Anemia: simptome, diagnostic, tratament, preventie

Ce este anemia

Anemia este o afecţiune medicală care se caracterizează prin scăderea valorii hemoglobinei sub 12g/dl la femei, respectiv 13g/dl la bărbaţi. Hemoglobina este proteină localizată la nivelul  globulelor roșii din sânge și are rolul de a transporta oxigenul la nivelul celulelor și organelor din corp. Rolul hemoglobinei este foarte important pentru organism, motiv pentru care scăderea cantităţii de hemoglobină din sânge afectează global corpul uman.

Cauze anemie

Anemia poate avea multiple cauze de apariţie precum:

• incapacitatea corpului uman de a produce globule roșii (hematii);
• pierderile de sânge de cauze diverse: menstruaţie, ulcere gastrice sau duodenale, hemoragii oculte din formaţiuni tumorale;
• distrugerea globulelor roșii de către propriul organism;
• bolile renale: determină anemie cronică;
• sarcina: poate determina anemie;
• consumul cronic de alcool: determină anemie;
• infecţiile;
• cancerele: determină anemie cronică sau anemie feriprivă prin sângerări oculte.

Tipuri anemie

Există mai multe tipuri de anemie. De aceea, este important ca medicul să identifice corect etiologia anemiei, deoarece tratamentul este diferit.

Anemie feriprivă 

Se caracterizează prin scăderea cantităţii de fier din organism și incapacitatea organismului de a forma hemoglobină; apare hemoragii cronice, sarcină și alaptare sau mai rar în situaţii în care fierul nu se absoarbe corespunzător la nivel intestinal;

Anemie prin deficit de vitamina B12

Este o anemie macrocitară, care este cauzată de scăderea cantităţii de vitamina B12 din organism; are drept cauză de apariţie aportul alimentar insuficient în vitamina B12 (diete vegetariene îndelungate) sau a scăderii factorului intrinsec de la nivelul stomacului, cu rol în absorbţia vitaminei B12 la nivel intestinal, sau alte probleme în absorbţia acestei vitamine la nivel intestinal (Boala Crohn);

Anemia prin deficit de acid folic

Este o formă de anemie megaloblastică, care apare ca urmare a scăderii cantităţii de acid folic din organism; poate apărea la femeile însărcinate, la consumatorii cronici de etanol, la pacienţii hemodializaţi cu insuficienţă renală sau în tratament cu chimioterapice;

Talasemia

Este o anemie de tip hemolitic, ereditară, care se caracterizează prin distrugerea accelerată a hematiilor;

Anemie aplastică

Se presupune că este un mecanism autoimun care afecteaza măduva osoasă; sunt afectate toate cele 3 linii celulare: globulele roșii, albe și trombocitele;

Anemie cronică

Apare în boli cronice precum insuficienţă renală cronică, cancere, infecţii, boli autoimune ;

Anemie sideroblastică

Cauzată de incapacitatea corpului uman de a fixa fierul și de a forma hemoglobină; astfel, fierul se va depune în exces la nivelul organismului.

Simptome anemie

Simptomele anemiei sunt variate și depind foarte mult de tipul de anemie. De asemenea, intensitatea simptomelor variază de la caz la caz. În situaţia în care pacientul se confruntă cu o anemie cronică sau cu o hemoragie ocultă care generează anemie feriprivă, simptomele pot fi absente la debutul bolii, iar anemia poate fi descoperită întâmplător, prin intermediul analizelor de sânge.

Cele mai frecvente simptome prezente la pacienţii cu anemie sunt:

• paloarea tegumentară;
• palpitaţiile (bătăile accelerate ale inimii);
• senzaţia de oboseală;
• slăbiciunea musculară;
• problemele cu respiraţia;
• senzaţia de confuzie, dezorientare, ameţeală;
• durerea retrosternală (în spatele sternului);
• mâini și picioare reci;
• durerile de cap;
• durerile de oase sau de articulaţii;
• scăderea ponderală.

Factori de risc

Anemia este o afecţiune foarte frecvent întâlnită în populaţia generală; cu un număr crescut de factori de risc, anemia poate afecta femeile, bărbaţii și copiii indiferent de vârstă. Printre factorii de risc ai anemiei se numără:

• menstruaţiile abundente;
• sarcina și perioada post-partum în care femeia alăptează;
• bolile gastro-intestinale: boala Crohn, colita ulcerativă sau boala celiacă;
• istoricul familial de talasemie;
• consumul cronic de alcool;
• bolile cronice: diabetul zaharat necontrolat, cancerele, insuficienţa renală cronică, boli autoimune etc.

Diagnostic

Medicul hematolog poate suspiciona diagnosticul de anemie în urma anamnezei și a examenului clinic. Tegumentele palide, accelerarea bătăilor inimii precum și acuzele relatate de pacient pot sugera instalarea bolii. Pentru a stabili cu certitudine diagnosticul de anemie este nevoie de o serie de analize de laborator.

Analizele de laborator cuprind hemograma cu formulă leucocitară și reticulocite, frotiu sangvin periferic, sideremie, feritină, acidul folic, vitamina B12. În cazuri complexe se completează investigaţiile uzuale cu medulogramă, electroforeza hemoglobinei sau test COOMBS. 

Dacă se suspicionează o anemie feriprivă prin pierderi de sânge, se recomandă efectuarea unui test de hemoragii oculte, precum și investigarea tubului digestiv prin endoscopie digestivă superioară și colonoscopie, dar și investigaţii ginecologice în cazul femeilor.

Tratament anemie

Tratamentul anemiei variază foarte mult în funcţie de tipul de anemie, astfel:

• Anemia feriprivă: suplimentare cu fier; corecţia cauzei care a dus la pierderi cronice de sânge;
• Anemia post-hemoragică acută: oprirea sângerării și tratarea cauzei care a determinat sângerarea; eventual transfuzii de sange
• Anemia prin deficit de acid folic sau vitamina B 12: suplimentarea cu acid folic, respectiv vitamina B12;
• Anemia aplastică: transfuzii de sânge; în formele avansate de boală se poate opta pentru transplant de măduvă hematogenă;
• Anemia hemolitică autoimună: medicamente din clasa imunosupresoarelor; corecţia cauzei care a declanșat puseul de anemie (cancer, boli autoimune etc.);
• Talasemia: medicamente (chelatori de fier), transfuzii de sânge, splenectomie (îndepărtarea chirurgicală a splinei);
• Anemia apărută în sarcină: suplimentare cu fier și acid folic pe toată perioada sarcinii;
• Anemia din bolile cronice: se urmărește tratarea bolii de bază care a determinat instalarea anemiei; în unele situaţii se administrează intravenos fier.

Prevenţie

În plus faţă de tratamentul recomandat de medic, putem să ne îmbunătăţim obiceiurile alimentare și să consumăm alimente cu valoare nutriţională corespunzătoare:

• alimente cu un conţinut ridicat în fier: carnea de vită, ficatul, cartofii, gălbenușul de ou, broccoli, peștele, spanacul, fisticul, fasolea etc;
• pentru a favoriza absorbţia fierului se recomandă un consum crescut de alimente bogate în vitamina C: citricele, ardei, broccoli, roșii, pepene, căpșuni etc;
• alimente cu un conţinut ridicat în vitamina B12: carnea roșie, ouăle, laptele, peștele, crustaceele, soia, ovăz etc;
• alimente cu un conţinut ridicat în acid folic: spanac, salată verde, broccoli, varză, portocale, fasole, linte, năut, soia, paste din făină integrală etc.

Bibliografie:

https://www.medicalnewstoday.com/articles/158800

https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/anemia/symptoms-causes/syc-20351360

https://www.webmd.com/a-to-z-guides/understanding-anemia-basics

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK499994/