Procedura de angiografie la Memorial România: ce se întâmplă pas cu pas în sala de intervenție?

Dacă medicul ți-a recomandat o angiografie, este firesc să vrei să știi exact ce urmează. Mulți pacienți ajung în cabinet cu aceeași întrebare: „Ce se întâmplă, concret, în sala de intervenție?”. Informația corectă te ajută să reduci teama și să te pregătești mai bine.

La Memorial România, procedura de angiografie are loc într-un laborator special echipat, unde o echipă formată din medici și asistenți cu experiență te monitorizează permanent. În acest articol, îți explicăm pas cu pas cum decurge investigația, de la pregătire până la recuperare, astfel încât să știi la ce să te aștepți și să mergi la procedură cu mai multă încredere.

Ce este angiografia și de ce ți-o recomandă medicul?

Angiografia este o investigație minim invazivă prin care medicul vede interiorul vaselor de sânge cu ajutorul razelor X și al unei substanțe de contrast. Substanța de contrast este un lichid special care afișează vasele pe monitor, astfel încât medicul să observe dacă există îngustări, blocaje sau alte modificări.

Medicul introduce un tub subțire și flexibil, numit cateter, printr-o arteră de la nivelul încheieturii mâinii sau al zonei inghinale. Ghidează cateterul până la zona care trebuie analizată, iar tu rămâi conștient pe tot parcursul procedurii. În majoritatea cazurilor, angiografia are scop diagnostic.

De exemplu, dacă ai episoade repetate de durere în piept, medicul poate verifica arterele inimii pentru a vedea dacă sunt îngustate. Dacă suferi de hipertensiune arterială greu de controlat, angiografia poate evalua arterele care irigă rinichii. În cazul suspiciunii de accident vascular cerebral sau anevrism, medicul analizează vasele de la nivelul creierului.

Un avantaj important este faptul că medicul poate interveni imediat. Dacă identifică o îngustare importantă, poate dilata vasul cu un balonaș special și poate monta un stent, adică un mic tub metalic care menține artera deschisă. Astfel, rezolvi problema în aceeași ședință, fără o programare separată.

Cum te pregătești pentru angiografie?

Pregătirea începe cu o consultație cu specialiști din cadrul departamentelor Cardiologie intervențională și Imagistică medicală. Aceștia evaluează istoricul medical, analizele recente și tratamentele pe care le urmezi. De asemenea, îți recomandă analize de sânge pentru a verifica funcția rinichilor și coagularea. Rinichii trebuie să elimine substanța de contrast, iar sângele trebuie să se coaguleze normal după scoaterea cateterului.

Spune-i medicului dacă ai alergii, mai ales la iod sau la substanțe de contrast folosite anterior. Menționează toate medicamentele pe care le iei, inclusiv anticoagulantele sau tratamentul pentru diabet. În anumite situații, medicul ajustează dozele sau întrerupe temporar unele medicamente.

În ziua procedurii:

• vei respecta un repaus alimentar recomandat de 4–6 ore;
• vino cu analizele și documentele medicale relevante;
• poartă haine comode și evită bijuteriile,

Echipa de cardiologi si specialisti in imagistica medicala îți va explica din nou pașii și îți va cere să semnezi consimțământul informat după ce primești toate informațiile necesare.

Pasul 1: Intrarea în sala de angiografie

Când ajungi în laborator, asistenta îți verifică identitatea și indicația medicală. Îți montează o linie venoasă la nivelul brațului pentru administrarea de lichide sau medicamente. Te întinzi apoi pe masa de angiografie, iar echipa medicală va aplica electrozi pe piept pentru monitorizarea ritmului cardiac. 

Ți se măsoară tensiunea și nivelul oxigenului din sânge pe tot parcursul procedurii. Această monitorizare continuă permite reacții rapide în orice situație. Dacă te confrunți cu anxietate, spune acest lucru. Medicul îți poate administra un sedativ ușor care te relaxează, fără să te adoarmă complet. Astfel, vei putea comunica și urma instrucțiunile simple pe care ți le oferă echipa.

Pasul 2: Alegerea și pregătirea zonei de acces

Medicul alege locul prin care va introduce cateterul. De cele mai multe ori, folosește artera radială de la încheietura mâinii. În alte situații, poate alege artera femurală din zona inghinală. După ce dezinfectează pielea, va fi injectat un anestezic local. Așadar,  vei simți o mică înțepătură, după care această zonă va amorți. 

Va fi introdus un ac fin în arteră și plasată apoi o teacă subțire prin care se va ghida cateterul. Este important să știi că nu vei simți deplasarea cateterului prin vase. Pereții arterelor nu au receptori pentru durere în interior, iar procedura se desfășoară sub control imagistic permanent. Abordarea prin pătrunderea la nivelul încheieturiii pacientului permite, în multe cazuri, mobilizare mai rapidă după intervenție și un risc mai mic de sângerare locală.

Pasul 3: Vizualizarea vaselor de sânge

După ce poziționează cateterul în zona dorită, medicul va injectează substanța de contrast. În acel moment, este posibil să simți o senzație de căldură care se răspândește în corp sau un gust metalic. Senzația durează câteva secunde și dispare spontan. Acest pas îi permite medicului să realizeze mai multe imagini din unghiuri diferite, pentru a vedea clar traseul și calibrul vaselor. 

Dacă, de exemplu, investighează arterele inimii, îți poate cere să ții respirația câteva secunde pentru imagini stabile. Pe monitor, vasele apar clar conturate. Medicul caută zone îngustate (numite stenoze), blocaje complete sau dilatații anormale ale peretelui vascular, cunoscute sub numele de anevrisme.

Pasul 4: Intervenția terapeutică, dacă este necesar

Dacă angiografia arată o îngustare importantă, medicul poate continua imediat cu tratamentul. Introduce un balon foarte mic în zona afectată și îl umflă controlat pentru a lărgi artera. Această procedură se numește angioplastie. În multe situații, medicul montează apoi un stent. Stentul este o plasă metalică fină care rămâne în interiorul vasului și îl menține deschis.

După montare, sângele circulă mai ușor, iar simptomele, cum ar fi durerea în piept la efort, se pot ameliora. Pentru vasele cerebrale sau alte teritorii vasculare, medicul poate aplica tehnici specifice, adaptate fiecărui caz. Echipa medicală îți explică fiecare etapă și te ține informat. Comunicarea directă contribuie la siguranță și confort.

Pasul 5: Încheierea procedurii și supravegherea

La final, medicul retrage cateterul și aplică presiune la locul de puncție pentru a opri sângerarea. Uneori folosește un dispozitiv special de închidere a arterei. Dacă accesul a fost la nivelul încheieturii, vei purta un dispozitiv compresiv câteva ore. Dacă accesul a fost femural, va trebui să stai întins, cu piciorul nemișcat, o perioadă mai lungă.

Vei fi apoi transferat într-o zonă de supraveghere. Personalul medical dedicat cazului tău îți va monitoriza tensiunea arterială, pulsul cardiac și starea generală de sănătate pe care o prezinți, după finalizarea angiografiei. Durata totală a procedurii variază între 15 și 60 de minute, iar dacă medicul efectuează și tratament, poate dura mai mult.

Recuperarea după angiografie

În majoritatea cazurilor, rămâi sub observație câteva ore sau peste noapte, în funcție de complexitatea procedurii și de starea ta generală. Recomandarile noastre pentru acasa: 

• hidratează-te bine după intervenție, dacă medicul nu îți recomandă restricție de lichide; apa ajută la eliminarea substanței de contrast prin rinichi;
• evită efortul fizic intens și ridicarea de greutăți timp de câteva zile;
• nu conduce în prima zi, mai ales dacă ai primit sedative în timpul angiografiei; 
• menține zona de puncție curată și uscată;
• urmărește eventuale semne precum sângerarea persistentă, umflăturile dureroase sau amorțeala membrului;
• dacă observi astfel de simptome, contactează imediat medicul.

Majoritatea pacienților revin la activitățile obișnuite în câteva zile, pentru utilizare uzuală a brațului sau piciorului implicat.

Riscuri și măsuri de siguranță

Angiografia are un profil bun de siguranță atunci când o efectuează echipe cu experiență. Totuși, trebuie să cunoști posibilele riscuri. Cele mai frecvente sunt minore:

• vânătaie la locul de puncție;
• disconfort local;
• reacție ușoară la substanța de contrast.

În cazuri rare, pot apărea reacții alergice mai importante, afectarea temporară a funcției renale sau aritmie cardiacă în timpul procedurii. Medicul reduce aceste riscuri prin evaluare atentă înainte de intervenție, dozare corectă a substanței de contrast și monitorizare continuă. Dacă ai boli renale, diabet sau alte afecțiuni cronice, discută deschis cu echipa medicală. Adaptarea planului la particularitățile tale crește siguranța procedurii.

De ce să alegi Memorial România?

La Memorial România, beneficiezi de o echipă multidisciplinară care colaborează pentru a stabili cea mai potrivită strategie de diagnostic și tratament. Specialiștii din cardiologie, neurologie și imagistică lucrează integrat, astfel încât fiecare decizie se bazează pe o evaluare completă. 

Laboratorul de angiografie utilizează echipamente performante care oferă imagini clare și controlează atent expunerea la radiații. Pentru urgențe cardiovasculare sau neurologice, echipa intervine rapid, iar coordonarea eficientă scurtează timpul până la tratament. Dacă ai primit recomandare pentru angiografie sau ai simptome care necesită evaluare, programează o consultație. Discută cu medicul, pune întrebări și ia o decizie informată.

Disclaimer: Acest material are un scop strict informativ și nu substituie în niciun fel recomandările sau indicațiile unui medic specialist. Dacă urmează să efectuezi o procedură de angiografie sau ai nevoie de evaluare medicală, programează-te pentru o consultație de specialitate la Memorial România!

Întrebări frecvente (FAQ)

Este angiografia periculoasă?

În majoritatea cazurilor, angiografia decurge fără complicații. Riscurile există, ca la orice procedură medicală, dar echipa le reduce prin evaluare atentă și monitorizare permanentă. Discută cu medicul despre istoricul tău medical pentru o estimare personalizată a riscurilor.

Cât durează internarea după angiografie?

Pentru o angiografie diagnostică simplă, poți pleca acasă în aceeași zi sau a doua zi. Dacă medicul efectuează și o intervenție, perioada de supraveghere poate fi mai lungă. Medicul stabilește durata în funcție de evoluția ta.

Pot mânca normal după procedură?

De regulă, poți relua alimentația la câteva ore după intervenție, dacă nu apar greață sau alte simptome. Medicul îți oferă recomandări adaptate stării tale și eventualelor boli asociate.

Surse: 

https://www.mayoclinic.org/tests-procedures/coronary-angiogram/about/pac-20384904

https://www.nhsinform.scot/tests-and-treatments/surgical-procedures/cardiac-catheterisation-and-coronary-angiography/

https://www.nhs.uk/tests-and-treatments/angiography/what-happens/