Sincopa: cauze, simptome, diagnosticare și tratament

Ai simțit vreodată că ți se înmoaie picioarele, ți se întunecă privirea și, înainte să apuci să reacționezi, îți pierzi cunoștința? Sau ai fost martor la un astfel de episod și nu ai știut cum să procedezi? Sincopa, cunoscută popular ca leșin, este o pierdere bruscă și de scurtă durată a conștienței.

De cele mai multe ori, are cauze benigne. Totuși, uneori poate ascunde o problemă cardiacă sau metabolică ce necesită evaluare rapidă. Este important să înțelegi ce înseamnă sincopa, ce o declanșează și cum reacționezi corect. Un consult la timp îți oferă claritate și te ajută să previi episoadele viitoare.

Ce este sincopa?

Sincopa apare atunci când creierul nu primește suficient sânge pentru câteva secunde. În acel moment, îți pierzi conștiența și cazi, dar îți revii spontan și rapid. Recuperarea este completă, fără confuzie prelungită. Mulți folosesc termenul „leșin” pentru a descrie același fenomen. 

Sincopa diferă de o criză epileptică, unde pierderea cunoștinței durează mai mult și este urmată de dezorientare. Există și pre-sincopa, situația în care simți că vei leșina, dar rămâi conștient. În majoritatea cazurilor, episodul durează câteva secunde. Dacă pierderea cunoștinței depășește 1-2 minute sau apar mișcări prelungite ale membrelor, medicul va investiga și alte cauze.

Care sunt simptomele asociate sincopei?

De obicei, corpul îți transmite semnale de avertizare. Dacă le recunoști, poți preveni căderea.

Înainte de leșin

Poți observa:

• amețeală bruscă sau senzație de slăbiciune;
• transpirații reci;
• vedere încețoșată;
• țiuit în urechi;
• greață;
• palpitații (simți inima că bate rapid sau neregulat);
• paloare accentuată.

De exemplu, o persoană care stă mult timp în picioare la un concert, într-un spațiu cald și aglomerat, poate începe să vadă neclar și să simtă greață înainte să leșine.

În timpul episodului

Îți pierzi complet conștiența și cazi. Episodul este scurt. Uneori apar mișcări involuntare scurte ale mâinilor sau picioarelor, ceea ce poate crea confuzie cu o criză convulsivă.

După revenire

Te trezești rapid. Poți simți oboseală sau ușoară amețeală câteva minute, dar îți recapeți orientarea normal. Dacă apar dureri în piept sau senzația de înțepături în zona inimii, citește și articolul despre înțepături în inimă – cauze și tratament și solicită un consult.

Cauzele sincopei

Sincopa are mai multe cauze. Unele sunt benigne, altele necesită evaluare cardiologică rapidă.

Sincopa vasovagală

Este cea mai frecventă formă, mai ales la adolescenți și adulți tineri. Apare printr-o reacție exagerată a sistemului nervos la:

• emoții intense;
• vederea sângelui;
• durere acută;
• stat prelungit în picioare;
• căldură excesivă.

Tensiunea arterială scade brusc, pulsul încetinește, iar creierul primește temporar mai puțin sânge. De regulă, acest tip de sincopă are evoluție bună.

Sincopa cardiacă

Apare atunci când inima nu pompează eficient sângele către creier. Cauzele includ tulburări de ritm (aritmii), îngustarea unor valve cardiace sau afectarea mușchiului inimii.Dacă leșini în timpul efortului, în poziție culcată sau fără simptome de avertizare, ai nevoie de evaluare rapidă în cadrul departamentului Cardiologie. Medicul va verifica dacă există o problemă de ritm sau o boală st ructurală a inimii.

Hipotensiunea ortostatică

Apare când te ridici brusc din pat sau de pe scaun. Tensiunea scade rapid, iar tu amețești sau leșini. Situația este mai frecventă la persoanele în vârstă sau la cele care urmează tratament pentru hipertensiune.

Alte cauze

• deshidratare;
• pierderi de sânge;
• anemie (scăderea hemoglobinei, substanța care transportă oxigenul în sânge); citește mai multe despre anemie: simptome, diagnostic și tratament;
• scăderea glicemiei, mai ales la persoanele cu diabet zaharat tip 2;
• reacții adverse la medicamente.

Nu încerca să stabilești singur cauza. Medicul va corela simptomele cu investigațiile necesare.

De ce leșină adolescenții?

La această vârstă predomină sincopa vasovagală. Creșterea rapidă, mesele neregulate, hidratarea insuficientă sau efortul intens pot declanșa episoade. De exemplu, un adolescent care sare peste micul dejun și participă la ora de sport într-o sală caldă poate prezenta amețeală și leșin. Deși, în majoritatea cazurilor, situația nu indică o boală gravă, o evaluare medicală oferă liniște și exclude cauze cardiace.

Ce faci dacă cineva leșină?

Acționează calm și rapid.

• așază persoana pe spate;
• ridică ușor picioarele, aproximativ 30 cm;
• slăbește hainele strâmte;
• asigură aer proaspăt;
• nu oferi apă sau mâncare până nu își revine complet;
• nu ridica brusc persoana.

Sună la 112 dacă:

• nu își revine în 1-2 minute
• a suferit un traumatism la cap
• acuză dureri în piept
• respiră dificil
• are antecedente cardiace
• episodul apare în timpul efortului

Cum se stabilește diagnosticul?

Evaluarea începe cu o discuție detaliată. Medicul te va întreba unde te aflai, ce făceai, ce simptome ai avut înainte și ce tratamente urmezi. Urmează examinarea clinică și măsurarea tensiunii în poziție culcat și în picioare.

Investigații frecvente

• EKG – electrocardiogramă - înregistrează activitatea electrică a inimii și identifică tulburările de ritm;
• analize de sânge (glicemie, hemoglobină, electroliți);
• monitorizare Holter (înregistrare continuă a ritmului cardiac 24-48 ore);
• ecografie cardiacă.

În anumite situații, medicul poate recomanda teste suplimentare, precum testul de efort sau testul de masă înclinată (tilt test), utilizat pentru confirmarea sincopei vasovagale.

Cum se tratează sincopa?

Tratamentul depinde de cauză.

În sincopa vasovagală

• hidratează-te corect (în jur de 2 litri lichide zilnic, dacă medicul nu recomandă altfel);
• rvită statul prelungit în picioare;
• ridică-te lent din pat;
• învață manevre simple: încordează mușchii picioarelor sau încrucișează-le când simți amețeală.

În cazuri repetate, medicul poate prescrie tratament medicamentos. Acesta poate avea efecte adverse, precum creșterea tensiunii sau retenție de lichide, motiv pentru care necesită monitorizare.

În sincopa cardiacă

Medicul tratează cauza identificată. Poate recomanda medicamente pentru reglarea ritmului, proceduri intervenționale sau implantarea unui stimulator cardiac. Decizia se ia după investigații complete și evaluare atentă a riscurilor.

În hipotensiunea ortostatică

• ridică-te progresiv;
• hidratează-te corespunzător;
• medicul poate ajusta tratamentul antihipertensiv;
• în unele situații, recomandă ciorapi compresivi.

Este sincopa periculoasă?

În cele mai multe situații, nu. Riscul principal îl reprezintă traumatismele prin cădere. Totuși, dacă sincopa are origine cardiacă, poate indica un risc mai mare de complicații. Factori care impun evaluare rapidă:

• vârsta peste 60 de ani;
• istoric de boli cardiace;
• episoade repetate;
• leșin în timpul efortului;
• lipsa simptomelor de avertizare.

Nu ignora aceste semne. Programează un consult și clarifică situația.

Cum previi episoadele?

• consumă suficiente lichide.
• nu sări peste mese.
• evită căldura excesivă.
• monitorizează bolile cronice.
• respectă tratamentele prescrise.
• discută cu medicul despre condus dacă ai avut un episod recent.

Sincopa este de cele mai multe ori un episod benign, dar nu trebuie ignorată, mai ales dacă apare frecvent sau fără semne de avertizare. Identificarea corectă a cauzei este esențială pentru prevenirea recurențelor și pentru excluderea unor afecțiuni cardiace sau metabolice mai serioase. Dacă ai experimentat un episod de leșin sau prezinți simptome sugestive, programează-te la Memorial România pentru o evaluare completă și recomandări personalizate, adaptate nevoilor tale de sănătate.

Disclaimer: Acest articol are un rol pur informativ și nu înlocuiește sub nicio formă sfatul avizat al medicului specialist. Dacă te confrunți adesea cu sincope și alte manifestări posibil asociate acestei probleme medicale, programează-te pentru o investigație amănunțită la Memorial România!

Întrebări frecvente (FAQ)

Care este diferența dintre sincopă și criză epileptică?

Sincopa durează puțin și este urmată de revenire rapidă, fără confuzie prelungită. Criza epileptică poate dura mai mult și este însoțită de dezorientare după episod. Medicul stabilește diferența pe baza descrierii episodului și a investigațiilor.

Pot conduce după un episod de leșin?

Nu relua condusul până nu afli cauza. Dacă sincopa are origine cardiacă sau se repetă, medicul poate recomanda o perioadă de restricție.

Este necesar consultul medical după primul episod?

Da. Chiar dacă te simți bine după, primul episod necesită evaluare pentru a exclude o cauză cardiacă sau metabolică.

Surse: 

https://www.hopkinsmedicine.org/health/conditions-and-diseases/syncope-fainting

https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/17536-syncope

https://www.heart.org/en/health-topics/arrhythmia/symptoms-diagnosis--monitoring-of-arrhythmia/syncope-fainting