Coronarografie la Memorial Romania: în ce constă, avantaje, recomandări

Coronarografia este o investigație minim invazivă utilizată pentru vizualizarea arterelor coronare, vasele care transportă sânge și oxigen către mușchiul inimii. Procedura permite identificarea cu precizie a zonelor îngustate sau blocate și oferă medicului informații importante pentru alegerea tratamentului potrivit.

Investigația se realizează cu ajutorul unui cateter subțire, introdus printr-o arteră de la nivelul încheieturii mâinii sau al zonei inghinale. Prin cateter este administrată o substanță de contrast, iar arterele inimii devin vizibile cu ajutorul razelor X. Dacă este identificată o îngustare importantă, medicul poate continua, în anumite cazuri, cu angioplastie și montarea unui stent în cadrul aceleiași proceduri.

Ce este coronarografia?

Coronarografia, denumită și angiografie coronariană, este o componentă a cateterismului cardiac. Scopul său principal este evaluarea directă a arterelor coronare și stabilirea gradului în care circulația către inimă este afectată. În timpul investigației, imaginile obținute îi permit cardiologului să observe:

• localizarea exactă a unei îngustări;
• severitatea blocajului;
• numărul arterelor afectate;
• modul în care circulă sângele prin vase;
• existența unei obstrucții complete;
• necesitatea unui tratament intervențional sau chirurgical.

Coronarografia diferă de angiografia coronariană CT. Examenul CT este neinvaziv și poate fi util în anumite situații, însă coronarografia clasică permite atât evaluarea directă, cât și continuarea imediată cu tratament atunci când există o indicație clară. La Memorial România, investigația este realizată în cadrul departamentului Cardiologie intervențională, într-un laborator modern de angiografie și prin tehnici minim invazive.

Când poate fi recomandată coronarografia?

Medicul poate recomanda procedura atunci când simptomele și rezultatele investigațiilor sugerează existența unei boli coronariene semnificative. Coronarografia nu este, de regulă, prima investigație efectuată pentru orice disconfort toracic, ci este indicată după evaluarea riscului și a beneficiilor. Printre situațiile în care poate fi recomandată se numără:

• presiune sau durere în piept la efort;
• angină care apare în repaus sau se agravează;
• suspiciunea unui infarct miocardic;
• modificări identificate la electrocardiogramă;
• rezultate anormale la testul de efort;
• modificări observate la ecocardiografia de stres;
• rezultate sugestive la angiografia coronariană CT;
• insuficiență cardiacă fără o cauză clară;
• tulburări severe de ritm;
• evaluarea înaintea unor intervenții pe cord;
• reapariția simptomelor după angioplastie sau bypass.

În cazul infarctului miocardic, coronarografia poate fi realizată în regim de urgență pentru identificarea arterei blocate. Dacă situația permite, medicul poate continua imediat cu angioplastia, pentru restabilirea fluxului de sânge către mușchiul cardiac.

Cum se pregătește pacientul pentru procedură?

Pregătirea depinde de motivul pentru care este indicată investigația și de starea generală a pacientului. Înaintea unei coronarografii programate, echipa medicală oferă instrucțiuni privind alimentația, hidratarea și administrarea tratamentelor obișnuite. Evaluarea poate include:

• consultație cardiologică;
• electrocardiogramă;
• ecocardiografie;
• hemoleucogramă;
• teste de coagulare;
• evaluarea funcției renale;
• măsurarea glicemiei;
• verificarea grupei sanguine, dacă este necesar.

Pacientul trebuie să informeze medicul dacă:

• urmează tratament anticoagulant sau antiplachetar;
• utilizează medicamente pentru diabet;
• are boală renală;
• a avut reacții alergice la substanțe de contrast;
• prezintă tulburări de coagulare;
• are o infecție activă;
• utilizează suplimente sau tratamente fără prescripție.

În anumite cazuri poate fi necesară evitarea alimentelor pentru câteva ore. Dacă se administrează sedare, pacientul trebuie să organizeze transportul după externare și să nu conducă. Medicamentele nu trebuie întrerupte din proprie inițiativă.

Cum se desfășoară coronarografia?

Procedura se realizează într-un laborator de angiografie, în condiții sterile. Pacientul este monitorizat permanent, iar echipa urmărește ritmul cardiac, tensiunea arterială și nivelul oxigenului din sânge. În majoritatea cazurilor, pacientul rămâne conștient. Zona prin care este introdus cateterul este anesteziată local, iar un sedativ ușor poate fi administrat pentru reducerea anxietății.

Principalele etape sunt:

• dezinfectarea și anestezierea zonei de acces;
• puncționarea arterei radiale sau femurale;
• introducerea unei teci vasculare;
• avansarea cateterului până la arterele coronare;
• injectarea substanței de contrast;
• înregistrarea imaginilor din mai multe unghiuri;
• evaluarea îngustărilor;
• retragerea cateterului;
• oprirea sângerării la locul puncției.

În timpul injectării contrastului, pacientul poate resimți o senzație scurtă de căldură. Procedura este, în general, nedureroasă, însă trebuie semnalate imediat durerea în piept, lipsa de aer sau orice altă manifestare neobișnuită. O coronarografie diagnostică poate dura mai puțin de o oră, însă timpul se prelungește dacă este necesară angioplastia sau dacă anatomia arterelor este complexă. La Memorial România, coronarografia este realizată prin acces radial sau femural, în funcție de particularitățile cazului.

Ce se întâmplă dacă este descoperită o arteră îngustată?

Rezultatul coronarografiei este analizat de medicul cardiolog intervenționist. Tratamentul recomandat depinde de severitatea leziunii, simptome, numărul vaselor afectate și starea generală a inimii. Opțiunile pot include:

• tratament medicamentos;
• controlul factorilor de risc cardiovascular;
• angioplastie cu balon;
• implantarea unui stent;
• bypass aortocoronarian;
• investigații suplimentare.

Dacă este identificată o îngustare potrivită pentru tratament percutan, coronarografia poate continua cu angioplastie. Balonul este poziționat în zona afectată și umflat pentru dilatarea arterei, iar un stent poate fi implantat pentru menținerea vasului deschis. Această posibilitate este unul dintre avantajele importante ale coronarografiei: diagnosticul și tratamentul pot fi realizate în aceeași ședință, dacă pacientul este eligibil și și-a exprimat consimțământul pentru intervenție.

Care sunt avantajele coronarografiei?

Coronarografia oferă imagini directe și detaliate ale arterelor inimii, fiind una dintre cele mai precise metode de evaluare a bolii coronariene. Principalele avantaje sunt:

• identificarea exactă a arterelor afectate;
• evaluarea severității stenozelor;
• stabilirea rapidă a planului de tratament;
• posibilitatea efectuării angioplastiei în aceeași ședință;
• acces printr-o puncție de mici dimensiuni;
• lipsa unei incizii toracice;
• recuperare relativ rapidă;
• spitalizare scurtă în cazurile necomplicate;
• posibilitatea evaluării în regim de urgență.

În cazul unui infarct, coronarografia permite identificarea rapidă a arterei responsabile și poate fi urmată de o intervenție care restabilește circulația. În cazurile programate, rezultatele contribuie la alegerea între tratamentul medicamentos, angioplastie și bypass coronarian.

Ce riscuri pot apărea?

Coronarografia este, în general, o procedură sigură, însă implică anumite riscuri, deoarece presupune introducerea unui cateter într-un vas de sânge și utilizarea unei substanțe de contrast. Pot apărea:

• vânătaie sau sensibilitate la locul puncției;
• hematom;
• sângerare;
• infecție locală;
• reacție alergică la substanța de contrast;
• afectarea temporară a funcției renale;
• tulburări de ritm;
• lezarea unui vas de sânge;
• formarea unui cheag;
• infarct miocardic;
• accident vascular cerebral;
• necesitatea unei intervenții de urgență;
• deces, foarte rar.

Riscul individual poate fi mai ridicat la pacienții cu boală renală, diabet, alergii severe, tulburări de coagulare sau afecțiuni cardiovasculare avansate. Înaintea procedurii, medicul compară beneficiile așteptate cu riscurile posibile.

Ce recomandări trebuie respectate după coronarografie?

După procedură, pacientul rămâne sub supraveghere. Personalul medical verifică tensiunea, pulsul, locul puncției și circulația membrului utilizat pentru acces. După accesul radial, mobilizarea poate fi realizată mai repede. Dacă a fost utilizată artera femurală, poate fi necesar repausul la pat pentru câteva ore. La domiciliu se recomandă:

• menținerea curată și uscată a zonei de puncție;
• evitarea efortului intens;
• evitarea ridicării obiectelor grele;
• consumul de lichide, dacă medicul îl permite;
• respectarea tratamentului prescris;
• evitarea condusului pentru perioada indicată;
• prezentarea la control.

Pacientul trebuie să solicite ajutor medical dacă apar sângerare care nu se oprește, umflarea rapidă a zonei, durere severă, răcirea membrului, febră, durere în piept sau dificultăți de respirație.

Coronarografia este o investigație minim invazivă care permite evaluarea precisă a arterelor inimii și alegerea tratamentului adecvat, având avantajul că poate fi urmată imediat de angioplastie atunci când este identificată o îngustare semnificativă.

DISCLAIMER: Acest articol are un rol pur informativ și nu înlocuiește sfatul avizat al medicului specialist. Pentru evaluarea simptomelor cardiovasculare și stabilirea indicației de coronarografie, programează-te online pentru un consult de specialitate la Memorial România.

Întrebări frecvente despre coronarografie

1. Coronarografia este dureroasă?

Procedura se realizează sub anestezie locală. Pacientul poate simți presiune la introducerea cateterului și o senzație de căldură la administrarea contrastului, dar nu ar trebui să resimtă durere intensă.

2. Cât durează coronarografia?

O investigație diagnostică durează, de regulă, sub o oră. Durata poate crește dacă este efectuată angioplastie sau dacă sunt necesare manevre suplimentare.

3. Este obligatorie montarea unui stent?

Nu. Stentul este implantat doar dacă medicul identifică o îngustare semnificativă, potrivită pentru angioplastie. Unele cazuri sunt tratate medicamentos sau prin bypass.

4. Cât timp este necesară spitalizarea?

În cazurile programate și fără complicații, externarea poate avea loc în aceeași zi sau în ziua următoare. După angioplastie sau infarct, spitalizarea poate fi mai lungă.

5. Coronarografia și angiografia CT sunt același lucru?

Nu. Angiografia CT este o investigație neinvazivă realizată cu tomograful. Coronarografia presupune introducerea unui cateter și permite efectuarea imediată a angioplastiei, dacă există indicație.

BIBLIOGRAFIE

https://www.nhs.uk/tests-and-treatments/angiography/

https://www.nhs.uk/tests-and-treatments/angiography/what-happens/

https://www.nhs.uk/tests-and-treatments/angiography/risks/

https://www.nhlbi.nih.gov/health/heart-tests/cardiac-catheterization

https://www.mayoclinic.org/tests-procedures/coronary-angiogram/about/pac-20384904