Mastita: cauze, simptome, diagnosticare și tratament 

Mastita este o inflamație a sânului care apare frecvent în perioada alăptării, dar se poate dezvolta și în afara acesteia. De cele mai multe ori debutează brusc, cu durere locală și stare generală alterată, iar disconfortul te poate lua prin surprindere. Vestea bună este că, dacă recunoști simptomele din timp și ceri ajutor medical, evoluția este favorabilă în majoritatea cazurilor.

Este important să știi ce o declanșează, cum o diferențiezi de alte probleme ale sânului și ce opțiuni de tratament ai la dispoziție. În acest articol găsești informații clare despre cauze, manifestări, investigații și soluții terapeutice, astfel încât să iei decizii informate pentru sănătatea ta.

Ce este mastita și cum apare?

Mastita reprezintă inflamația țesutului mamar. Uneori apare doar inflamația, alteori se asociază și o infecție bacteriană. Procesul începe adesea cu blocarea unui canal galactofor, adică a tubului prin care circulă laptele. Laptele stagnează, zona se inflamează și devine dureroasă. Dacă bacteriile pătrund în țesut, poate apărea infecția propriu-zisă. Medicii diferențiază două forme principale:

• mastita din perioada alăptării (lactațională);
• mastita apărută în afara alăptării (non-lactațională).

Forma din alăptare este mai frecventă, mai ales în primele săptămâni după naștere. Totuși, inflamația poate apărea oricând pe durata alăptării, chiar și după câteva luni. Există și forme particulare, cum ar fi mastita periductală, care afectează zona din jurul mamelonului, sau mastita recurentă, caracterizată prin episoade repetate. Pentru un diagnostic corect și un plan personalizat, programează-te pentru o vizită la Ginecologie.

Care sunt cauzele mastitei?

Cauze în timpul alăptării

În alăptare, mastita apare frecvent din cauza golirii incomplete a sânului. Laptele acumulat creează presiune și inflamație. De exemplu, dacă bebelușul nu se atașează corect la sân și nu suge eficient, o parte din lapte rămâne în canale. Alte situații care favorizează apariția mastitei includ:

• intervale prea mari între alăptări sau întreruperea bruscă a acestora;
• fisuri la nivelul mamelonului, prin care bacteriile pot pătrunde;
• presiune externă constantă, cum ar fi un sutien prea strâmt;
• oboseală accentuată și stres prelungit.

În majoritatea cazurilor, mai mulți factori acționează simultan. De aceea, prevenția și corectarea tehnicii de alăptare reduc riscul de recurență.

Cauze în absența alăptării

Dacă nu alăptezi, mastita poate avea alte cauze. Traumatismele locale, piercingul la nivelul mamelonului sau infecțiile pielii din jurul sânului pot declanșa inflamația. Fumatul reprezintă un factor de risc cunoscut pentru mastita periductală. De asemenea, diabetul sau alte afecțiuni care scad imunitatea cresc susceptibilitatea la infecții. Dezechilibrele hormonale pot contribui și ele, mai ales în perioada perimenopauzei.

Bacteriile implicate

Cele mai frecvente bacterii sunt stafilococii și streptococii, germeni care trăiesc frecvent pe piele. În anumite situații, medicul poate recomanda recoltarea unei probe pentru a identifica exact bacteria, similar abordării utilizate în cazurile de infecție cu Escherichia coli. Alegerea antibioticului potrivit depinde de acest rezultat, mai ales dacă simptomele persistă.

Care sunt simptomele mastitei?

Manifestările pot varia de la ușoare la intense. Debutul este, de regulă, rapid.

Semne timpurii

La început, observi o zonă dureroasă la nivelul unui sân. Pielea poate deveni roșie și caldă la atingere. Uneori simți o zonă întărită sau un mic nodul. Oboseala și disconfortul general pot apărea înaintea febrei. Este important să știi că un nodul dureros nu înseamnă automat mastită. Există și alte cauze pentru modificările locale ale sânului, cum ar fi nodulii la sâni, care necesită evaluare diferențiată.

Simptome caracteristice

Pe măsură ce inflamația avansează, pot apărea:

• febră peste 38°C;
• frisoane;
• stare asemănătoare gripei;
• durere accentuată la nivelul sânului;
• scăderea temporară a cantității de lapte.

Starea generală se poate modifica rapid. Unele paciente descriu senzația de epuizare bruscă, chiar în câteva ore de la debut.

Semne care impun evaluare rapidă

Solicită consult medical dacă:

• durerea devine severă;
• apare o zonă moale, dureroasă, care sugerează acumulare de puroi (abces);
• febra nu scade după 24-48 de ore de măsuri corecte;
• simptomele reapar frecvent.

Intervenția timpurie previne complicațiile și reduce durata bolii.

Complicații posibile

Netratată, mastita poate duce la:

• abces mamar;
• scăderea producției de lapte;
• episoade repetate;
• răspândirea infecției în organism, situație rară, dar serioasă.

Intervenția precoce reduce mult aceste riscuri.

Mastita sau canal galactofor blocat?

Un canal blocat produce o zonă dureroasă și întărită, dar fără febră sau frisoane. Te simți bine din punct de vedere general. Dacă însă apar febra și starea de rău, cel mai probabil inflamația a evoluat spre mastită. De exemplu, dacă simți o zonă tensionată după o noapte în care ai sărit o alăptare, iar simptomele se remit după golirea sânului și masaj local, este posibil să fi fost doar un canal blocat. Dacă, în schimb, durerea persistă și apare febra, ai nevoie de evaluare medicală.

Cum se diagnostichează mastita?

Medicul stabilește diagnosticul în principal pe baza discuției și a examinării clinice. Îți va adresa întrebări despre debutul simptomelor, alăptare, eventuale leziuni la nivelul mamelonului sau episoade anterioare. În anumite situații, sunt necesare investigații suplimentare:

• ecografie mamară, pentru a exclude un abces sau pentru a diferenția inflamația de alte formațiuni, cum ar fi chisturile la sân;
• analize de sânge, dacă simptomele sunt intense;
• cultură din lapte sau secreție, în mastitele recurente.

Evaluarea atentă ajută la excluderea altor afecțiuni și la alegerea tratamentului potrivit.

Ce presupun opțiunile de tratament pentru mastită?

Tratamentul depinde de stadiul bolii și de severitatea simptomelor. În majoritatea cazurilor, combinația dintre măsuri locale și tratament medicamentos duce la ameliorare rapidă.

Măsuri recomandate acasă

• dacă alăptezi, continuă alăptarea; golirea frecventă a sânului favorizează vindecarea; 
• aplică comprese calde înainte de alăptare pentru a stimula fluxul de lapte și comprese reci după, pentru a reduce inflamația; 
• odihnește-te cât mai mult și hidratează-te corespunzător; medicul îți poate recomanda antiinflamatoare sau analgezice compatibile cu alăptarea;
• nu lua medicamente fără sfat medical, chiar dacă sunt disponibile fără rețetă.

Tratamentul cu antibiotice

• dacă simptomele nu se ameliorează în 24-48 de ore sau dacă sunt severe de la început, medicul poate prescrie antibiotice; tratamentul durează, de regulă, 10-14 zile;
• respectă schema recomandată și finalizează cura, chiar dacă te simți mai bine după câteva zile; 
• oprirea prematură poate favoriza recidiva; majoritatea antibioticelor utilizate sunt compatibile cu alăptarea, însă discută orice nelămurire cu medicul.

Tratamentul abcesului

Dacă se formează un abces, medicul va recomanda drenajul colecției de puroi, ghidat ecografic sau printr-o mică intervenție chirurgicală. Procedura reduce durerea și grăbește vindecarea. În multe situații, poți continua alăptarea, în funcție de localizarea leziunii.

Mastita în afara alăptării

Mastita non-lactațională necesită o abordare atentă, deoarece riscul de recurență este mai mare. Tratamentul include antibiotice și antiinflamatoare, iar în unele cazuri poate fi necesară intervenția chirurgicală pentru îndepărtarea canalelor afectate.

Medicul va analiza și eventualele cauze asociate, cum ar fi dezechilibrele hormonale sau infecțiile recurente. De exemplu, așa cum se întâmplă în cazurile de candidoză vaginală, modificările florei sau ale imunității pot favoriza reapariția infecțiilor. Dacă mastita apare după menopauză, evaluarea trebuie să fie completă, pentru a exclude alte patologii mamare.

Cum se poate preveni mastita?

În perioada alăptării, acordă atenție tehnicii de atașare a bebelușului. Alternează pozițiile de alăptare și evită presiunea constantă asupra sânilor. Tratează rapid orice fisură a mamelonului. În afara alăptării, menține o igienă locală adecvată, tratează prompt infecțiile cutanate și monitorizează orice modificare apărută la nivelul sânilor. Programează controale regulate, chiar și în absența simptomelor.

O vizită la medicul urolog este cu atât mai eficientă cu cât mergi mai bine pregătit. Organizarea documentelor medicale, cunoașterea simptomelor și pregătirea întrebărilor pe care vrei să le adresezi medicului pot contribui la stabilirea mai rapidă a unui diagnostic și a unui plan de investigații sau tratament adecvat. Nu amâna consultul dacă observi modificări ale funcției urinare sau alte simptome persistente – evaluarea la timp poate ajuta la depistarea precoce și la tratarea eficientă a numeroase afecțiuni urologice.

Disclaimer: Acest articol are un rol pur informativ și nu înlocuiește sub nicio formă sfatul avizat al medicului specialist. Dacă te confrunți cu manifestări posibil asociate acestei afecțiuni, programează-te pentru o investigație medicală amănunțită la Memorial România!

Întrebări frecvente despre mastită

Pot alăpta dacă am mastită?

Da, în majoritatea cazurilor poți continua alăptarea. Golirea sânului ajută la vindecare, iar laptele este sigur pentru copil. Urmează recomandările medicului și anunță-l dacă durerea te împiedică să alăptezi eficient.

Cât durează vindecarea mastitei?

Dacă începi tratamentul la timp, ameliorarea apare de obicei în 24-48 de ore. Vindecarea completă poate dura aproximativ două săptămâni, în funcție de severitate și de respectarea recomandărilor medicale.

Mastita crește riscul de cancer mamar?

Mastita nu crește riscul de cancer mamar. Totuși, dacă inflamația nu răspunde la tratament sau reapare frecvent, medicul va recomanda investigații suplimentare pentru a exclude alte afecțiuni.

Bibliografie: 

https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/mastitis/symptoms-causes/syc-20374829

https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/15613-mastitis

https://www.health.harvard.edu/womens-health/mastitis-what-to-do-when-your-breasts-are-painfully-inflamed

https://www.nhs.uk/conditions/mastitis/