Psihiatrie pediatrică

Despre psihiatria pediatrică

Psihiatria pediatrică (pentru copii) este o ramură specializată a medicinei care se concentrează pe diagnosticarea și tratarea tulburărilor mentale, emoționale și comportamentale la copii și adolescenți. Psihiatrii pediatri sunt instruiți să înțeleagă dezvoltarea complexă a creierului și efectele acestuia asupra comportamentului și emoțiilor copilului.

Ce afecțiuni tratează psihiatria pediatrică?

• Tulburare cu deficit de atenție/hiperactivitate (ADHD)

O tulburare comună de neurodezvoltare, caracterizată prin modele persistente de neatenție și/sau hiperactivitate-impulsivitate.

• Tulburări din spectrul autismului

Un grup de tulburări de dezvoltare care afectează interacțiunea socială, comunicarea și comportamentul, necesitând adesea diagnostic și intervenție precoce.

• Tulburări de anxietate

Include tulburarea de anxietate generalizată, anxietatea de separare, tulburarea de anxietate socială și tulburarea de panică, care sunt frecvente în rândul copiilor și adolescenților.

• Tulburări depresive

Afecțiuni precum tulburarea depresivă majoră sau tulburarea depresivă persistentă (distimia) care pot afecta starea de spirit, energia și interesul pentru activități ale copiilor.

• Tulburare bipolară

O tulburare de dispoziție caracterizată prin episoade alternante de depresie și manie sau hipomanie, prezentându-se adesea diferit la copii decât la adulți.

• Tulburare obsesiv-compulsivă

O afecțiune marcată de gânduri repetitive nedorite (obsesii) și acțiuni (compulsii).

• Tulburare de stres post-traumatic

O afecțiune care se poate dezvolta după ce un copil experimentează sau este martor la un eveniment traumatic.

• Tulburări de alimentație

Afecțiuni precum anorexia nervoasă, bulimia nervoasă și tulburarea de alimentație excesivă, care sunt semnificative în populațiile pediatrice.

• Tulburări de conduită

Caracterizate prin comportament agresiv sau antisocial la copii și adolescenți, ducând adesea la dificultăți în interacțiunile școlare și sociale.

• Tulburări de tic și sindrom Tourette

Mișcări și vocalizări involuntare, care pot afecta funcționarea socială.

Investigatii de specialitate

• Interviuri și evaluări clinice

Un istoric detaliat luat atât de la copil, cât și de la familia acestuia pentru a evalua etapele de dezvoltare, interacțiunile sociale, reglarea emoțională și problemele comportamentale.

Testare psihologică
Teste standardizate, cum ar fi testele de inteligență (de exemplu, scale Wechsler), evaluări ale comportamentului sau chestionare de bunăstare emoțională (de exemplu, Lista de verificare a comportamentului copilului).

• Scanările RMN și CT neuroimagistice

pot fi utilizate pentru a exclude anomaliile structurale ale creierului dacă există îngrijorări cu privire la afecțiunile neurologice.

Electroencefalograma (EEG)
Utilizată în cazurile de suspiciune de tulburări convulsive sau pentru a exclude alte afecțiuni neurologice care se pot manifesta în mod similar cu tulburările psihice.

• Testare genetică

În cazurile în care sunt suspectate sindroame sau afecțiuni genetice, cum ar fi sindromul X fragil sau sindromul Rett, testarea genetică poate fi indicată.

• Teste de sânge

Pentru a exclude afecțiunile metabolice sau endocrine care ar putea prezenta simptome psihiatrice, cum ar fi tulburări tiroidiene, anemie sau deficiențe de vitamine.

• Observarea comportamentală

Monitorizarea atentă a comportamentului copilului în diferite medii (școală, casă etc.) poate oferi informații valoroase asupra stării psihiatrice a copilului.

Abordări terapeutice în psihiatrie pediatrică

Farmacoterapia

• Stimulante (metilfenidat, amfetamine) : Utilizate pentru ADHD pentru a crește concentrarea și a controla impulsivitatea.
• Antidepresive (de exemplu fluoxetina, sertralina) : pentru tratarea anxietății și a depresiei.
• Antipsihotice (risperidonă, aripiprazol) : pentru tulburări severe de dispoziție, psihoză sau tulburări de comportament perturbatoare.
• Stabilizatori de dispoziție (litiu, valproat) : Utilizați pentru tulburarea bipolară pentru a stabiliza schimbările de dispoziție.
• Antipsihotice atipice : În cazurile de tulburări ale spectrului autist, în special pentru iritabilitate și agresivitate.

Psihoterapie

• Terapia cognitiv-comportamentală : o terapie structurată care îi ajută pe copii să recunoască și să schimbe tiparele de gândire negative, utilă în tratarea anxietății și depresiei.
• Terapia de familie : Ajută familiile să înțeleagă și să gestioneze starea de sănătate mintală a copilului prin îmbunătățirea abilităților de comunicare și de rezolvare a problemelor.
• Terapia prin joc : O formă de psihoterapie în care copiii își exprimă sentimentele și gândurile prin joc, utilă în special pentru copiii mai mici.
• Terapia prin expunere : pentru tratarea fobiilor, a tulburărilor de anxietate și a PTSD, în care copiii sunt expuși treptat la situații de teamă într-un mediu controlat.

Intervenții educaționale

• Sprijin în școală, inclusiv servicii de educație specială, intervenții comportamentale și sprijin pentru ADHD, tulburări de învățare și tulburări din spectrul autismului.

Intervenții comportamentale

• Tehnici precum mindfulness, terapia prin artă și exercițiile de relaxare pot fi uneori integrate în tratamentul copiilor, în special în gestionarea anxietății și a stresului.

Terapii alternative și complementare

• Tehnici precum mindfulness, terapia prin artă și exercițiile de relaxare pot fi uneori integrate în tratamentul copiilor, în special în gestionarea anxietății și a stresului.