Tendinita: cauze, simptome, diagnosticare și tratament

Tendonul este o bandă rezistentă de țesut care leagă mușchiul de os. De fiecare dată când îți miști brațul sau piciorul, tendonul transmite forța necesară pentru acea mișcare. Dacă îl suprasoliciți sau îl expui la microtraumatisme repetate, el se poate inflama sau deteriora. Așa apare tendinita.

Durerea specifică unui caz de tendinită care apare la umăr, cot, genunchi sau gleznă și nu dispare după câteva zile de repaus poate indica o problemă la nivelul tendonului. Poate ai observat că mișcările obișnuite au devenit inconfortabile.  Mai jos găsești informații clare despre ce înseamnă tendinita, de ce apare, cum o recunoști și ce opțiuni de tratament ai la dispoziție. 

Tendinita: clasificare

Există două situații frecvente:

• tendinita acută – inflamație recentă, cu durere și sensibilitate locală;
• tendinoza – modificare cronică a structurii tendonului, care apare după luni de suprasolicitare.

Uneori se inflamează și teaca tendonului, adică învelișul care îl protejează. Această situație se numește tenosinovită și provoacă durere la mișcări fine, cum ar fi închiderea pumnului. Cele mai afectate zone sunt:

• umărul (mai ales la persoanele care ridică frecvent brațele);
• cotul (de exemplu, „cotul jucătorului de tenis”);
• genunchiul;
• glezna și tendonul lui Ahile.

Cauzele tendinitei

În majoritatea cazurilor, tendinita apare din cauza suprasolicitării repetate. Nu este nevoie de un accident grav. Mișcările mici, repetate zilnic, pot fi suficiente.

Situații frecvente care duc la inflamația tendonului

• creșterea bruscă a intensității antrenamentelor;
• exerciții efectuate cu tehnică incorectă;
• munca repetitivă (folosirea mouse-ului, ridicarea obiectelor grele);
• postură incorectă menținută ore în șir;
• traumatisme directe.

De exemplu, dacă începi să alergi zilnic fără o perioadă de adaptare, tendonul lui Ahile poate deveni dureros după câteva săptămâni. Dacă ignori simptomele, există risc de complicații, inclusiv ruptură, așa cum se întâmplă în unele cazuri descrise în acest articol: Ruptura de tendon ahilean – opțiuni de tratament și recuperare

Factori care cresc riscul de tendinită

• vârsta peste 40 de ani;
• exces ponderal;
• diabet sau boli reumatologice;
• lipsa încălzirii înainte de efort;
• încălțăminte neadecvată;
• tratamente prelungite cu anumite medicamente, precum corticosteroizi.

Care sunt simptomele tendinitei?

Tendinita are un tipar destul de clar. Durerea apare local și se accentuează la mișcare. La început o simți doar la efort, apoi poate apărea și în repaus. Semnele frecvente includ:

• durere la palpare; apare sensibilitate crescută când apeși pe tendonul afectat; zona poate fi dureroasă chiar și la o atingere ușoară; indică inflamația locală a tendonului;
• disconfort care crește la mișcare; durerea se accentuează atunci când folosești articulația implicată; mișcările repetitive sau efortul agravează simptomele; în timp, poate limita activitățile obișnuite;
• ușoară umflare; zona din jurul tendonului poate deveni discret tumefiată; inflamația determină acumulare locală de lichid; umflarea este de obicei moderată, nu foarte evidentă;
• rigiditate matinală; articulația poate fi înțepenită după perioade de repaus, mai ales dimineața; mobilitatea se îmbunătățește treptat după ce începi să te miști; senzația este cauzată de inflamația și tensiunea tendonului;
• slăbiciune în zona afectată; forța musculară scade din cauza durerii și inflamației; poate deveni dificil să ridici, să împingi sau să apuci obiecte; slăbiciunea este mai evidentă la efort;
• uneori, senzație de frecare sau „scârțâit”; la mișcare poți simți sau auzi un sunet fin în zona afectată; acesta apare când tendonul inflamat alunecă greu prin teaca sa; fenomenul poartă numele de crepitație.

La umăr, ridicarea brațului deasupra capului devine dificilă. La genunchi, coborârea scărilor provoacă durere. La mână, prinderea obiectelor poate fi limitată. Dacă simți o durere bruscă, intensă, însoțită de un sunet de pocnitură și nu mai poți mișca articulația, solicită imediat ajutor medical. Aceasta poate indica o ruptură.

Cum se stabilește diagnosticul?

Nu te baza doar pe autoevaluare. Multe afecțiuni pot mima tendinita. De exemplu, durerea de genunchi poate fi provocată și de bursita, o inflamație a unui mic sac cu lichid din jurul articulației.

1. Consultul clinic

Medicul ortoped te va întreba:

• când a apărut durerea;
• ce activități o agravează;
• dacă ai suferit traumatisme recente.

Apoi va testa mobilitatea și forța musculară. De multe ori, aceste informații sunt suficiente pentru orientare.

2. Investigații imagistice

Pentru confirmare, medicul poate recomanda:

• ecografie musculo-scheletală – rapidă și utilă pentru a vedea inflamația;
• RMN (rezonanță magnetică) – oferă imagini detaliate, mai ales în cazuri persistente;
• radiografie – ajută la excluderea altor cauze.

Analizele de sânge apar rar în planul de investigații, doar dacă există suspiciune de boală inflamatorie generală.

Tratamentul tendinitei

Planul de tratament depinde de severitate și de durata simptomelor. În majoritatea cazurilor, medicii încep cu metode conservatoare. Poți aplica următorii pași încă de la primele simptome:

• redu activitatea care provoacă durere;
• aplică gheață 15–20 de minute, de 3–4 ori pe zi;
• folosește un bandaj elastic pentru susținere ușoară;
• ridică membrul afectat dacă este umflat.

Nu imobiliza complet articulația fără recomandare medicală. Lipsa mișcării poate prelungi recuperarea.

Tratament medicamentos

Medicul poate recomanda antiinflamatoare nesteroidiene pentru câteva zile. Acestea reduc durerea și inflamația, dar pot avea efecte adverse digestive sau cardiovasculare. Respectă doza indicată și nu prelungi tratamentul fără aviz medical. Gelurile antiinflamatoare aplicate local pot completa terapia orală.

Kinetoterapie și recuperare

Pentru rezultate stabile, kinetoterapia joacă un rol central. Un program personalizat, realizat în cadrul departamentului Kinetoterapie, poate include:

• exerciții excentrice (contracții controlate care întăresc tendonul);
• exerciții de flexibilitate;
• corectarea posturii;
• tehnici de terapie manuală;
• proceduri precum unde de șoc sau ultrasunete.

Exercițiile trebuie adaptate progresiv. Dacă forțezi prea repede, simptomele reapar.

Infiltrații și terapii avansate

În anumite situații, medicul poate recomanda infiltrații cu corticosteroid pentru reducerea inflamației. Acestea oferă ameliorare rapidă, dar nu se repetă frecvent, deoarece pot slăbi tendonul. O altă opțiune este terapia cu plasmă îmbogățită cu trombocite (PRP), care stimulează procesele de reparare. Indicația se stabilește individual.

Tratament chirurgical

Operația rămâne rar necesară. Se ia în calcul dacă:

• simptomele persistă peste 6–12 luni;
• tratamentele conservatoare nu dau rezultate;
• există rupturi parțiale sau complete.

În multe cazuri, medicii folosesc tehnici minim invazive, cum este artroscopia, care permite repararea tendonului prin incizii mici și recuperare mai rapidă.

Cât durează recuperarea?

Durata variază:

• forme ușoare: câteva săptămâni;
• forme moderate: 6–8 săptămâni;
• forme cronice: câteva luni.

Respectă indicațiile primite și revino la control dacă durerea persistă. Reluarea prematură a efortului crește riscul de recidivă.

Cum previi tendinita?

Prevenția începe cu obiceiuri simple:

• încălzește-te cel puțin 10 minute înainte de sport;
• crește progresiv intensitatea exercițiilor;
• fă pauze la activități repetitive;
• ajustează scaunul și biroul la o poziție corectă;
• menține o greutate corporală adecvată;
• lucrează cu un specialist pentru corectarea tehnicii sportive.

Dacă apare disconfort, nu îl ignora. O evaluare timpurie previne complicațiile.

Tendinita este o afecțiune frecventă, cauzată în principal de suprasolicitare, care poate evolua de la o simplă inflamație dureroasă la leziuni cronice dacă este ignorată. Recunoașterea timpurie a simptomelor, stabilirea unui diagnostic corect și aplicarea unui tratament adecvat – de la repaus și medicație antiinflamatoare până la kinetoterapie sau, rar, intervenție chirurgicală – sunt esențiale pentru o recuperare completă. Prin prevenție, adaptarea efortului și intervenție medicală la timp, riscul de complicații și recidivă poate fi redus semnificativ.

Disclaimer: Acest articol are un rol pur informativ și nu înlocuiește sub nicio formă sfatul avizat al medicului specialist. Dacă te confrunți cu manifestări posibil asociate acestei afecțiuni, programează-te pentru o investigație medicală amănunțită la Memorial România!

Întrebări frecvente (FAQ)

Tendinita se poate vindeca fără tratament?

Formele ușoare se pot ameliora cu repaus și măsuri simple. Totuși, dacă durerea persistă mai mult de câteva zile sau reapare frecvent, ai nevoie de evaluare medicală pentru a preveni cronicizarea.

Pot continua sportul dacă am tendinită?

Evită activitățile care provoacă durere. Medicul sau kinetoterapeutul îți va indica momentul potrivit pentru reluarea treptată a antrenamentelor.

Când ar trebui să merg la medic?

Programează un consult dacă durerea durează peste 5–7 zile, se agravează sau îți limitează mișcările zilnice. Mergi de urgență la medic dacă apare o durere bruscă și intensă, însoțită de pierderea mobilității.

Surse: 

https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/10919-tendonitis

https://medlineplus.gov/tendinitis.html

https://www.hss.edu/health-library/conditions-and-treatments/list/tendonitis

https://www.healthdirect.gov.au/tendinitis