Gastrectomia subtotală și totală – tot ce trebuie să știi

Ce este gastrectomia?

Gastrectomia este o intervenție chirurgicală majoră care constă în îndepărtarea totală sau parțială (subtotală) a stomacului.

Această procedură este indicată ca tratament de primă intenție al diverselor afecțiuni gastrice, precum cancerul gastric în stadiu incipient (cea mai frecventă indicație), ulcerele gastrice complicate sau alte patologii care compromit funcționarea normală a stomacului.

Dacă patologia pentru care se efectuează această intervenție este extinsă în suprafață și afectează și porțiunea inferioară a esofagului, aceasta poate fi îndepărtată în același timp operator. După excizia stomacului sau a unei părți din acesta, chirurgul reconectează tractul digestiv pentru a permite alimentelor să treacă în intestinul subțire.

Există două tipuri principale de gastrectomie. Decizia asupra intervenției chirurgicale potrivite depinde de localizarea exactă și extinderea în suprafață a leziunii gastrice:

• Totală – atunci când medicul chirurg îndepărtează stomacul în întregime; este indicată atunci când celulele canceroase gastrice sunt localizate în partea superioară sau medie a stomacului sau atunci când formațiunea tumorală este extinsă în tot stomacul.
• Subtotală (parțială) – atunci când medicul chirurg îndepărtează doar un segment al stomacului de obicei segmentul inferior. Această intervenție este frecvent utilizată în cazurile de cancer localizat în partea inferioară a stomacului.

Gastrectomia este o intervenție ce se efectuează sub anestezie generală, ceea ce înseamnă că pacientul va fi adormit pe tot parcursul operației. Durata procedurii poate varia între 3 și 8 ore, în funcție de tipul de gastrectomie efectuat. Etapele principale ale acestei intervenții sunt:

• Medicul specialist chirurg realizează una sau mai multe incizii în regiunea abdominală sau toracică – acestea pot fi incizii mari (în cazul abordului chirurgical clasic, deschis) sau mici (în abordul chirurgical laparoscopic).
• Medicul îndepărtează porțiunile afectate ale stomacului și esofagului.
• În cazul în care pacientul suferă de cancer gastric, medicul chirurg va exciza de asemenea și ganglionii limfatici din vecinătatea stomacului pentru a evalua extensia și stadializarea cancerului gastric. Acești ganglioni vor fi apoi examinați de către medicul anatomopatolog care va stabili dacă există celule modificate, tumorale, la respectivul nivel.
• Segmentele rămase intacte ale sistemului digestiv sunt apoi suturate pentru a asigura continuitatea tractului digestiv.
• În cele din urmă, medicul chirurg suturează plăgile chirurgicale prin aplicarea de agrafe, fire de sutură sau adezivi chirurgicali.

Când este recomandată gastrectomia?

Cele mai comune indicații pentru această intervenție chirurgicală sunt:

• Cancerul gastric – este principala indicație, în special pentru formațiunile tumorale localizate sau chiar avansate, dar care nu au metastazat încă la distanță.
• Ulcer gastric perforat sau hemoragic – în cazurile severe de boală, refractare la tratamentul medicamentos.
• Tumori benigne – câteva exemple sunt: polipii gastrici mari sau tumorile stromale gastrointestinale (GIST) care nu pot fi îndepărtate prin metode minim invazive.
• Cancerul esofagian – atunci când acesta este localizat în regiunea inferioară a esofagului, procesul tumoral implicând și celule gastrice.
• Patologii mai rare – precum sindromul Zollinger-Ellison, obstrucții gastrice severe ce nu pot fi tratate în alt mod.
• Obezitatea severă – este o indicație separată, intervenția chirurgicală pentru această patologie fiind clasată drept ”chirurgie bariatrică” și fiind diferită de cele utilizate în mod uzual.

Pregătire preoperatorie

Înaintea intervenției chirurgicale, pacientului i se vor recomanda o serie de investigații pentru a evalua starea sa generală de sănătate și capacitatea de a tolera procedura. De asemenea, pacientul va avea ocazia să întâlnească membrii echipei medicale care se vor ocupa de tratamentul său. Discuția detaliată despre intervenția chirurgicală și recuperarea postoperatorie este foarte importantă, deoarece informează pacientul în legătura cu tratamentul chirurgical și îi oferă așteptări realiste pentru perioada imediat următoare. De obicei, internarea în spital are loc în dimineața zilei operației sau cu o zi înainte. Durata spitalizării variază în funcție de tipul intervenției chirurgicale efectuate. În general, în cazul unei gastrectomii totale (îndepărtarea completă a stomacului), spitalizarea durează cel puțin 9 zile.

Investigațiile ce vor fi efectuate preoperator includ:

• Analize de sânge – analizează starea generală de sănătate și funcția renală (foarte importantă pentru siguranța anesteziei și a tratamentului postoperator);
• Electrocardiograma – verifică funcția cardiacă la momentul examinării;
• Ecografie cardiacă – verifică cinetica inimii;
• Teste funcționale respiratorii – obiectivează funcția plămânilor și exclude patologiile respiratorii asociate;
• Radiografie pulmonară – exclude posibilele infecții sau formațiuni pulmonare;
• Examinări imagistice (CT, IRM, ecografie) abdominale sau toraco-abdominale (atunci când este implicat și esofagul) – au rolul de a localiza și descrie leziunile gastrice, esofagiene și ganglionare;
• Examinări endoscopice – endoscopia digestivă superioară – pentru a localiza și vizualiza direct leziunile gastrice și esofagiene.

Pacientul va fi de asemenea instruit cu privire la câteva exerciții respiratorii și ale membrelor (mai ales inferioare) pe care va fi încurajat să le execute postoperator pentru a reduce riscul de complicații pulmonare postoperatorii și riscul de tromboză venoasă. Este esențial ca în urma discuției cu medicul chirurg curant, pacientul să înțeleagă modificările digestive postoperatorii și să fie pregătit pentru ajustările stilului de viață necesare.

Recuperarea postoperatorie

Vindecarea după o gastrectomie durează, de regulă, între 6 și 8 săptămâni, timp în care pacientul poate reveni treptat la activitățile obișnuite. Totuși, recuperarea completă poate dura până la un an postoperator.

După externare, este posibil ca pacientul să necesite sprijin din partea unei alte persoane pentru activitățile zilnice, până când se va putea descurca singur din nou. Odihna și răbdarea sunt esențiale în această perioadă; organismul are nevoie de timpul pentru a se adapta modificărilor suferite în urma intervenției chirurgicale.

 Alimentația trebuie reluată cu foarte mare atenție după operația de gastrectomie, ideal ghidată de un dietetician specializat. Inițial, pacientului i se va recomanda să înceapă cu alimente lichide, apoi cu alimente ușor digerabile, ajungând progresiv la o dietă solidă și echilibrată, proces care durează, în general, între 4 și 6 săptămâni. Pe termen lung, pacientul va fi nevoit să susțină anumite modificări permanente ale regimului său alimentar, incluzând consumul de cantități mici de alimente, repartizate în mai multe mese pe zi, pentru tot restul vieții.

Astenia fizică (oboseala), resimțită în perioada imediat următoare intervenției chirurgicale, este perfect normală. Cu toate acestea, plimbările zilnice ușoare sunt înalt recomandate. Acest lucru contribuie la o recuperare mai rapidă și reduce riscul de tromboză venoasă profundă (TVP).

Eforturile fizice intense și ridicarea de greutăți trebuie evitate timp de cel puțin 6 săptămâni postoperator.

Pacientul poate relua condusul doar după ce echipa medicală confirmă că este apt pentru acesta. De obicei, conducerea unui autovehicul este posibilă la 4–6 săptămâni de la intervenție, în funcție de evoluția recuperării. Reluarea activității profesionale este posibilă între 2 și 4 luni de la operație, în funcție de natura muncii desfășurate.

După gastrectomie, sistemul digestiv va funcționa diferit. Deși intervenția nu împiedică o viață activă și împlinită, pacientul va fi nevoie să își adapteze alimentația pentru a suplini nevoile postoperatorii. Deoarece intervenția chirurgicală aduce cu sine o serie de modificări anatomice și funcționale ale sistemului digestiv, acestea pot produce o serie de complicații sau simptome pe termen lung. Câteva exemple comune sunt: scăderea ponderală semnificativă, sindrom diareic, carențe nutriționale (în special de vitamine, motiv pentru care acestea vor trebui suplimentate), reflux gastroesofagian (sau reflux biliar, în cazul gastrectomiei totale), sindrom de evacuare gastrică rapidă (caracterizat prin trecerea rapidă a alimentelor în intestinul subțire) și stenoza anastomotică (îngustarea zonei de unire a tractului digestiv, care poate duce la blocarea alimentelor).

Viața fără stomac

Adaptarea la o viață fără stomac este posibilă, dar necesită o urmărire medicală periodică, atentă și o dietă foarte bine gestionată. În unele cazuri, tratamentele suplimentare pot fi necesare pentru a corecta dezechilibrele nutriționale. Evaluările medicale regulate sunt absolut esențiale pentru a monitoriza starea de sănătate a pacientului și a ajusta tratamentul nutrițional.

În cazul în care pacientul observă o scădere în greutate foarte rapidă, are dificultăți la înghițire (disfagie), resimte amețeli sau crampe imediat după alimentare sau pirozis (senzația de arsură în abdomenul superior), este înalt recomandat să consulte cât mai curând posibil medicul chirurg curant, deoarece acestea sunt semne ale instalării complicațiilor menționate anterior. Acestea beneficiază de tratamente eficiente care, dacă sunt instituite rapid, pot reduce riscul de reintervenție pe termen lung.

Bibliografie:

https://www.nhs.uk/tests-and-treatments/gastrectomy/recovery/

https://www.nhs.uk/tests-and-treatments/gastrectomy/what-is-a-gastrectomy/

https://www.cancerresearchuk.org/about-cancer/stomach-cancer/treatment/surgery/types

https://www.cancerresearchuk.org/about-cancer/stomach-cancer/treatment/surgery/before-your-operation

https://www.cancerresearchuk.org/about-cancer/stomach-cancer/treatment/surgery/after-surgery