Endoscopia este o procedură de diagnostic care utilizează un tub lung și subțire, numit endoscop, prevăzut cu o cameră video miniaturală. Endoscopul este introdus prin gură și este utilizat în principal pentru a examina tractul gastrointestinal.

Ce este endoscopia

Endoscopia este o procedură non-chirurgicală utilizată pentru a examina sistemul digestiv. Gastroenterologul introduce endoscopul prin gură, fără a fi necesară o incizie. Această procedură permite vizualizarea esofagului, stomacului și duodenului, fiind utilă în diagnosticarea și, uneori, tratarea afecțiunilor acestor organe. Endoscopul este un tub flexibil cu o cameră video și o sursă de lumină la capăt. În anumite cazuri, endoscopul poate fi echipat cu instrumente speciale pentru a preleva biopsii.

Tipuri de endoscopie

Pe lângă endoscopia superioară, care examinează esofagul, stomacul și duodenul, există și alte tipuri de endoscopie, în funcție de zona examinată:

• Endoscopia inferioară (colonoscopia): Endoscopul este introdus prin rect și permite examinarea intestinului gros. Uneori, se utilizează un tub mai scurt pentru a examina doar partea inferioară a colonului (colonul sigmoid), procedură numită sigmoidoscopie.
• Endoscopia superioară (gastroscopia): Endoscopul este introdus prin gură și avansat prin esofag până în stomac. Permite examinarea esofagului, stomacului și duodenului.
• Enteroscopia: Permite examinarea intestinului subțire.

Când se face o endoscopie

În scop diagnostic: Endoscopia poate fi efectuată pentru a investiga o varietate de simptome, cum ar fi:

• Sângerări anormale
• Durere abdominală persistentă
• Dificultăți la înghițire
• Greață persistentă
• Diaree sau constipație cronică
• Pierdere în greutate inexplicabilă
• Ulcer gastric
• Infecții
• Pancreatită
• Pietre la vezica biliară
• Tumori

Endoscopia poate fi utilizată pentru a identifica cauza acestor simptome și a altor afecțiuni ale sistemului digestiv.

În scop terapeutic: Endoscopul poate fi echipat cu instrumente speciale pentru a efectua diverse proceduri terapeutice, cum ar fi:

• Dilatarea stricturilor esofagiene
• Drenajul fluidelor acumulate
• Excizia polipilor
• Extragerea corpurilor străine
• Colecistectomia (îndepărtarea vezicii biliare infectate)

De asemenea, endoscopia poate fi combinată cu alte proceduri, cum ar fi ecografia. În ecografia endoscopică (EUS), o sondă ecografică este atașată la endoscop, permițând obținerea unor imagini detaliate ale peretelui esofagian sau gastric și ale organelor dificil de accesat, cum ar fi pancreasul.

Este endoscopia riscantă?

Endoscopia este o procedură relativ sigură, comparativ cu intervențiile chirurgicale. Cu toate acestea, ca orice procedură medicală, prezintă anumite riscuri, deși acestea sunt rare:

• Sângerare: Poate apărea în timpul endoscopiei diagnostice, terapeutice sau în timpul prelevării biopsiei.
• Infecție: Riscul de infecție este scăzut în cazul endoscopiilor diagnostice și al biopsiei. Riscul crește în cazul procedurilor terapeutice. Majoritatea infecțiilor sunt minore și pot fi tratate cu antibiotice. Dacă aveți un risc crescut de infecție, medicul dumneavoastră vă poate prescrie antibiotice profilactice înainte de procedură.
• Perforație: Există un risc mic de perforare a esofagului sau a altor segmente ale tractului gastrointestinal superior.
• Reacții adverse la sedare: Înainte de endoscopia superioară, se administrează sedative pentru a reduce disconfortul pacientului. Deși rare, pot apărea reacții adverse la sedare.

Dacă după endoscopie prezentați următoarele simptome, contactați medicul dumneavoastră:

• Durere toracică
• Febră
• Durere persistentă la locul endoscopiei
• Dificultăți de respirație
• Dificultăți la înghițire
• Durere abdominală severă și persistentă
• Vărsături

La ce medic trebuie să merg

Endoscopia poate fi efectuată atât în scop diagnostic, cât și terapeutic. Medicul și specialitatea medicală implicate depind de organul examinat. Pentru endoscopia superioară, care examinează esofagul, stomacul și duodenul, trebuie să vă adresați unui gastroenterolog sau unui chirurg generalist. Este important ca medicul care efectuează endoscopia să aibă experiență, pentru a minimiza riscul de complicații.

Pregatirea înainte de endoscopie

Înainte de endoscopie, stomacul trebuie să fie gol. Prin urmare, nu trebuie să mâncați și să beți nimic cu 6-8 ore înainte de procedură.

Informați medicul gastroenterolog despre toate medicamentele pe care le luați. Anticoagulantele trebuie întrerupte cu câteva zile înainte de endoscopie, deoarece pot crește riscul de sângerare.

Pacienții cu afecțiuni cronice, cum ar fi diabetul, bolile cardiace sau hipertensiunea arterială, trebuie să discute cu medicul gastroenterolog despre gestionarea acestor afecțiuni înainte de endoscopie.

Pentru a preveni durerea sau disconfortul în timpul endoscopiei, se administrează sedative înainte de procedură. Prin urmare, este important să fiți însoțit de o persoană care vă poate ajuta după procedură.

Înainte de endoscopie, pacientul este așezat pe partea stângă, cu capul rotit la 90 de grade. Dacă este necesar, se pot aplica electrozi pe corp pentru a monitoriza respirația, tensiunea arterială și ritmul cardiac.

Cui nu i se recomandă

Endoscopia este o procedură planificată și poate fi efectuată la majoritatea pacienților, cu excepția cazurilor în care există contraindicații medicale. Chiar și pacienții cu stimulator cardiac pot fi supuși endoscopiei, cu monitorizarea atentă a ritmului cardiac. Endoscopia este contraindicată în caz de obstrucție a tractului digestiv cunoscută sau suspectată și la pacienții cu dificultăți la înghițire.

Cum se efectuează 

Înainte de începerea procedurii, se administrează sedative pentru a reduce reflexul de vomă și disconfortul.

Se utilizează un apărător bucal din plastic pentru a menține gura deschisă. Se aplică un anestezic local în gât pentru a amorti zona.

Endoscopul este introdus în gură. Medicul vă poate cere să înghițiți în timp ce endoscopul este avansat prin esofag. Puteți simți o senzație de presiune în gât, dar de obicei nu este dureroasă.

După ce endoscopul a trecut de gât, nu veți putea vorbi, dar veți putea scoate sunete. Endoscopul nu vă va împiedica să respirați.

În timpul endoscopiei, imaginile sunt transmise pe un ecran în sala de examinare. Aceste imagini pot fi înregistrate pentru a fi analizate ulterior.

Se poate introduce aer în esofag pentru a dilata tractul digestiv. Aceasta permite endoscopului să se miște liber și facilitează examinarea pliurilor mucoasei digestive. Puteți simți o senzație de presiune sau de plenitudine din cauza aerului introdus.

Prin endoscop pot fi introduse instrumente chirurgicale speciale pentru a preleva biopsii sau pentru a exciza polipi.

La finalul examinării, endoscopul este retras lent prin gură.

Care sunt cele mai noi tehnici

Endoscoapele moderne utilizează tehnologia de imagistică de înaltă rezoluție pentru a obține imagini detaliate. În plus, există tehnici inovatoare care combină endoscopia cu alte tehnologii de imagistică sau cu proceduri chirurgicale. 

• Endoscopia capsulară: În cazurile în care alte investigații nu au furnizat un diagnostic clar, se poate utiliza endoscopia capsulară. Pacientul înghite o capsulă de dimensiuni reduse, care conține o cameră video miniaturală. Capsula se deplasează prin tractul digestiv, iar pacientul nu simte acest lucru. Imaginile captate de camera video sunt transmise unui dispozitiv extern, permițând examinarea detaliată a intestinului subțire.
• Colangiopancreatografia endoscopică retrogradă (ERCP): Această tehnică combină endoscopia cu radiologia pentru a diagnostica și trata afecțiuni ale căilor biliare și pancreatice.
• Cromoendoscopia: În timpul endoscopiei, se aplică un colorant special pe mucoasa intestinală. Colorantul evidențiază eventualele anomalii ale mucoasei, facilitând diagnosticarea.
• Ecografia endoscopică : Această tehnică combină endoscopia cu ecografia, permițând vizualizarea organelor și structurilor care nu sunt vizibile în timpul endoscopiei standard.
• Rezecția endoscopică a mucoasei: Această tehnică este utilizată pentru a îndepărta țesuturile canceroase din tractul digestiv. În timpul EMR, se introduce un ac prin endoscop pentru a injecta un lichid sub țesutul anormal. Acest lucru permite separarea țesutului canceros de straturile adiacente, facilitând îndepărtarea acestuia.
• Imagistica cu bandă îngustă: Această tehnică utilizează un filtru special pentru a crea un contrast mai mare între vasele de sânge și mucoasa tractului digestiv, facilitând identificarea anomaliilor.

Cât costă

Costul endoscopiei variază în funcție de clinica sau spitalul unde se efectuează procedura și de medicul care o realizează. De asemenea, procedurile suplimentare efectuate în timpul colonoscopiei pot influența costul final. Pentru informații detaliate despre prețuri, vă rugăm să completați formularul de contact.