Boala coronariană: cauze, simptome și tratament

Boala coronariană apare atunci când arterele care transportă sânge bogat în oxigen către mușchiul inimii se îngustează sau se blochează. În cele mai multe cazuri, cauza este ateroscleroza, un proces lent prin care colesterolul și alte substanțe se acumulează în pereții arteriali și formează plăci de aterom.

Reducerea fluxului sanguin poate provoca durere sau presiune în piept, dificultăți de respirație și scăderea toleranței la efort. Uneori, boala evoluează fără manifestări evidente până la apariția unei complicații, precum infarctul miocardic. Tratamentul poate include schimbarea stilului de viață, administrarea unor medicamente și, atunci când îngustările sunt importante, proceduri de revascularizare precum angioplastia coronariană sau bypassul aortocoronarian.

Ce este boala coronariană?

Arterele coronare se află la suprafața inimii și asigură oxigenul necesar funcționării mușchiului cardiac. Atunci când diametrul lor este redus, inima poate să nu mai primească suficient sânge, mai ales în timpul efortului fizic sau al stresului. Boala coronariană mai este numită boală arterială coronariană sau cardiopatie ischemică. Aceasta poate avea mai multe forme:

• boală coronariană obstructivă, în care una sau mai multe artere prezintă îngustări semnificative;
• boală coronariană neobstructivă, în care reducerea diametrului arterelor mari este mai mică;
• boală microvasculară coronariană, ce afectează vasele foarte mici din mușchiul cardiac;
• sindrom coronarian acut, produs prin reducerea bruscă sau întreruperea circulației către inimă.

În timp, o placă de aterom se poate fisura. Organismul formează atunci un cheag care poate bloca parțial sau complet artera, provocând angină instabilă sau infarct miocardic. În cadrul specialității Cardiologie, pacienții pot beneficia de evaluarea simptomelor, a factorilor de risc și a funcției inimii. Memorial România descrie boala aterosclerotică drept una dintre patologiile frecvent diagnosticate și monitorizate în departamentul de cardiologie.

Care sunt cauzele bolii coronariene?

Principala cauză este ateroscleroza. Procesul începe prin afectarea stratului intern al arterei, urmată de acumularea colesterolului, a grăsimilor, a calciului și a celulelor inflamatorii. Placa de aterom se poate mări treptat și poate reduce spațiul prin care circulă sângele. Evoluția este influențată de mai mulți factori de risc, dintre care unii pot fi controlați. Factorii modificabili includ:

• fumatul;
• colesterolul LDL crescut;
• hipertensiunea arterială;
• diabetul zaharat;
• sedentarismul;
• excesul ponderal și obezitatea;
• alimentația bogată în sare, zahăr și grăsimi saturate;
• consumul excesiv de alcool;
• stresul cronic;
• lipsa somnului sau somnul de calitate redusă.

Există și factori care nu pot fi modificați:

• înaintarea în vârstă;
• antecedentele familiale de boală cardiovasculară precoce;
• predispoziția genetică;
• sexul biologic și modificările hormonale asociate vârstei.

Prezența unui singur factor nu înseamnă că persoana va dezvolta neapărat boala. Totuși, asocierea mai multor factori mărește riscul și poate accelera progresia aterosclerozei.

Care sunt simptomele bolii coronariene?

Manifestarea tipică este angina pectorală, descrisă ca presiune, greutate, strângere, arsură sau durere în centrul pieptului. Disconfortul poate apărea la efort, frig, stres emoțional sau după o masă abundentă și se poate reduce în repaus. Durerea se poate extinde către:

• umăr;
• unul sau ambele brațe;
• gât;
• mandibulă;
• spate;
• partea superioară a abdomenului.

Alte manifestări posibile sunt:

• dificultatea de a respira;
• oboseala neobișnuită;
• scăderea capacității de efort;
• palpitațiile;
• amețeala;
• transpirațiile reci;
• greața;
• senzația de slăbiciune.

Simptomele nu sunt identice la toate persoanele. Femeile, vârstnicii și pacienții cu diabet pot prezenta manifestări mai puțin tipice, precum oboseală accentuată, greață, disconfort abdominal sau lipsă de aer. Boala poate fi și „silențioasă”, fiind descoperită abia după apariția unei complicații.

Durerea toracică intensă, apărută în repaus, care durează mai mult de câteva minute sau este asociată cu transpirații, greață, lipsă de aer ori pierderea stării de conștiență poate indica un infarct. Într-o astfel de situație, trebuie apelat imediat serviciul 112.

Cum este diagnosticată boala coronariană?

Diagnosticul se bazează pe simptome, istoricul medical, factorii de risc, examinarea clinică și rezultatele investigațiilor cardiologice. Evaluarea poate include:

• măsurarea tensiunii arteriale;
• analize pentru colesterol, trigliceride și glicemie;
• electrocardiogramă;
• ecocardiografie;
• test de efort;
• monitorizare Holter EKG;
• ecocardiografie de stres;
• angiografie coronariană CT;
• investigații de perfuzie miocardică;
• coronarografie invazivă.

Electrocardiograma poate identifica modificări asociate ischemiei sau unui infarct anterior. Ecocardiografia evaluează contracția inimii, valvele și capacitatea de pompare, iar testele de stres urmăresc dacă efortul provoacă semne de circulație insuficientă. Coronarografia permite vizualizarea directă a arterelor după injectarea unei substanțe de contrast. Este utilizată mai ales atunci când riscul este mare, simptomele sunt importante sau se ia în calcul o procedură de revascularizare.

Cum se tratează boala coronariană?

Tratamentul este stabilit în funcție de severitatea simptomelor, numărul arterelor afectate, riscul de infarct, vârstă și bolile asociate. Acesta urmărește ameliorarea manifestărilor și prevenirea complicațiilor.

Modificarea stilului de viață

Măsurile recomandate pot include:

• renunțarea completă la fumat;
• alimentație bogată în legume, fructe și cereale integrale;
• limitarea sării, zahărului și grăsimilor saturate;
• activitate fizică adaptată recomandărilor medicale;
• scădere ponderală, dacă este necesară;
• controlul tensiunii arteriale;
• monitorizarea diabetului;
• reducerea consumului de alcool;
• respectarea unui program adecvat de somn.

Aceste măsuri rămân necesare chiar dacă pacientul urmează tratament medicamentos sau a beneficiat de implantarea unui stent.

Tratamentul medicamentos

Medicul poate prescrie:

• statine sau alte medicamente pentru reducerea colesterolului;
• antiagregante plachetare, pentru prevenirea formării cheagurilor în cazurile indicate;
• beta-blocante;
• inhibitori ai enzimei de conversie sau sartani;
• blocante ale canalelor de calciu;
• nitrați pentru prevenirea sau calmarea anginei;
• medicamente pentru controlul diabetului și al tensiunii arteriale.

Aspirina nu trebuie începută fără recomandare medicală, deoarece poate crește riscul de sângerare. Planul terapeutic trebuie adaptat individual și reevaluat periodic. Tratamentul bolii coronariene poate combina stilul de viață, medicamentele și procedurile de revascularizare.

Când sunt necesare angioplastia sau bypassul coronarian?

Revascularizarea poate fi recomandată atunci când simptomele nu sunt controlate suficient prin medicamente, există îngustări importante sau anatomia coronariană este asociată cu un risc crescut. Angioplastia coronariană presupune introducerea unui cateter prevăzut cu balon până la nivelul arterei îngustate. Balonul este umflat pentru dilatarea vasului, iar în majoritatea cazurilor este montat un stent.

Procedura poate fi realizată în regim de urgență în cazul infarctului sau programat, după evaluarea completă. La Cardiologie intervențională, tehnicile minim invazive sunt utilizate pentru restabilirea fluxului sanguin în arterele coronare. Bypassul aortocoronarian este o operație prin care sunt create trasee noi pentru circulația sângelui, folosind vase recoltate din alte regiuni ale corpului. Poate fi recomandat în afectarea severă a mai multor artere, în anumite leziuni complexe sau atunci când angioplastia nu reprezintă opțiunea potrivită.

Cum pot fi prevenite complicațiile?

Boala coronariană este o afecțiune cronică, iar monitorizarea trebuie continuată chiar dacă simptomele dispar. Angioplastia sau bypassul îmbunătățesc circulația, dar nu elimină procesul de ateroscleroză. Pentru reducerea riscului sunt importante:

• administrarea tratamentului conform recomandărilor;
• menținerea colesterolului la țintele stabilite de medic;
• controlul tensiunii și al glicemiei;
• renunțarea la fumat;
• activitatea fizică regulată;
• alimentația cardioprotectoare;
• prezentarea la controale;
• raportarea reapariției durerii sau a lipsei de aer;
• participarea la recuperare cardiovasculară după infarct sau revascularizare.

Pacientul nu trebuie să întrerupă tratamentul antiplachetar după montarea unui stent fără acordul cardiologului. Oprirea prematură poate favoriza formarea unui cheag în interiorul dispozitivului.

Boala coronariană este determinată cel mai frecvent de ateroscleroză și poate evolua de la episoade de angină până la infarct miocardic; identificarea factorilor de risc, evaluarea simptomelor și respectarea tratamentului recomandat contribuie la încetinirea evoluției bolii și la prevenirea complicațiilor.

DISCLAIMER: Acest articol are un rol pur informativ și nu înlocuiește sfatul avizat al medicului specialist. Pentru evaluarea simptomelor asociate bolii coronariene și stabilirea unui plan de tratament, programează-te online pentru un consult de specialitate la Memorial România.

Întrebări frecvente despre boala coronariană

1. Boala coronariană se poate vindeca?

Ateroscleroza este o afecțiune cronică, dar evoluția sa poate fi încetinită prin tratament și controlul factorilor de risc. Simptomele pot fi ameliorate, iar riscul de infarct poate fi redus semnificativ.

2. Boala coronariană poate exista fără durere în piept?

Da. Unele persoane nu prezintă simptome sau au doar oboseală și dificultăți de respirație. Ischemia fără durere este întâlnită mai ales la pacienții cu diabet și la persoanele în vârstă.

3. Orice durere în piept înseamnă boală coronariană?

Nu. Durerea poate avea cauze musculare, digestive, pulmonare sau anxioase. Totuși, o durere nouă, persistentă ori apărută la efort trebuie evaluată medical.

4. Un stent elimină definitiv boala coronariană?

Nu. Stentul tratează îngustarea unei anumite artere, dar nu elimină ateroscleroza din restul sistemului cardiovascular. Tratamentul și schimbările stilului de viață trebuie continuate.

5. Ce simptome impun apelarea serviciului 112?

Durerea intensă sau presiunea în piept, mai ales dacă se extinde către braț, mandibulă ori spate și este asociată cu lipsă de aer, transpirații reci, greață sau leșin, necesită ajutor medical de urgență.

BIBLIOGRAFIE

https://www.nhlbi.nih.gov/health/coronary-heart-disease

https://www.nhlbi.nih.gov/health/coronary-heart-disease/symptoms

https://www.nhlbi.nih.gov/health/coronary-heart-disease/diagnosis

https://www.nhlbi.nih.gov/health/coronary-heart-disease/treatment

https://academic.oup.com/eurheartj/article/45/36/3415/7743115