Anevrismul de aortă: cauze, simptome și opțiuni de tratament

Anevrismul de aortă reprezintă o dilatare anormală a aortei, cea mai mare arteră din corp, care transportă sângele de la inimă către organe și țesuturi. Atunci când peretele acestei artere slăbește, zona afectată se lărgește treptat, iar riscul de complicații crește odată cu dimensiunea anevrismului.

De multe ori, anevrismul nu provoacă simptome și este descoperit întâmplător, în timpul unei ecografii sau al unui computer tomograf efectuat pentru alt motiv. Tocmai de aceea, controalele regulate și evaluarea factorilor de risc contează. Dacă ai peste 60–65 de ani, fumezi sau ai în familie cazuri similare, merită să discuți cu un medic despre investigații preventive.

Ce este anevrismul de aortă și când devine periculos?

Medicii definesc anevrismul ca o creștere a diametrului aortei cu peste 50% față de valorile normale. Aorta are mai multe segmente: porțiunea care pleacă din inimă (aorta ascendentă), arcul aortic, segmentul toracic descendent și aorta abdominală. Pentru orientare, aorta abdominală are în mod obișnuit un diametru de aproximativ 2 cm. 

Dacă ajunge la un dimetru de 3 cm sau mai mult, vorbim despre un anevrism. În cazul aortei toracice, valorile diferă în funcție de constituție și sex. Riscul principal este ruptura sau disecția. Disecția înseamnă separarea straturilor peretelui aortic, o complicație gravă care necesită intervenție rapidă.

Probabilitatea acestor evenimente crește pe măsură ce anevrismul se mărește sau dacă diametrul crește rapid într-un interval scurt, de exemplu, la peste 5 mm în câteva luni. Dacă investigațiile arată o dilatare a aortei, este important consultul de specialitate la Cardiologie. Medicul va evalua dimensiunea, localizarea și ritmul de creștere, propunând un plan clar de monitorizare sau tratament.

Cauzele și factorii de risc ai anevrismului de aortă

Anevrismul apare atunci când peretele aortei își pierde rezistența. Presiunea sângelui acționează zilnic asupra vasului, iar în timp zona slăbită se dilată. Una dintre cauzele frecvente este ateroscleroza, adică depunerea de grăsimi pe pereții arterelor. Aceste depozite rigidizează vasele și le fragilizează. Dacă ai colesterol crescut, discută cu medicul despre controlul valorilor și despre modificări alimentare. Găsești aici informații utile: Colesterol – tipuri, valori normale și alimente recomandate.

Hipertensiunea arterială contribuie și ea la apariția anevrismului. O tensiune crescută menținută ani la rând forțează pereții aortei. În practică, mulți pacienți cu anevrism au istoric de tensiune necontrolată. Fumatul reprezintă un factor de risc major. Substanțele din tutun afectează structura peretelui vascular și accelerează degradarea acestuia. Renunțarea la fumat reduce riscul de progresie.

Vârsta înaintată crește probabilitatea apariției anevrismului, deoarece vasele își pierd treptat elasticitatea. Bărbații peste 65 de ani prezintă un risc mai mare pentru anevrismul abdominal, însă femeile pot avea un risc mai mare de ruptură la dimensiuni similare.

Există și situații în care componenta genetică joacă un rol important. Dacă un părinte sau un frate a avut anevrism de aortă, discută cu medicul despre screening. Anumite boli ereditare care afectează țesutul conjunctiv, adică structura de susținere a vaselor, pot favoriza apariția dilatării. Diabetul zaharat tip 2 se asociază frecvent cu boli cardiovasculare și factori de risc multipli. Dacă ai acest diagnostic, este important să îți monitorizezi atent starea generală și valorile metabolice. 

Simptomele anevrismului de aortă

Anevrismul de aortă abdominală

În majoritatea cazurilor, anevrismul abdominal nu provoacă simptome. Medicul îl descoperă la o ecografie de rutină sau la un examen imagistic efectuat pentru dureri abdominale fără legătură directă. Uneori apar manifestări precum:

• durere surdă și persistentă în abdomen sau în zona lombară;
• senzație de pulsație în abdomen, mai ales la persoanele slabe.

Dacă anevrismul se rupe, simptomele apar brusc: durere intensă în abdomen sau spate, amețeală, slăbiciune accentuată, stare de leșin. Aceasta este o urgență medicală și impune prezentarea imediată la spital.

Anevrismul de aortă toracică

Anevrismul toracic poate rămâne mult timp tăcut. Când devine voluminos, poate apărea durere în piept sau între omoplați, tuse persistentă, răgușeală sau dificultate la înghițire. Aceste simptome apar deoarece aorta dilatată apasă pe structurile din jur. În unele situații, afectarea porțiunii apropiate de inimă duce la probleme ale valvei aortice, ceea ce poate provoca oboseală la efort și respirație dificilă. Nu ignora aceste semne. Programează un consult și cere o evaluare completă.

Cum se diagnostichează anevrismul de aortă?

Diagnosticul se bazează pe investigații imagistice. Ecografia abdominală reprezintă metoda de screening pentru anevrismul abdominal. Este rapidă, nedureroasă și oferă informații suficiente pentru depistare. Pentru măsurători detaliate, medicul recomandă frecvent un examen de tip CT – tomografie computerizată.

Această investigație creează imagini detaliate ale aortei și permite evaluarea exactă a diametrului și a formei anevrismului. În planificarea unei intervenții, CT-ul oferă date precise despre anatomia vaselor. În anumite cazuri, medicul utilizează RMN-ul sau o ecocardiografie (ecografie cardiacă), mai ales pentru segmentul toracic și pentru evaluarea valvei aortice. Screeningul este recomandat bărbaților peste 65 de ani care au fumat, precum și persoanelor cu istoric familial. Dacă te încadrezi în aceste categorii, discută activ cu medicul tău și solicită o evaluare.

Monitorizare și tratament medicamentos

Nu orice anevrism necesită operație imediată. Dacă diametrul este sub pragurile considerate de risc și nu există simptome, medicul propune monitorizare periodică. De exemplu, un anevrism abdominal de 3–4 cm poate fi reevaluat la câțiva ani, iar unul de 4–5 cm necesită controale anuale sau la intervale mai scurte.

Medicul stabilește frecvența în funcție de dimensiune și ritmul de creștere. Tratamentul medicamentos urmărește controlul factorilor de risc. Medicul poate prescrie medicamente pentru scăderea tensiunii arteriale sau pentru reducerea colesterolului.

Acestea nu micșorează anevrismul, dar pot încetini evoluția lui. Renunță la fumat, adoptă o alimentație echilibrată și menține o greutate adecvată. Evită eforturile fizice foarte intense dacă ai deja un anevrism diagnosticat și cere sfatul medicului înainte de a începe un program nou de exerciții.

Opțiuni de tratament chirurgical

Intervenția devine necesară dacă anevrismul depășește anumite dimensiuni, crește rapid sau provoacă simptome. Echipa medicală analizează atent fiecare caz.

Chirurgia deschisă

Chirurgul înlocuiește segmentul dilatat al aortei cu o proteză sintetică. Această operație presupune o incizie mai mare și o perioadă de recuperare mai lungă, însă oferă rezultate stabile pe termen lung. Medicul o recomandă în special pacienților care pot tolera intervenția și la care anatomia nu permite tehnici minim invazive.

Tratamentul endovascular

Procedura endovasculară implică introducerea unui tub special, numit stent-graft, printr-o arteră de la nivelul coapsei. Medicul îl poziționează în interiorul aortei, la nivelul anevrismului. Dispozitivul preia presiunea sângelui și reduce riscul de ruptură. Recuperarea este, de obicei, mai rapidă. Totuși, această tehnică necesită controale regulate pentru a verifica poziția și funcționarea stentului. La Memorial România, echipele multidisciplinare analizează fiecare situație și propune soluții potrivite, ținând cont de vârsta pacientului, bolile asociate și alte particularități anatomice.

Anvevrisumul de aortă: complicații și prognostic

Cea mai severă complicație este ruptura anevrismului, care necesită intervenție imediată. Disecția aortică și formarea de cheaguri pot apărea, de asemenea, în anumite cazuri. Vestea bună este că, dacă medicul descoperă anevrismul la timp și îl monitorizează corect, șansele de evoluție favorabilă cresc considerabil.  După intervenție, majoritatea pacienților revin la activități obișnuite, cu respectarea recomandărilor medicale și controale periodice. Programează evaluări regulate și respectă planul stabilit împreună cu medicul tău. Prevenția și monitorizarea atentă fac diferența.

Anevrismul de aortă este o afecțiune care poate evolua silențios, dar cu potențial grav dacă nu este depistată și monitorizată la timp, motiv pentru care evaluarea factorilor de risc și controalele regulate sunt esențiale; cu un diagnostic precoce și un plan corect de urmărire, multe cazuri pot fi gestionate eficient fără intervenție imediată, iar atunci când tratamentul devine necesar, opțiunile moderne oferă șanse bune de recuperare, mai ales în contextul unei colaborări constante cu medicul și al adoptării unui stil de viață sănătos.

Disclaimer: Acest articol are un rol pur informativ și nu înlocuiește sub nicio formă sfatul avizat al medicului specialist. Dacă te confrunți cu manifestări posibil asociate acestei afecțiuni, programează-te pentru o investigație medicală amănunțită la Memorial România!

Întrebări frecvente (FAQ)

Care sunt primele semne ale anevrismului de aortă?

În multe situații, anevrismul nu provoacă simptome la început. Unele persoane pot simți durere persistentă în abdomen, spate sau piept ori o pulsație abdominală. Dacă observi astfel de manifestări, solicită un consult medical pentru evaluare.

Un anevrism de 5 cm necesită operație?

Depinde de localizare, ritmul de creștere și de starea ta generală. Pentru anevrismele abdominale, pragul de intervenție este adesea în jur de 5,5 cm, dar medicul analizează fiecare caz individual și îți explică opțiunile.

Pot preveni apariția anevrismului de aortă?

Nu poți controla toți factorii, însă poți reduce riscul prin renunțarea la fumat, controlul tensiunii și al colesterolului și prin controale regulate, mai ales dacă ai istoric familial.

Surse: 

https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/16742-aorta-aortic-aneurysm

https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/aortic-aneurysm/symptoms-causes/syc-20369472

https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC11380051/

https://www.webmd.com/heart-disease/heart-disease-aortic-aneurysm

https://www.nhs.uk/conditions/abdominal-aortic-aneurysm/