este restabilit mai repede, cu atât poate fi limitată mai eficient afectarea mușchiului inimii.

Pentru pacienții cu boală coronariană stabilă, beneficiul principal poate fi reducerea simptomelor și creșterea calității vieții. Angioplastia nu elimină însă cauza aterosclerozei și nu înlocuiește tratamentul medicamentos sau schimbările necesare ale stilului de viață.

Ce riscuri și complicații pot apărea?

Angioplastia coronariană este realizată frecvent și, în general, are un profil bun de siguranță. Totuși, asemenea oricărei proceduri invazive, poate fi asociată cu anumite riscuri. Complicațiile posibile includ:

• sângerare la locul de introducere a cateterului;
• formarea unui hematom;
• durere sau sensibilitate în zona puncției;
• afectarea arterei prin care a fost introdus cateterul;
• reacție alergică la substanța de contrast;
• afectarea temporară sau permanentă a funcției renale;
• tulburări ale ritmului cardiac;
• lezarea arterei coronare;
• formarea unui cheag de sânge în stent;
• reîngustarea arterei;
• infarct miocardic;
• accident vascular cerebral;
• necesitatea unei intervenții chirurgicale de urgență;
• deces, în cazuri rare.

Unele dintre cele mai frecvente manifestări sunt vânătaia ușoară și sensibilitatea locală în zona prin care a fost introdus cateterul. Complicațiile severe sunt mai puțin frecvente, însă riscul individual depinde de numeroși factori.

Riscul poate fi mai ridicat în cazul:

• pacienților vârstnici;
• persoanelor cu diabet zaharat;
• pacienților cu afecțiuni renale;
• persoanelor cu tulburări de coagulare;
• pacienților cu afectare extinsă a arterelor coronare;
• persoanelor cu insuficiență cardiacă;
• procedurilor realizate în regim de urgență;
• pacienților care au suferit un infarct miocardic sever;
• persoanelor alergice la substanța de contrast.

Înaintea intervenției, medicul evaluează raportul dintre beneficii și riscuri și explică pacientului particularitățile cazului său.

Cum trebuie să se pregătească pacientul?

În cazul unei angioplastii programate, pacientul va primi instrucțiuni precise privind alimentația, consumul de lichide și administrarea medicamentelor. Recomandările generale pot include:

• evitarea alimentelor și lichidelor pentru un anumit interval înaintea procedurii;
• prezentarea unei liste complete cu medicamentele administrate;
• informarea medicului cu privire la suplimentele alimentare și produsele naturiste utilizate;
• anunțarea alergiilor cunoscute;
• precizarea unor reacții anterioare la substanțe de contrast;
• informarea echipei medicale despre diabet, boli renale sau tulburări de coagulare;
• realizarea analizelor recomandate;
• organizarea transportului pentru întoarcerea acasă;
• respectarea indicațiilor privind medicamentele anticoagulante sau antiplachetare.

Pacientul nu trebuie să întrerupă din proprie inițiativă aspirina, anticoagulantele sau alte medicamente cardiovasculare. Modificarea tratamentului se face numai la indicația medicului. În situațiile de urgență, precum infarctul miocardic, nu există întotdeauna timp pentru pregătirea obișnuită. Echipa medicală realizează rapid evaluările esențiale și inițiază tratamentul necesar.

Ce se întâmplă după angioplastie?

După procedură, pacientul este transferat într-o zonă de monitorizare. Echipa medicală urmărește tensiunea arterială, pulsul, ritmul inimii, locul puncției și starea generală. Dacă accesul s-a realizat prin artera radială, mobilizarea poate fi posibilă mai devreme. În cazul accesului femural, pacientului i se poate recomanda să rămână întins pentru o anumită perioadă, pentru prevenirea sângerării.

În primele ore pot fi recomandate:

• repausul;
• consumul de lichide, dacă medicul îl permite;
• monitorizarea zonei de puncție;
• evitarea îndoirii excesive a membrului utilizat pentru acces;
• administrarea tratamentului prescris;
• anunțarea imediată a oricărei dureri în piept sau dificultăți de respirație.

Durata internării depinde de motivul intervenției și de evoluția pacientului. După o procedură programată, externarea poate avea loc rapid, uneori chiar în aceeași zi sau în ziua următoare. După un infarct sau o intervenție complexă, spitalizarea poate fi mai lungă.

Ce recomandări trebuie respectate în perioada de recuperare?

Recuperarea este de obicei rapidă, însă pacientul trebuie să respecte cu atenție instrucțiunile primite la externare. Recomandările pot include:

• menținerea curată și uscată a zonei de puncție;
• evitarea ridicării obiectelor grele;
• limitarea efortului fizic intens;
• evitarea băilor în cadă și a înotului până la vindecarea zonei;
• reluarea treptată a mersului și a activităților zilnice;
• evitarea condusului pentru intervalul recomandat de medic;
• prezentarea la consultațiile de control;
• participarea la un program de recuperare cardiovasculară;
• respectarea strictă a tratamentului medicamentos.

Este esențial ca tratamentul antiplachetar recomandat după montarea unui stent să nu fie întrerupt fără acordul cardiologului. Oprirea prematură a medicamentelor poate favoriza formarea unui cheag în interiorul stentului și blocarea arterei.

Durata tratamentului depinde de tipul stentului, motivul pentru care a fost implantat și riscul individual de sângerare sau tromboză.

Pentru informații suplimentare despre îngrijirea postprocedurală poate fi consultat ghidul Memorial România privind recuperarea după angiografie în primele 24–72 de ore.

Ce semne de alarmă pot apărea după externare?

Pacientul trebuie să solicite rapid ajutor medical dacă după externare observă simptome sugestive pentru o complicație. Semnele de alarmă pot include:

• durere în piept intensă, persistentă sau asemănătoare celei anterioare procedurii;
• dificultăți de respirație;
• pierderea stării de conștiență;
• amețeală severă;
• sângerare care nu se oprește la locul puncției;
• umflarea rapidă a zonei prin care a fost introdus cateterul;
• durere intensă la nivelul brațului sau piciorului utilizat pentru acces;
• răcirea, amorțirea sau modificarea culorii membrului;
• febră;
• roșeață, secreții sau durere în creștere la locul puncției;
• palpitații puternice sau ritm cardiac neregulat;
• slăbiciune bruscă la nivelul unui braț sau picior;
• tulburări de vorbire sau vedere.

Durerea toracică, lipsa de aer, semnele de accident vascular cerebral sau sângerarea abundentă reprezintă urgențe medicale și necesită apelarea imediată a serviciului 112.

Angioplastia vindecă boala coronariană?

Angioplastia tratează îngustarea unei artere și îmbunătățește circulația sângelui, însă nu elimină ateroscleroza și nici factorii care au dus la apariția acesteia. Chiar și după o intervenție reușită, procesul aterosclerotic poate continua la nivelul altor artere sau în alte segmente ale vasului tratat. Pentru reducerea riscului cardiovascular pe termen lung sunt importante:

• renunțarea la fumat;
• controlul tensiunii arteriale;
• menținerea colesterolului în limitele recomandate de medic;
• controlul diabetului zaharat;
• adoptarea unei alimentații echilibrate;
• reducerea consumului de grăsimi saturate și produse intens procesate;
• menținerea unei greutăți corporale sănătoase;
• realizarea activității fizice recomandate de medic;
• administrarea corectă a tratamentului;
• reducerea sedentarismului;
• participarea la controale cardiologice periodice.

În cadrul consultațiilor la Cardiologie, medicul poate evalua evoluția pacientului și poate adapta tratamentul în funcție de simptome, analize și factorii individuali de risc.

Angioplastia coronariană este o procedură minim invazivă prin care poate fi restabilit fluxul sanguin într-o arteră a inimii îngustată sau blocată. Aceasta poate reduce simptomele bolii coronariene și poate limita afectarea mușchiului cardiac atunci când este realizată rapid în cazul unui infarct miocardic.

Respectarea tratamentului antiplachetar și a recomandărilor privind stilul de viață este esențială după intervenție. Angioplastia redeschide artera afectată, dar controlul pe termen lung al bolii coronariene necesită monitorizare medicală, tratament și reducerea factorilor de risc cardiovascular.

DISCLAIMER: Articolul de față are un rol pur informativ și nu înlocuiește consultația, diagnosticul sau recomandările medicului specialist În cazul durerii intense în piept, dificultăților de respirație, transpirațiilor reci, stării de leșin sau altor simptome posibil asociate unui infarct miocardic, apelează 112. Pentru evaluarea simptomelor cardiovasculare, programează-te la o consultație de cardiologie în cadrul Memorial România.

Întrebări frecvente despre angioplastia coronariană

1. Cât durează o angioplastie coronariană?

Durata procedurii variază în funcție de complexitatea cazului și de numărul arterelor tratate. În general, intervenția durează între 30 și 90 de minute, însă pregătirea și monitorizarea după procedură pot prelungi timpul petrecut în spital.

2. Este necesară montarea unui stent în timpul angioplastiei?

În majoritatea cazurilor, da. Stentul ajută la menținerea arterei deschise după dilatarea cu balon și reduce riscul de reîngustare a vasului. Tipul de stent este ales de medic în funcție de particularitățile fiecărui pacient.

3. Cât durează recuperarea după angioplastie?

Recuperarea este, de regulă, rapidă. Mulți pacienți își pot relua activitățile obișnuite în câteva zile, însă efortul fizic intens trebuie evitat pentru perioada recomandată de medic. Respectarea tratamentului și a controalelor cardiologice este esențială.

4. Angioplastia vindecă definitiv boala coronariană?

Nu. Procedura restabilește circulația într-o arteră îngustată sau blocată, însă nu elimină ateroscleroza. Pentru reducerea riscului de noi evenimente cardiovasculare sunt necesare tratamentul medicamentos, un stil de viață sănătos și monitorizarea cardiologică periodică.

5. Care sunt semnele pentru care trebuie să mă prezint urgent la medic după externare?

Solicită imediat asistență medicală dacă apar dureri puternice în piept, dificultăți de respirație, sângerare abundentă la locul puncției, umflarea accentuată a zonei sau simptome precum slăbiciune bruscă, tulburări de vorbire ori pierderea stării de conștiență.

BIBLIOGRAFIE

https://www.mayoclinic.org/tests-procedures/coronary-angioplasty/about/pac-20384761

https://www.nhs.uk/tests-and-treatments/coronary-angioplasty/

https://www.heart.org/en/health-topics/heart-attack/treatment-of-a-heart-attack/stent

https://medlineplus.gov/ency/article/007473.htm

https://www.escardio.org/topics/interventional-cardiology/