Ateroscleroza: cauze, simptome, diagnosticare și tratament

Ateroscleroza se dezvoltă lent, fără o simptomatologie evidentă, de aceea, mulți pacienți află că au acesată problemă medicală abia după un eveniment precum infarctul sau accidentul vascular cerebral. Deși este una dintre cele mai frecvente afecțiuni ale arterelor, o poți depista din timp și o poți controla eficient dacă îți monitorizezi factorii de risc și mergi regulat la medic. Află cum se formează plăcile de aterom, ce semne ar trebui să îți atragă atenția, ce investigații sunte recomandate și ce opțiuni de tratament există.

Ce este ateroscleroza și cum evoluează?

Ateroscleroza apare atunci când pe pereții interiori ai arterelor se depun grăsimi, colesterol și calciu. Aceste depuneri formează plăci de aterom care îngustează vasul de sânge și reduc fluxul către organe precum inima, creierul sau picioarele. La început, arterele rămân flexibile. În timp, acestea se rigidizează și se îngustează.

Diferența dintre ateroscleroză și arterioscleroză merită menționată: arterioscleroza descrie rigidizarea arterelor din diverse cauze, iar ateroscleroza reprezintă forma produsă de acumularea acestor plăci. Problema majoră apare dacă o placă se fisurează, formându-se un cheag de sânge ce poate bloca complet artera. În arterele inimii, acest blocaj poate produce un infarct. În cele ale creierului, poate provoca un accident vascular cerebral.

Cauzele și factorii de risc ai aterosclerozei

Ateroscleroza nu are o singură cauză. De regulă, apare prin asocierea mai multor factori, unii pe care îi poți controla, alții care țin de istoricul tău personal.

Factori de risc nemodificabili

Vârsta crește probabilitatea apariției bolii. Bărbații dezvoltă mai devreme afectarea arterelor, iar femeile devin mai vulnerabile după menopauză. Istoricul familial contează: dacă un părinte sau un frate a avut infarct sau accident vascular cerebral la vârste tinere, riscul tău crește. Nu poți schimba aceste elemente, dar le poți lua în calcul pentru a decide când să faci investigații preventive.

Factori de risc modificabili

• colesterolul LDL crescut favorizează depunerea grăsimilor în artere;
• hipertensiunea arterială afectează stratul intern al arterei și grăbește formarea plăcilor;
• fumatul irită pereții vaselor și crește riscul formării cheagurilor;
• diabetul zaharat, în special diabetul zaharat tip 2, menține glicemia ridicată și afectează progresiv vasele de sânge.
• excesul ponderal și lipsa mișcării susțin apariția hipertensiunii și a tulburărilor de colesterol.
• stresul persistent menține inflamația în organism și favorizează dezechilibrele metabolice.

Care sunt simptomele aterosclerozei?

Boala poate evolua ani fără simptome. Semnele apar de obicei când artera este deja îngustată important sau când fluxul de sânge scade brusc.

Ateroscleroza coronariană (arterele inimii)

Poți simți:

• presiune sau durere în piept la efort ori emoții intense;
• lipsă de aer;
• oboseală neobișnuită la activități care înainte nu te solicitau.

Durerea tipică de angină apare la mers rapid sau urcat scări și cedează în repaus. Dacă durerea persistă, se intensifică și apare în repaus, solicită imediat ajutor medical.

Ateroscleroza cerebrală

Când arterele care hrănesc creierul se îngustează, pot apărea:

• amețeli repetate;
• dificultăți de vorbire;
• slăbiciune sau amorțeală pe o parte a corpului;
• tulburări de vedere.

Uneori simptomele durează câteva minute și dispar. Chiar și așa, ele pot anunța un accident vascular iminent și necesită evaluare rapidă.

Ateroscleroza membrelor inferioare

Afectarea arterelor picioarelor provoacă durere la mers, care se ameliorează după oprire. Mulți pacienți descriu o senzație de crampă în gambă după câteva sute de metri. În forme avansate apar răni care se vindecă greu sau modificări de culoare ale pielii. Dacă observi astfel de semne, nu le ignora. Programează un consult și discută deschis cu medicul.

Diagnosticarea aterosclerozei

Identificarea precoce îți oferă șansa să previi complicațiile. La Cardiologie, medicii noștri evaluează atent istoricul, stilul de viață și analizele tale.

Consultația medicală

Medicul de caz îți măsoară tensiunea, ascultă inima și verifică pulsul la nivelul gâtului, abdomenului și picioarelor. Discuția despre simptome și antecedente familiale oferă indicii importante.

Analize de sânge

Prin analize simple poți afla:

• valorile colesterolului total, LDL și HDL;
• nivelul trigliceridelor;
• glicemia și media glicemiei din ultimele luni (hemoglobina glicozilată).

Pentru utilizare uzuală, aceste teste se recomandă anual după 40 de ani sau mai devreme dacă ai factori de risc.

Investigații imagistice pentru arteroscleroză

Medicul poate recomanda:

• ecografie Doppler, care măsoară fluxul de sânge și evidențiază îngustările;
• test de efort, util pentru evaluarea arterelor inimii.
• scorul de calciu coronarian, o investigație care detectează depunerile de calciu din arterele inimii înainte de apariția simptomelor; 
• angiografie, procedură imagistică ce oferă imagini detaliate ale arterelor și permite identificarea exactă a blocajelor.

Medicul alege investigația potrivită în funcție de vârstă, simptome și rezultatele analizelor. Nu toate persoanele au nevoie de teste complexe.

Tratamentul aterosclerozei

Ateroscleroza poate fi controlată. Obiectivul tratamentului este să încetinească evoluția bolii și să reducă riscul de infarct sau accident vascular cerebral.

Schimbări în stilul de viață

Intervențiile zilnice contează mult:

• adoptă o alimentație sanatoasă, bogată în legume, fructe, pește și uleiuri vegetale;
• limitează grăsimile animale, produsele procesate și zahărul;
• fă mișcare cel puțin 30 de minute în majoritatea zilelor săptămânii;
• renunță la fumat;
• monitorizează-ți greutatea și tensiunea.

Tratament medicamentos arteroscleroză

Dacă modificările stilului de viață nu sunt suficiente, medicul îți poate prescrie:

• statine, medicamente care reduc colesterolul LDL și stabilizează plăcile;
• antiagregante plachetare, precum aspirina în doze mici, ce reduc riscul formării cheagurilor;
• medicamente pentru tensiune;
• tratament pentru diabet, adaptat valorilor tale.

Aceste medicamente pot avea efecte adverse, precum dureri musculare în cazul statinelor sau risc crescut de sângerare în cazul antiagregantelor. De aceea, urmează schema exact cum ți-a recomandat medicul și mergi la controale periodice. Nu modifica dozele pe cont propriu.

Proceduri intervenționale

Dacă o arteră este sever îngustată, medicul poate recomanda:

• angioplastie cu montare de stent, procedură de cardiologie interventională prin care artera se lărgește și se menține deschisă;
• bypass coronarian, intervenție chirurgicală care creează o cale alternativă pentru sânge.
• curățarea chirurgicală a arterei carotide, atunci când riscul de accident vascular este mare.

Fiecare procedură implică beneficii și riscuri. Echipa medicală îți explică opțiunile și te ajută să iei o decizie informată.

Complicațiile posibile

Fără monitorizare și tratament, ateroscleroza poate duce la:

• infarct miocardic;
• accident vascular cerebral;
• afectarea severă a circulației la nivelul picioarelor;
• anevrism de aortă (dilatarea periculoasă a arterei principale);
• insuficiență cardiacă sau renală.

Aceste situații pot afecta calitatea vieții și necesită tratament complex. Prevenția și controalele regulate reduc considerabil riscul.

Prevenția: ce poți face concret?

• verifică anual colesterolul, glicemia și tensiunea, mai ales după 40 de ani;
• dacă ai rude cu boli cardiovasculare, discută cu medicul despre un plan personalizat de evaluare;
• adoptă obiceiuri sănătoase și menține-le pe termen lung;
• nu aștepta apariția simptomelor; programează un consult de specialitate dacă ai nelămuriri sau factori de risc multipli.

Întrebări frecvente

Pot avea ateroscleroză fără simptome?

Da. În majoritatea cazurilor, boala evoluează fără semne clare ani la rând. De aceea, controalele periodice și analizele de rutină ajută la depistarea precoce.

Se poate retrage placa de aterom?

De regulă, placa nu dispare complet, dar tratamentul corect și schimbările în stilul de viață pot stabiliza depunerile și pot preveni creșterea lor. Stabilizarea reduce riscul de rupere și formare a cheagurilor.

Cât de des ar trebui să merg la cardiolog?

Dacă nu ai factori de risc, un control la câțiva ani după 40 de ani poate fi suficient. Dacă ai hipertensiune, diabet, colesterol crescut sau istoric familial, medicul îți poate recomanda evaluări anuale sau mai frecvente.

Surse: 

https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/16753-atherosclerosis-arterial-disease

https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/arteriosclerosis-atherosclerosis/symptoms-causes/syc-20350569

https://www.healthline.com/health/atherosclerosis

www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK507799/