Hipotensiune ortostatică: cauze, simptome, diagnosticare și tratament

Te ridici din pat sau de pe scaun și, pentru câteva secunde, simți că ți se înmoaie picioarele, ți se încețoșează vederea sau că vei leșina. Dacă aceste episoade apar frecvent, este posibil să te confrunți cu hipotensiune ortostatică. Nu este doar o stare trecătoare, ci o reacție a organismului la schimbarea poziției corpului, care poate ascunde alte probleme de sănătate.

Hipotensiunea ortostatică apare atunci când tensiunea arterială scade brusc după ce te ridici în picioare. Deși uneori episoadele sunt ușoare, în alte situații pot crește riscul de cădere, mai ales la persoanele peste 60 de ani. În cele ce urmează afli ce o provoacă, cum o recunoști, ce investigații sunt necesare și ce opțiuni de tratament ai la dispoziție.

Ce este hipotensiunea ortostatică?

Hipotensiunea ortostatică reprezintă scăderea tensiunii arteriale în primele minute după trecerea din poziția culcat sau șezând în poziția verticală. Medicii confirmă diagnosticul atunci când valoarea mare a tensiunii (sistolică) scade cu cel puțin 20 mmHg sau valoarea mică (diastolică) scade cu minimum 10 mmHg în decurs de trei minute de la ridicare.

În mod normal, când te ridici, o cantitate importantă de sânge se deplasează spre picioare și abdomen. Organismul reacționează rapid: inima bate puțin mai repede, iar vasele de sânge se contractă pentru a menține fluxul de sânge către creier. Dacă acest mecanism nu funcționează eficient, apare senzația de amețeală sau chiar leșin. Medicii descriu trei forme principale:

• forma clasică, care apare în primele trei minute;
• forma inițială, cu simptome foarte rapide, în primele secunde;
• forma întârziată, care se manifestă după câteva minute de stat în picioare.

Identificarea tipului ajută la alegerea tratamentului potrivit.

Care sunt cauzele hipotensiunii ortostatice?

Cauzele diferă de la situații simple, ușor de corectat, până la boli care necesită monitorizare atentă.

Cauze frecvente

• deshidratarea rămâne una dintre cele mai întâlnite cauze; dacă nu bei suficiente lichide sau pierzi apă prin febră, diaree ori transpirație abundentă, volumul de sânge scade și tensiunea nu mai rămâne stabilă la ridicare;
• medicamentele - diureticele, tratamentele pentru hipertensiune, unele antidepresive sau medicamentele pentru boala Parkinson pot favoriza episoadele; dacă observi amețeli după începerea unui tratament nou, discută cu medicul; nu modifica dozele pe cont propriu;
• anemia și pierderile de sânge reduc capacitatea organismului de a transporta oxigenul; în astfel de situații, amețeala la ridicare devine mai probabilăș
• consumul de alcool dilată vasele de sânge și poate accentua simptomele, mai ales dacă te ridici brusc.

Cauze legate de sistemul nervos și boli asociate

Sistemul nervos autonom controlează automat tensiunea și ritmul cardiac. Unele boli îl pot afecta:

• diabetul zaharat, în timp, poate duce la afectarea nervilor care reglează tensiunea;
• boala Parkinson și alte tulburări neurologice, inclusiv cele asociate cu tremor, pot altera controlul vascular;
• afecțiunile endocrine, precum hipotiroidismul sau boala Addison, pot influența reglarea tensiunii arteriale;
• unele persoane dezvoltă simptome după infecții virale sau în cadrul sindromului post-viral.

Dacă ai deja o boală cronică, este important să discuți cu medicul despre orice episod de amețeală la ridicare. De multe ori, ajustarea tratamentului de bază reduce și simptomele ortostatice.

Factori de risc pentru hipertensiunea ortostatică

Anumite situații cresc probabilitatea apariției hipotensiunii ortostatice:

• vârsta peste 60 de ani;
• tratamente multiple administrate zilnic;
• repaus prelungit la pat, după intervenții chirurgicale sau boli;
• episoade recente de deshidratare;
• diabet sau boli cardiovasculare.

La vârstnici, riscul de cădere devine mai mare, iar consecințele pot fi serioase. De aceea, evaluarea medicală are un impact direct asupra siguranței tale.

Care sunt simptomele hipotensiunii ortostatice?

Cel mai frecvent simptom este amețeala la ridicare. Poate dura câteva secunde sau, uneori, mai mult. Pe lângă amețeală, pot apărea:

• senzația de „cap ușor”;
• vedere încețoșată sau pete negre în fața ochilor;
• slăbiciune bruscă;
• dificultăți de concentrare;
• greață;
• leșin (sincopă), în cazuri mai severe.

Simptomele se accentuează dimineața, după mese copioase, în medii calde sau după dușuri fierbinți. De exemplu, o persoană care se ridică rapid din pat, merge direct la baie și stă sub apă foarte caldă poate experimenta un episod mai intens. Dacă episoadele se repetă sau îți afectează activitățile zilnice, nu le ignora. Amețeala repetată nu trebuie considerată normală.

Cum se diagnostichează hipotensiunea ortostatică?

Medicul începe cu o discuție detaliată despre simptome, tratamente și istoricul tău medical. Apoi efectuează testul ortostatic. Procedura este simplă:

• te întinzi câteva minute;
• se măsoară tensiunea și pulsul în repaus;
• te ridici în picioare;
• se repetă măsurătorile la unul și la trei minute.

Dacă valorile scad peste limitele acceptate, medicul stabilește diagnosticul. În funcție de suspiciunea clinică, poate recomanda analize de sânge pentru a verifica anemia, glicemia sau funcția tiroidei. Dacă apar semne neurologice sau alte simptome atipice, medicul poate indica investigații imagistice, precum CT – tomografie computerizată, pentru evaluări suplimentare.

Tratamentul hipotensiunii ortostatice

Tratamentul se adaptează cauzei și severității simptomelor. Scopul principal îl reprezintă reducerea amețelii și prevenirea căderilor.

Măsuri practice pe care le poți aplica

În majoritatea cazurilor, medicul recomandă inițial măsuri simple:

• bea suficiente lichide zilnic, dacă nu ai restricții medicale;
• ridică-te treptat din pat; așază-te întâi pe margine, respiră adânc, apoi pune-te în picioare;
• evită mesele foarte bogate; alege porții mai mici și mai dese;
• poartă ciorapi compresivi, dacă medicul îi indică;
• evită expunerea prelungită la căldură intensă.

Uneori, medicul recomandă creșterea aportului de sare, dar doar sub supraveghere. Excesul poate afecta inima sau rinichii, așa că nu face modificări fără recomandare medicală.

Tratament medicamentos

Dacă măsurile generale nu controlează simptomele, medicul poate prescrie medicamente care cresc tensiunea sau ajută organismul să rețină mai bine lichidele. Acestea necesită monitorizare atentă, deoarece pot crește tensiunea prea mult în poziția culcat. Dacă urmezi deja tratament pentru hipertensiune, medicul poate ajusta dozele sau momentul administrării. Nu întrerupe niciodată tratamentul din proprie inițiativă.

Tratarea bolii de bază

Atunci când hipotensiunea ortostatică apare în cadrul unei alte afecțiuni, controlul bolii principale reduce și episoadele de amețeală. De exemplu, reglarea glicemiei la un pacient cu diabet sau corectarea unui dezechilibru hormonal pot aduce îmbunătățiri vizibile.

Când este necesar consultul medical?

Programează un consult dacă:

• amețeala la ridicare persistă mai multe zile;
• ai episoade repetate de leșin;
• ai suferit o cădere;
• simptomele îți limitează activitățile zilnice.

Solicită evaluare urgentă dacă apar dureri în piept, palpitații intense, confuzie sau traumatisme în urma unei căderi. Un control la timp îți oferă claritate și reduce riscul de complicații. Nu amâna investigațiile dacă simptomele se repetă.

Prevenție și monitorizare

Pentru rezultate stabile, monitorizează-ți tensiunea la domiciliu, mai ales dacă ai factori de risc. Notează valorile și discută-le cu medicul. Adoptă un stil de viață echilibrat, hidratează-te corespunzător și mergi periodic la controale, mai ales dacă urmezi tratamente cronice. Prevenția înseamnă atenție la semnalele corpului și colaborare constantă cu medicul.

Disclaimer: Acest articol are un rol pur informativ și nu înlocuiește sub nicio formă sfatul avizat al medicului specialist. Dacă te confrunți cu manifestări posibil asociate acestei afecțiuni, programează-te pentru o investigație medicală amănunțită la Memorial România!

Întrebări frecvente despre hipotensiunea ortostatică

Hipotensiunea ortostatică poate dispărea de la sine?

Da, în situațiile legate de deshidratare sau repaus prelungit, simptomele se pot remite după corectarea cauzei. Dacă episoadele persistă, este necesară evaluarea medicală pentru a identifica o posibilă boală asociată.

Este periculoasă hipotensiunea ortostatică?

Afecțiunea în sine nu pune viața în pericol în mod direct, însă crește riscul de căderi și traumatisme. De aceea, recomandăm diagnostic și monitorizare corectă, mai ales la persoanele vârstnice.

Pot face sport dacă am această problemă?

Activitatea fizică moderată ajută la îmbunătățirea circulației. Evită efortul brusc și deshidratarea. Discută cu medicul pentru a stabili un program adaptat stării tale de sănătate.

Bibliografie: 

https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/9385-low-blood-pressure-orthostatic-hypotension

https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/orthostatic-hypotension/symptoms-causes/syc-20352548

https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC10024337/

https://medlineplus.gov/genetics/condition/orthostatic-hypotension/