Care sunt simptomele atacului de panică și cum se manifestă un episod?

Atacul de panică este una dintre cele mai copleșitoare experiențe pe care le poate traversa o persoană, fiind caracterizat printr-o apariție bruscă și intensă a unei frici paralizante sau a unui disconfort extrem. Deși, din punct de vedere medical, atacul de panică nu pune viața în pericol în mod direct, senzațiile fizice resimțite sunt atât de violente încât mulți pacienți ajung la camerele de gardă convinși că suferă un eveniment cardiac major.

Un atac de panică atinge de obicei intensitatea maximă în aproximativ 10 minute și se poate calma treptat, lăsând însă în urmă o stare de epuizare profundă. Te invităm să descoperi în rândurile de mai jos care sunt mecanismele din spatele acestor episoade, cum le poți diferenția de alte afecțiuni și ce măsuri poți lua pentru a gestiona anxietatea severă.

Ce este un atac de panică?

Atacul de panică este o reacție de tip „luptă sau fugi” declanșată eronat de sistemul nervos în absența unui pericol real. În mod normal, acest mecanism ne protejează în situații de risc, însă în cazul atacului de panică, creierul trimite semnale de alarmă fără un motiv obiectiv. Această descărcare masivă de adrenalină produce o cascadă de reacții fiziologice care pot fi extrem de înfricoșătoare.

Din punct de vedere medical, atacurile de panică pot fi singulare (declanșate de un stres extrem, oboseală sau consumul de substanțe) sau pot face parte dintr-o tulburare de panică, situație în care episoadele sunt recurente și însoțite de o frică persistentă de apariția unui nou atac. Este important de menționat că atacul de panică nu este o dovadă de slăbiciune de caracter, ci o manifestare a unui dezechilibru temporar în procesarea semnalelor de stres.

Care sunt simptomele fizice ale atacului de panică?

Manifestările fizice sunt, de cele mai multe ori, motivul pentru care persoana devine extrem de speriată. Acestea apar brusc și se pot combina în diverse moduri:

• palpitații și tahicardie: senzația că inima are un ritm neregulat și bate cu putere;
• dificultăți de respirație (dispnee): senzația de sufocare, nod în gât sau incapacitatea de a trage aer suficient în piept;
• presiune sau dureri în piept: manifestări ale unui atac de panică adesea confundate cu simptomele anginei pectorale sau ale infarctului;
• tremurături și frisoane: reacții musculare necontrolate, adesea însoțite de valuri de căldură sau transpirații reci;
• amețeală și vertij: senzația de instabilitate sau de leșin iminent;
• simptome digestive: greață, crampe abdominale sau senzație de disconfort gastric intens;
• pareztezii: senzații de amorțeală sau furnicături, în special la nivelul mâinilor, picioarelor sau în jurul gurii.

Cum se manifestă un atac de panică la nivel psihic?

Pe lângă reacțiile corpului, atacul de panică aduce cu sine o serie de distorsiuni cognitive și frici intense:

• frica de moarte iminentă: convingerea absolută că inima se va opri sau că respirația va înceta;
• frica de a pierde controlul: senzația că persoana va realiza o acțiune necontrolată și involuntară în public;
• derealizarea: senzația că mediul înconjurător este ireal, ca și cum persoana privește un film sau se află într-un vis;
• depersonalizarea: senzația de detașare de propriul corp, ca și cum persoana se observă din exterior.

Aceste simptome psihice sunt cele care alimentează cercul vicios al panicii: simptomele fizice produc frică, iar frica produce și mai multă adrenalină, intensificând simptomele fizice.

Cât durează și cum evoluează un episod de panică?

Un atac de panică debutează brusc, fără avertisment. De cele mai multe ori, intensitatea atinge un platou în primele 10-15 minute. Durata totală a unui episod rareori depășește 30 de minute, deși senzația subiectivă a timpului poate fi mult dilatată pentru cel care suferă.

După ce simptomele acute dispar, persoana rămâne adesea cu o stare de oboseală extremă, dureri musculare cauzate de tensiunea acumulată și o stare de hipervigilență (teama că episodul s-ar putea repeta). Această teamă de recidivă este cunoscută sub numele de „anxietate anticipatorie”.

Diferența dintre atacul de panică și atacul de cord

Aceasta este una dintre cele mai frecvente preocupări în cadrul serviciilor de urgență. Deși simptomele se pot suprapune, există câteva diferențe cheie:

• în cazul unui atac de panică: durerea de piept este adesea ascuțită, localizată într-un punct fix și se ameliorează pe măsură ce panica scade; respirația este rapidă și superficială (hiperventilație);
• în cazul unui atac de cord: durerea se manifestă de obicei sunt forma unei presiuni zdrobitoare, ce poate radia către brațul stâng, gât sau mandibulă; durerea nu trece odată cu relaxarea și este adesea declanșată de efort fizic.

Indiferent de aceste distincții, orice durere toracică nouă sau severă trebuie evaluată de un medic pentru a exclude orice cauză organică - Programări online la Memorial România. 

Ce este indicat pentru gestionarea unui atac de panică?

Dacă simți că un atac de panică se instalează, există câteva metode validate pentru a-i reduce intensitatea:

• respirația controlată: inspiră pe nas timp de 4 secunde, menține aerul în plămâni pentru alte 2 secunde și expiră lent pe gură timp de 6 secunde; această tehnică semnalizează sistemului nervos că nu există un pericol iminent;
• tehnica de ancorare (5-4-3-2-1): identifică cinci obiecte pe care le vezi, patru pe care le poți atinge, trei pe care le auzi, două pe care le poți mirosi și unul pe care îl poți gusta; această abordare a unui atac de panică te poate readuce în prezent;
• recunoașterea stării: repetă-ți în gând: „este doar un episod de anxietate; nu voi muri; inima mea este sănătoasă; va trece în câteva minute”;
• evitarea deplasării: dacă este posibil, nu părăsi locul în care te afli.

Când trebuie consultat medicul?

Atacul de panică este un semnal al corpului că resursele de adaptare la stres sunt epuizate. Evaluarea medicală este esențială pentru a exclude afecțiuni care pot mima panica, cum ar fi:

• afecțiuni tiroidiene (hipertiroidism);
• aritmii cardiace;
• hipoglicemia;
• dezechilibrele electrolitice.

Dacă atacurile devin frecvente, afectează calitatea somnului, performanța la locul de muncă sau viața socială, intervenția unui specialist în consiliere psihologică este necesară. Abordarea modernă implică o combinație de psihoterapie (în special terapia cognitiv-comportamentală) și, în unele cazuri, tratament medicamentos prescris de medicul psihiatru.

Atacul de panică este un simptom complex și extrem de tulburător, însă cu ajutorul informațiilor corecte și al unui suport medical adecvat, acesta poate fi gestionat cu succes. Tratamentul eficient depinde de identificarea corectă a factorilor declanșatori, fie că aceștia sunt de natură psihologică, fizică sau legați de stilul de viață.

În formele ușoare, tehnicile de respirație, gestionarea stresului și odihna pot aduce o ameliorare semnificativă, însă atacurile persistente sau cele care provoacă o frică constantă necesită o evaluare medicală amănunțită pentru a exclude alte cauze și pentru a stabili un plan terapeutic care să redea pacientului controlul asupra propriei vieți.

Disclaimer: Acest articol are un rol pur informativ și nu înlocuiește sub nicio formă sfatul avizat al medicului specialist. Simptomele atacului de panică pot mima afecțiuni medicale grave; prin urmare, dacă te confrunți cu manifestări noi sau severe, în special dureri toracice sau dificultăți de respirație, programează-te pentru o investigație medicală amănunțită la Memorial România sau contactează serviciile de urgență.

Întrebări frecvente (FAQ)

Atacul de panică poate cauza un infarct?

Nu direct. Inima unei persoane sănătoase este capabilă să reziste la ritmul ridicat din timpul panicii. Totuși, stresul cronic pe care îl generează anxietatea netratată poate fi un factor de risc cardiovascular pe termen lung.

Este atacul de panică o boală psihică gravă?

Nu, este o manifestare clinică a anxietății. Cu tratament adecvat, majoritatea persoanelor scapă complet de aceste episoade sau învață să le gestioneze astfel încât să nu le mai afecteze viața.

Pot trata atacul de panică doar cu remedii naturiste?

Ceaiurile calmante (tei, lavandă, magneziu) pot ajuta în stări de agitație ușoară, însă în cazul atacurilor de panică severe, acestea sunt adesea insuficiente fără terapie sau medicație specifică.

Surse: 

https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/panic-attacks/symptoms-causes/syc-20376021

https://www.betterhealth.vic.gov.au/health/conditionsandtreatments/panic-attack

https://www.nhs.uk/mental-health/conditions/panic-disorder/

https://www.nimh.nih.gov/health/publications/panic-disorder-when-fear-overwhelms

https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/4451-panic-attack-panic-disorder

https://www.health.harvard.edu/mind-and-mood/panic-attacks-recognizing-and-managing-panic-attacks-and-preventing-future-attacks