Pregătirea pentru consultaţii și investigaţii

Recepţie medicală

Recepţia medicală se efectuează de către medicul de pe secţia pe care pacientul este internat, care va completa fișa medicală de internare a acestuia. Acest document atestă luarea efectivă a pacientului sub îngrijire medicală.

 

Pregătirea pentru investigaţiile din Ambulatoriu

 

Endoscopie digestivă superioară

Endoscopia este o explorare directă (la vedere) a primei părţi a tubului digestiv: esofagul, stomacul, pilorul, duodenul I și II. Pentru a fi vizualizate, se introduce prin cavitatea bucală endoscopul, un aparat flexibil sub forma unui furtun subţire din fibră optică care este dotat cu lumină și o cameră video minusculă.

Endoscopia este o procedură de diagnostic, dar și terapeutică. Astfel, conferă posibilitatea de a fi realizate multiple procedee terapeutice precum biopsii, extragere de polipi, extirpare de tumori mici, electrocoagulare, injectare de vase sângerânde și dilataţii de stenoze esofagiene.

Pentru efectuarea procedurii este obligatorie prezentarea unui test PCR COVID negativ (se va efectua un test rapid)

 

Indicaţii

Pacientul trebuie să nu mai mănânce cel puţin cu 6 ore înaintea explorării.

Orice pacient care va efectua o investigaţie endoscopică trebuie să aibă un consult medical general și o indicaţie pentru această explorare semnată de medicul curant.

Deoarece unii pacienţi suportă cu dificultate o asemenea investigaţie, uneori este necesară utilizarea unor substanţe analgo-sedative sau hipnotice de tipul Midazolamului sau Propofolului (utilizate numai după consultarea cu pacientul).

 

Complicaţii

Endoscopia digestivă superioară este o investigaţie cu un înalt coeficient de siguranţă pentru pacient, așa cum a fost statuat în toate tratatele și ghidurile medicale din lumea modernă. Cu toate acestea, este o investigaţie invazivă și există posibilitatea apariţiei unor complicaţii precum disfuncţii respiratorii, stări lipotimice, aspiraţie pulmonară, pneumonie sau infectare a unor proteze cardiace. Foarte rar, se pot produce perforaţii digestive, sângerări și hematoame.

Riscurile endoscopiei se manifestă mai ales la vârstnici, bolnavii de plămâni, pacienţii cardiaci și cei instabilii hemodinamic.

Din aceste motive, pacientul trebuie să fie informat și de riscurile ce decurg în urma acestei investigaţii, în așa fel încât orice explorare va fi efectuată doar cu consimţământul semnat al pacientului. De asemenea, pacientul își asumă, la rândul lui, riscurile gravităţii bolii lui, precum și a altor suferinţe cronice.

 

Colonoscopie

FORTRANS – ora 15:00

În ziua dinaintea explorării se poate mânca obișnuit doar până la ora 16:00. După această oră, nu mai este permisă decât ingestia de lichide limpezi, ceai îndulcit, apă minerală, cafea slabă și bomboane mentolate. În zilele anterioare explorării (1-2 zile) nu este recomandabil să se consume crudităţi, vegetale verzi, fructe (mai ales struguri, kiwi sau smochine), legume, roșii, cărbune medicinal, uleiuri laxative sau preparate cu fier.

Începând cu ora 16, cu o zi înaintea explorării, se beau, în decurs de 4-6 ore, 3 litri FORTRANS (un plic de FORTRANS se dizolvă într-un litru de apă), într-un ritm cât mai constant. Ritmul lent, constant, previne balonarea abdominală, greaţa și voma — aceasta din urmă nu este de dorit deoarece se poate pierde din substanţa activă. A doua zi dimineaţa, începând cu ora 7:00, se mai bea un litru FORTRANS în 6-8 ore.

În final, obiectivul este eliminarea unui scaun apos aproape limpede. În cazuri rare, dacă scaunul nu este apos, explorarea este dificil de efectuat și este bine de contactat telefonic personalul din laborator sau asistenta/medicul de salon înainte ca pacientul să vină la explorare. De asemenea, există posibilitatea ca pacientul să mai bea un litru de substanţă până când scaunul devine complet lichid.

 

Explorarea se face a doua zi după ora 15:00.

Pacientul trebuie să vină la examinare însoţit. De asemeni, trebuie să aibă în vedere următoarele :

• Va semna un consimţământ scris în care certifică acordul pentru explorare;
• Explorarea durează în medie 30 de minute;
• Dacă gustul soluţiei de pregătire este greu tolerabil se poate adăuga zeamă de lămâie, zahăr, suc rafinat de grapefruit sau portocale;
• Se efectuează medicaţie antialgică și/sau sedativă, și în acest caz nu are voie să conducă mașina timp de 4-6 ore după

 

Reţetă pentru farmacie:

• Rp
• Fortrans 1 cutie cu 4 pl
• 1 plic + 1l apă

 

Ecocardiografia transesofagiană

Ecocardiografia transesofagiană înseamnă examinarea cu ultrasunete a inimii dinspre esofag. Ca procedură se aseamănă cu endoscopia digestivă superioară. Pentru aceasta, pacientul trebuie să înghită o sondă cu diametrul de 8-10 mm. Înainte de introducerea acesteia, faringele este anesteziat cu un spray cu Xilină —în cazul pacienţilor care nu sunt alergici— sau ungerea sondei cu un gel pentru a putea permite o alunecare mai ușoară. Investigaţia durează aproximativ 20 de minute.

Examinarea se efectuează cu un aparat GE Vivid E9, cu sondă de ecocardiografie transesofagiană multiplană. Imaginile sunt stocate atât în EchoPac, cât și în baza de date a spitalului. La sfârșitul examinării, pacientul primește un raport scris și un CD cu imaginile înregistrate.

Cu ajutorul acesteia, cavităţile și valvele inimii, precum și vasele mari pot fi analizate mai bine, datorită apropierii sondei de aceste structuri (există structuri care pot fi vizualizate doar cu ajutorul acestei examinări, cum este cazul auriculul stâng). Pentru a confirma sau a exclude o tromboză în atrii sau în auriculul stâng, doar această examinare poate da răspunsul exact.

 

Indicaţii

 

Înainte de analiză

În ziua respectivă, pacientul nu va mânca și nu va bea nimic înainte cu 6 ore de investigaţie.

Se va monta o branulă la antebraţul drept.

Protezele dentare mobile vor fi scoase înainte investigaţiei.

 

În timpul investigaţiei

Pacientul dezbrăcat de la brâu în sus stă culcat pe partea stângă, cu mâna stângă sub cap și bărbia bine în piept. Pacientului i se aplică pe piele trei electrozi ECG pentru monitorizarea ritmului cardiac. Acesta nu trebuie să înghită saliva, ci să o lase să se scurgă pe o aleză ţinută în dreptul gurii. Pentru a nu mușca și deteriora sonda, pacientul va ţine între dinţi o piesă bucală din plastic prin care va fi introdusă sonda. Toate instrumentele folosite sunt sterilizate într-o soluţie dezinfectantă specială care ucide toate bacteriile și virusurile cunoscute, astfel încât să nu existe nicio posibilitate de infectare a pacientului.

După anestezierea faringelui, pacientul este rugat să înghită sonda. Chiar dacă nu mai simte limba și faringele, pacientul trebuie să procedeze ca și cum ar înghiţi, iar medicul îl ajută prin împingerea sondei în faringe.

Pe branula instalată la antebraţul drept, pacientul poate primi, la nevoie, un sedativ ușor (midazolam) intravenos pentru o sedare ușoară și de scurtă durată.

În timpul investigaţiei, pacientul trebuie să rămână cu bărbia în piept pentru ca întreaga salivă să se scurgă pe aleză, înghiţirea salivei antrenând mișcarea esofagului și dereglarea imaginii oferite de sondă, prelungind examinarea. De asemenea, pacientul trebuie să stea cât mai liniștit și să respire pe nas sau pe gură — orice mișcare a capului pacientului putând deregla imaginea oferită de sondă. În timpul investigaţiei, medicul examinează bidimensional și Doppler color cavităţile cardiace la aproximativ 30 de cm de arcada dentară în toate planurile posibile, iar la sfârșit, vizualizează aorta toracică și crosa aortei.

După ecografie, pacientul nu are voie să mănânce sau să bea nimic încă două ore, din cauza anestezierii faringelui și a pericolului de aspiraţie. De asemenea, în cazul investigaţiei în Ambulatoriu și a sedării cu midazolam, pacientul nu are voie să conducă mașina.

 

Complicaţii

În timpul probei pot apărea, la înghiţirea sondei, greaţă sau vărsătură. Alte reacţii observate rareori sunt următoarele: tulburări de ritm cardiac, bronhospasm, răgușeală, leziuni ușoare ale faringelui la trecerea sondei și puseu hipertensiv.

Incidente extrem de rare pot fi perforarea esogafului, ruptura unui anevrism de aortă sau a unor varice esofagiene preexistente și pneumonia de aspiraţie.

 

Pregătirea pentru investigaţii de imagistică

 

Angiocoronarografie CT

Pacientul trebuie să se prezinte cu rezultatele următoarelor analize: creatinină și uree. În cazul în care pacientul vine în urgenţă, este suficientă doar creatinina.

Cu 6-8 ore înainte de efectuarea investigaţiei, pacientul nu trebuie să consume alimente solide. Se recomandă să nu consume nici ceai, cafea, ciocolată, cola sau alte alimente și băuturi energizante în ziua examinării.

Pacienţii diabetici care urmează tratament cu Siofor sau alt medicament cu substanţe active + Metformin, trebuie să intrerupă această medicaţie 48h înainte de investigaţie şi 48h după investigaţie.

 

Notă pentru medicul trimiţător

Pentru examenele Cardio CT și coronaro CT este necesar ca ritmul cardiac să fie mai mic de 60 bpm, deoarece pacienţilor trebuie să le fie administrate preventiv betablocante. În cazul în care este contraindicată administrarea betablocantelor, se recomandă administrarea unui anxiolitic în dimineaţa efectuării examinării.

A nu se întrerupe tratamentul pentru diabet sau alte probleme cardiologice, decât la recomandarea medicului curant.

Pacientul trebuie să aducă în ziua examinării toate documentele medicale legate de afecţiunea cardiologică.