Disfagie: cauze, simptome, diagnosticare și tratament

Disfagia înseamnă dificultatea de a înghiți alimente, lichide sau chiar propria salivă. Poate apărea brusc sau se poate instala treptat. Uneori simți că mâncarea rămâne blocată în gât, alteori tușești sau te îneci în timpul mesei. Înghițirea pare un gest simplu, dar implică o coordonare precisă între mușchi și nervi.

Dacă unul dintre aceste mecanisme nu funcționează corect, apar probleme. În majoritatea cazurilor, disfagia are o cauză tratabilă, însă este important să o investighezi la timp. Dacă ai astfel de simptome, nu le ignora. Programează un consult și discută deschis cu medicul despre ce simți.

Ce este disfagia și cum funcționează înghițirea normală?

Disfagia descrie dificultatea sau imposibilitatea de a înghiți corect. Nu este același lucru cu durerea la înghițire (numită odinofagie) și nici cu senzația de „nod în gât” care apare în perioade de stres. Înghițirea normală se desfășoară în trei etape:

1. faza orală - mesteci alimentele, le amesteci cu salivă și le împingi spre gât cu ajutorul limbii;
2. faza faringiană - mâncarea trece prin gât, iar o mică „clapetă” numită epiglotă se închide pentru a împiedica pătrunderea alimentelor în căile respiratorii;
3. faza esofagiană - esofagul, tubul care leagă gâtul de stomac, împinge bolul alimentar prin contracții coordonate.

Dacă apare o problemă în oricare dintre aceste etape, înghițirea devine dificilă. De exemplu, după un accident vascular cerebral, mușchii gâtului pot deveni slăbiți. În refluxul gastric, acidul irită esofagul și poate produce senzația de blocaj.

Care sunt tipurile principale de disfagie?

Medicii clasifică disfagia în funcție de locul unde apare problema.

Disfagia orofaringiană

• aceasta apare la începutul înghițirii; 
• îți este greu să pornești procesul, tușești, te îneci sau simți că lichidele sunt direcționate spre o direcție greșită;
• uneori, alimentele pot reveni pe nas; 
• în majoritatea cazurilor, cauza este neurologică; accidentul vascular cerebral, boala Parkinson, scleroza multiplă sau demența afectează controlul muscular;
• înaintarea în vârstă poate contribui, deoarece forța musculară scade treptat.

Disfagia esofagiană

• în acest caz, începi să înghiți normal, dar simți că mâncarea se oprește în piept; 
• senzația apare la câteva secunde după înghițire;
• dacă ai dificultăți doar la alimente solide, medicul suspectează o îngustare a esofagului; 
• dacă problema apare și la lichide, poate fi vorba despre o tulburare a mișcărilor esofagului, cum este acalazia.

Care sunt cauzele disfagiei?

Disfagia nu este o boală în sine, ci un simptom. Identificarea cauzei schimbă complet abordarea.

Afecțiuni neurologice și musculare

Bolile care afectează nervii sau mușchii pot reduce coordonarea înghițirii. Printre ele se numără accidentul vascular cerebral, boala Parkinson, scleroza laterală amiotrofică sau miastenia gravis (o boală în care mușchii obosesc rapid). Traumatismele craniene pot avea același efect.

Îngustări sau obstacole pe traseu

Cicatricile formate după inflamații repetate pot îngusta esofagul. Tumorile, formațiunile benigne sau o gușă voluminoasă pot comprima structurile din jur. Uneori, se formează mici „pungi” în peretele esofagului, unde alimentele stagnează.

Inflamația esofagului

Refluxul gastric frecvent irită mucoasa esofagului. Dacă te confrunți cu arsuri retrosternale și gust acru în gură, citește mai multe despre boala de reflux gastroesofagian (BRGE). Inflamația persistentă poate duce la esofagită, adică iritarea și lezarea mucoasei. În unele situații, inflamația are mecanism alergic, cum se întâmplă în esofagita eozinofilică.

Medicamente și factori locali

Anumite medicamente usucă gura sau pot irita esofagul dacă le iei fără apă suficientă. De aceea, înghite comprimatele cu un pahar mare de apă și evită să te întinzi imediat după administrare.

Simptomele pe care merită să le urmărești

Disfagia poate include:

• dificultate la înghițirea solidelor, lichidelor sau ambelor;
• tuse și senzație de sufocare la masă;
• senzație de aliment blocat în gât sau piept;
• regurgitarea alimentelor;
• salivare excesivă;
• scădere în greutate fără explicație clară.

Solicită evaluare rapidă dacă simptomele se agravează progresiv, dacă pierzi în greutate într-un interval scurt sau dacă observi sânge în salivă ori în vărsături. Aceste situații necesită investigații fără amânare.

La ce medic să te adresezi?

Poți începe cu medicul de familie, dar pentru investigații complete este recomandat un consult la Gastroenterologie. Medicul va analiza simptomele și te va îndruma, dacă este nevoie, către ORL, neurolog sau logoped specializat în tulburări de înghițire. La Memorial România, echipele colaborează pentru a stabili cauza exactă și pentru a construi un plan personalizat. Nu încerca să te autodiagnostichezi. O evaluare corectă îți oferă direcția potrivită.

Cum se stabilește diagnosticul de disfagie?

Medicul începe cu o discuție detaliată: când au apărut simptomele, ce alimente îți creează probleme, ce boli ai și ce tratamente urmezi. Apoi recomandă investigații adaptate situației tale.

Endoscopia digestivă superioară

• una dintre cele mai utilizate metode este endoscopia digestivă superioară;
• medicul introduce un tub subțire, flexibil, prevăzut cu cameră video, pentru a examina esofagul și stomacul; 
• procedura durează, de obicei, 15–20 de minute și se poate realiza cu sedare, pentru confort;
• de asemenea, endoscopia permite identificarea rapidă a inflamațiilor, îngustărilor sau altor leziuni; 
• în același timp, medicul poate preleva mici probe pentru analiză.

Alte investigații

În funcție de suspiciune, medicul poate recomanda:

• radiografie cu substanță de contrast, care urmărește traseul alimentelor;
• manometrie esofagiană, test ce măsoară forța contracțiilor musculare;
• monitorizarea acidității esofagului pe 24 de ore, utilă în reflux.

Fiecare test are indicații precise. Medicul îți explică beneficiile și eventualele riscuri înainte de efectuare.

Ce opțiuni de tratament există pentru disfagie?

Tratamentul depinde strict de cauză.

Disfagia orofaringiană

Exercițiile recomandate de logoped întăresc mușchii implicați în înghițire și îmbunătățesc coordonarea. Vei învăța tehnici simple, cum ar fi poziționarea corectă a capului sau înghițirea în pași controlați. Uneori, medicul recomandă modificarea consistenței alimentelor: piureuri, lichide îngroșate sau porții mici. În cazurile severe, poate fi necesară alimentația prin sondă, temporar sau pe termen mai lung. Medicul discută deschis cu tine despre beneficii și limitări.

Disfagia esofagiană

Dacă refluxul stă la bază, medicul prescrie medicamente care reduc aciditatea gastrică. În tulburările de motilitate, poate indica tratament pentru relaxarea mușchilor esofagului. Pentru îngustări, medicul poate realiza dilatații endoscopice. Procedura lărgește zona îngustată cu ajutorul unor baloane speciale.

În anumite situații, intervenția chirurgicală devine necesară. Echipa medicală îți prezintă opțiunile și te ajută să alegi varianta potrivită. Evită automedicația sau „remediile naturiste” fără recomandare medicală. Ceaiurile pot calma temporar arsurile, dar nu tratează cauza disfagiei.

Ce se poate întâmpla dacă amâni evaluarea?

Netratată, disfagia poate duce la pătrunderea alimentelor în plămâni, situație numită aspirație. Aceasta favorizează infecții pulmonare. De asemenea, pot apărea deshidratarea și scăderea în greutate. Dacă ai dificultăți persistente la înghițire, acționează din timp. Programează un consult și urmează recomandările primite.

Disclaimer: Acest articol are un rol pur informativ și nu înlocuiește sub nicio formă sfatul avizat al medicului specialist. Dacă te confrunți cu manifestări posibil asociate acestei afecțiuni, programează-te pentru o investigație medicală amănunțită la Memorial România!

Întrebări frecvente despre disfagie

Disfagia indică întotdeauna cancer?

Nu. În majoritatea cazurilor, cauza este refluxul, o inflamație sau o tulburare de motilitate. Totuși, disfagia progresivă asociată cu scădere în greutate impune investigații rapide pentru a exclude o afecțiune gravă.

Pot trata disfagia doar prin dietă?

Modificarea consistenței alimentelor ajută în anumite situații, mai ales în disfagia orofaringiană. Totuși, dieta nu rezolvă cauza. Ai nevoie de evaluare medicală pentru un plan corect.

Când trebuie să merg de urgență la medic?

Solicită ajutor imediat dacă nu poți înghiți nici saliva, dacă apare durere toracică intensă, dificultate de respirație sau sânge în vărsături. Aceste semne necesită evaluare rapidă.

Bibliografie: 

https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/dysphagia/symptoms-causes/syc-20372028

https://my.clevelandclinic.org/health/symptoms/21195-dysphagia-difficulty-swallowing

https://www.nhs.uk/symptoms/swallowing-problems-dysphagia/

https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC6140149/

https://www.asha.org/practice-portal/clinical-topics/adult-dysphagia/