Arsuri la stomac: cauze, simptome, tratament, complicații

Arsura la stomac (pirozisul) este una dintre cele mai frecvente plângeri gastrointestinale, afectând până la 20% din populația adultă.

Este deseori asociat cu boala de reflux gastroesofagian (BRGE), dar poate apărea și în contextul altor afecțiuni precum gastrita, ulcerul gastric, dispepsia funcțională sau chiar cancerul gastric. Înțelegerea cauzelor și tratamentul corect sunt esențiale pentru prevenirea complicațiilor pe termen lung.

Mecanisme fiziopatologice

Arsura la stomac este cauzată în principal de refluxul conținutului gastric acid în esofag, determinând iritarea mucoasei esofagiene. Refluxul este determinat de o disfuncție a sfincterului esofagian inferior (SEI), care ar trebui să prevină întoarcerea conținutului gastric. Printre factorii implicați în disfuncția SEI se numără presiunea scăzută a sfincterului, hernia hiatală, golirea gastrică întârziată și creșterea presiunii intraabdominale.

În plus, hipersensibilitatea esofagiană și tulburările de motilitate contribuie semnificativ la simptomatologie. Pe lângă acidul gastric, și bila, enzimele pancreatice sau alimentele nedigerate pot irita mucoasa esofagiană.

Cauze

Cauzele arsurilor gastrice pot fi împărțite în funcționale și organice:

1. Cauze funcționale:

• Boala de reflux gastroesofagian (BRGE)
• Dispepsia funcțională
• Stresul psihic
• Consumul excesiv de alimente iritante (cafea, alcool, ciocolată, alimente grase sau picante)

2. Cauze organice:

• Gastrită acută sau cronică
• Ulcer gastric sau duodenal
• Hernie hiatală
• Neoplasm gastric sau esofagian
• Infecția cu Helicobacter pylori
• Efecte adverse ale medicamentelor (AINS, corticosteroizi)

Cum se realizează diagnosticul?

Anamneză și examen clinic

Anamneza este esențială pentru diagnosticarea pirozisului. Pacienții descriu o senzație de arsură retrosternală care poate iradia spre gât sau mandibulă. Simptomele pot apărea postprandial, noaptea sau în poziție culcată. Examenul clinic este adesea nespecific, dar poate indica prezența unei patologii asociate.

Analize recomandate

1. Endoscopia digestivă superioară - indicată în prezența simptomelor de alarmă (disfagie, scădere în greutate, anemie) sau în cazuri refractare la tratament.
2. pH-metria esofagiană de 24h - standardul de aur pentru diagnosticarea BRGE.
3. Manometria esofagiană - evaluează funcția motorie esofagiană și a sfincterului inferior.
4. Testul de helicobacter pylori - necesar pentru excluderea gastritei sau ulcerului de cauză infecțioasă.

Metode de tratament

Tratamentul se bazează pe severitatea simptomelor, cauzele subiacente și răspunsul la terapiile anterioare. Managementul include modificări ale stilului de viață, terapie farmacologică și, în cazuri severe, tratament chirurgical.

Modificări ale stilului de viață

• Evitarea meselor copioase și a alimentelor iritante
• Ridicarea capului in decubit dorsal cu 10-15 cm
• Evitarea poziției culcate imediat după mese
• Reducerea greutății corporale la pacienții supraponderali
• Renunțarea la fumat și alcool

Tratament medicamentos

1. Antiacide - oferă ameliorare simptomatică rapidă prin neutralizarea acidului gastric (ex: hidroxid de magneziu, hidroxid de aluminiu).
2. Antagoniști ai receptorilor H2 - reduc secreția acidă gastrică (ex: ranitidină, famotidină).
3. Inhibitori ai pompei de protoni (IPP) - cei mai eficienți agenți în reducerea acidității gastrice (ex: omeprazol, esomeprazol, pantoprazol).
4. Prokinetice - utile în cazurile asociate cu golire gastrică întârziată (ex: domperidonă, metoclopramid).
5. Tratament pentru Helicobacter pylori – combinație de două antibiotice (amoxicilină, claritromicină) și un IPP.

Tratament chirurgical

Indicat în cazuri severe, refractare la tratament medicamentos sau în prezența complicațiilor (esofagită severă, stenoză esofagiană, esofag Barrett).

Intervenția cea mai frecvent utilizată este fundoplicatura Nissen, care constă în înfășurarea fundului gastric în jurul esofagului distal pentru a întări sfincterulul esofagian inferior.

Care sunt posibilele complicații?

Netratate corespunzător, arsurile la stomac pot duce la multiple complicații:

• Esofagită erozivă
• Stenoze esofagiene
• Esofag Barrett (afecțiune precanceroasă)
• Adenocarcinom esofagian
• Ulcere gastrice cronice
• Tulburări de somn și afectarea calității vieții

Diferențierea arsurii la stomac de alte patologii

Unele afecțiuni cardiovasculare pot mima arsurile gastrice, precum angina pectorală sau infarctul miocardic acut. Este esențială evaluarea corectă a simptomatologiei, în special la pacienți vârstnici sau cu factori de risc cardiovasculari.

Prevenția pirozisului

• Alimentație echilibrată, bogată în fibre
• Evitarea stresului prelungit
• Monitorizarea greutății corporale
• Evitarea consumului cronic de AINS fără protecție gastrică
• Consult medical periodic pentru persoanele cu istoric de BRGE

Bibliografie

https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/16928254/

https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/18789939/

https://www.researchgate.net/publication/298430244_Surgical_Treatment_of_Gastro-Esophageal_Reflux_Disease_A_Review_of_Concepts_Misguiding_the_Indications_for_Surgery

https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/23419381/