Esofagita: cauze, simptome, diagnostic si optiuni de tratament

Esofagita reprezinta inflamarea esofagului, tubul care leaga gatul de stomac; aceasta  poate provoca disconfort semnificativ daca nu este tratata corespunzator. Afectiunea poate aparea din diverse cauze, precum refluxul acid, infectii sau reactii alergice si se manifesta prin dureri in piept, dificultati la inghitire si arsuri. Diagnosticarea corecta si initierea unui tratament adecvat sunt esentiale pentru prevenirea complicatiilor si imbunatatirea calitatii vietii pacientilor afectati.

Cauzele esofagitei

Esofagita poate avea o mare varietate de cauze, care contribuie si la clasificarea sa in mai multe forme despre care vom detalia in continuare. 

Esofagita de reflux

Esofagita datorata refluxului gastroesofagian apare atunci cand continutul acid din stomac reflueaza in esofag, iritandu-i mucoasa. Refluxul acid poate cauza inflamatii si eroziuni ale tesutului esofagian, ducand la durere si disconfort. Factorii care contribuie la aceasta patologie includ hernia hiatala, consumul excesiv de alimente grase sau picante, obezitatea si consumul de alcool sau tutun. Netratata, aceasta forma de esofagita poate duce la complicatii grave, cum ar fi esofagul Barrett sau stricturi esofagiene.

Esofagita infectioasa

Esofagita infectioasa apare in special la persoanele cu sistem imunitar slabit, cum ar fi pacientii cu HIV/SIDA, cei care urmeaza chimioterapie sau persoanele in varsta.

• Cauze virale: cele mai comune virusuri care pot cauza esofagita includ herpes simplex si citomegalovirus (CMV). Virusul herpes simplex poate provoca ulceratii dureroase ale mucoasei esofagiene, in timp ce CMV afecteaza de obicei pacientii imunocompromisi.
• Cauze bacteriene: bacteriile pot provoca esofagita atunci cand exista o infectie secundara sau in cazul unor afectiuni medicale preexistente. Bacterii precum streptococi sau stafilococi pot patrunde in esofag si cauza inflamatie.
• Cauze fungice: infectiile fungice, in special cu Candida albicans, sunt frecvente la persoanele cu diabet, imunodeficiente sau dupa tratamente cu antibiotice. Candida provoaca o inflamatie caracteristica, placi albe dureroase si dificultati la inghitire.

Esofagita medicamentoasa (iritatia provocata de medicamente)

Esofagita medicamentoasa apare atunci cand medicamentele irita mucoasa esofagiana. Acest lucru poate fi cauzat de administrarea unor pastile fara suficienta apa sau in pozitie culcata. Medicamente frecvent implicate includ antiinflamatoare nesteroidiene (AINS), antibiotice, bifosfonati si suplimente cu fier. Simptomele includ durere la inghitire si senzatie de arsura in piept.

Esofagita eosinofilica (reactie alergica)

Esofagita eosinofilica este o reactie alergica, caracterizata prin acumularea de celule eosinofilice (un tip de globule albe) in mucoasa esofagiana. Aceasta forma apare frecvent la persoanele cu alergii alimentare sau astm si se manifesta prin dificultati la inghitire, durere in piept si reflux acid. Factorii declansatori pot include anumite alimente precum laptele, ouale, grau, soia sau alunele. Tratamentul implica evitarea alergenilor si utilizarea corticosteroizilor.

Esofagita determinata de radioterapie sau chimioterapie

Persoanele care urmeaza tratamente pentru cancer, cum ar fi radioterapia sau chimioterapia, pot dezvolta esofagita ca efect secundar. Radioterapia, in special cand este aplicata in zona toracica, poate deteriora mucoasa esofagiana, cauzand inflamatie, ulceratii si dificultati la inghitire. Chimioterapia reduce capacitatea organismului de a repara tesuturile afectate, agravand inflamatia. Simptomele includ durere, dificultati la inghitire si varsaturi.

Esofagita ca rezultat al consumului excesiv de alcool sau al fumatului

Consumul excesiv de alcool si fumatul afecteaza negativ mucoasa esofagiana, favorizand inflamarea acesteia. Alcoolul irita direct mucoasa esofagului si relaxeaza sfincterul esofagian inferior, favorizand refluxul acid. Fumatul reduce fluxul sanguin catre esofag si impiedica vindecarea leziunilor existente. Aceste obiceiuri cresc riscul aparitiei esofagitei si pot agrava simptomele, crescand in acelasi timp riscul de complicatii precum cancerul esofagian.

Simptomele esofagitei

Esofagita evolueaza cu o serie de simptome destul de caracteristice, printre care:

• Durere sau senzatie de arsura in piept
  Unul dintre cele mai frecvente simptome ale esofagitei este durerea sau senzatia de arsura in piept, care poate semana cu durerea provocata de afectiuni cardiace. Aceasta durere apare adesea in zona sternului si poate iradia catre gat sau spate. Senzatia de arsura este cauzata de inflamarea mucoasei esofagiene si poate fi mai intensa dupa mese sau in pozitie culcata.
• Dificultati la inghitire (disfagie)
  Disfagia reprezinta dificultatea de a inghiti alimente sau lichide si este un simptom des intalnit in esofagita. Inflamatia si eroziunile mucoasei esofagiene pot ingusta lumenul esofagului, ingreunand trecerea alimentelor. Pacientii pot simti ca mancarea „se blocheaza” in gat sau piept, ceea ce poate duce la evitarea anumitor alimente solide sau la o schimbare a obiceiurilor alimentare.
• Durere la inghitire (odinofagie)
  Odinofagia este durerea resimtita in timpul inghitirii, cauzata de leziunile si inflamatiile mucoasei esofagiene. Aceasta durere poate varia ca intensitate, fiind mai acuta la inghitirea alimentelor dure sau calde. Durerea poate fi localizata in piept sau in gat si poate persista chiar si dupa terminarea mesei, afectand semnificativ confortul pacientului.
• Reflux acid si arsuri gastrice
  Refluxul acid, adesea asociat cu esofagita, apare cand acidul gastric patrunde in esofag, cauzand o senzatie intensa de arsura in piept (pirozis). Acest simptom este frecvent agravat dupa mesele copioase sau la culcare. Arsura gastrica poate fi insotita de regurgitarea acidului in gura, gust acru sau amar, si senzatia de nod in gat.
• Greata si varsaturi
  Inflamatia severa a esofagului poate irita stomacul si sistemul digestiv, cauzand greata si varsaturi. Varsaturile pot contine sange in cazurile in care mucoasa esofagiana este foarte afectata sau ulcerata. Aceste simptome pot duce la deshidratare si afectarea starii generale a pacientului, necesitand atentie medicala
• Pierdere in greutate neintentionata
  Pacientii cu esofagita pot experimenta pierdere in greutate neintentionata din cauza dificultatilor si durerii asociate cu inghitirea alimentelor. Evitarea anumitor alimente sau mese poate duce la aport caloric insuficient, afectand sanatatea generala si nivelul de energie. In cazurile severe, aceasta pierdere in greutate poate necesita interventii medicale pentru a restabili nutritia adecvata.
• Tuse persistenta sau voce ragusita
  Inflamatia esofagiana poate afecta indirect traheea si laringele, provocand tuse persistenta sau voce ragusita. Refluxul acid care irita esofagul poate ajunge la corzile vocale, cauzand modificari ale vocii. Aceste simptome sunt frecvente dimineata sau dupa mese si pot fi confundate cu afectiuni respiratorii, motiv pentru care este important diagnosticul corect in caz de esofagita.

Diagnosticarea esofagitei

Diagnosticarea esofagitei implica mai multe etape, dupa cum urmeaza:

Evaluarea istoricului medical si examenul fizic

Primul pas in diagnosticarea esofagitei consta in evaluarea istoricului medical al pacientului si examenul fizic. Medicul va intreba pacientul despre simptomele resimtite, frecventa acestora, antecedente medicale personale si familiale, obiceiuri alimentare, consumul de alcool sau tutun si utilizarea medicamentelor. Examenul fizic poate include ascultarea zgomotelor abdominale, palparea abdomenului si evaluarea semnelor vitale pentru a exclude alte afectiuni. Acest pas ajuta la identificarea tipului de esofagita si la determinarea necesarului investigatiilor suplimentare.

Endoscopia digestiva superioara

Endoscopia digestiva superioara este o investigatie esentiala in diagnosticul esofagitei. Aceasta implica introducerea unui tub subtire, flexibil, echipat cu o camera video (endoscop) prin gura, in esofag si stomac. Procedura permite medicului sa examineze direct mucoasa esofagiana si sa identifice inflamatia, eroziunile sau ulceratiile. Endoscopia este rapida, minim invaziva si ofera informatii cruciale pentru stabilirea unui diagnostic precis.

In timpul endoscopiei, medicul poate preleva mostre mici de tesut (biopsii) din zonele afectate ale esofagului. Aceste biopsii sunt analizate la microscop pentru a detecta infectii, prezenta eosinofililor (in cazul esofagitei eosinofilice) sau alte modificari patologice. Biopsia este utila si pentru excluderea afectiunilor grave, cum ar fi cancerul esofagian.

Manometria esofagiana (masurarea presiunii musculare)

Manometria esofagiana masoara forta si coordonarea muschilor esofagului in timpul inghitirii. In timpul testului, un cateter subtire este introdus prin nas pana in esofag si masoara presiunea musculara pe tot parcursul esofagului si al sfincterului esofagian inferior. Acest test este util in diagnosticarea esofagitei cauzate de disfunctii musculare sau tulburari de motilitate, care pot afecta procesul normal de inghitire.

pH-metria esofagiana (masurarea aciditatii)

pH-metria esofagiana masoara nivelul aciditatii in esofag pe o perioada de 24 de ore. Un cateter mic sau un senzor wireless este plasat in esofag pentru a monitoriza aciditatea in timp real. Acest test este crucial pentru diagnosticarea esofagitei refluxului gastroesofagian si ajuta medicii sa evalueze severitatea refluxului acid si eficienta tratamentului administrat.

Teste suplimentare (teste alergologice, culturi pentru infectii)

In functie de simptome si cauza suspectata, medicul poate recomanda teste suplimentare:

• Teste alergologice: utilizate in cazul suspiciunii esofagitei eosinofilice, aceste teste ajuta la identificarea alergenilor alimentari sau de mediu care pot declansa inflamatia esofagiana.
• Culturi pentru infectii: in cazul esofagitei infectioase, culturi din probe prelevate in timpul endoscopiei pot detecta infectii bacteriene, virale sau fungice. Aceste teste ajuta la alegerea tratamentului adecvat (antivirale, antifungice sau antibiotice).

Optiuni de tratament pentru esofagita

Tratamentul esofagitei se poate realiza prin  mai multe metode, schimbarea stilului de viata si medicatia fiind in egala masura importante.

Modificari ale stilului de viata

Modificarea stilului de viata este esentiala in gestionarea esofagitei, in special in formele usoare sau moderate.

• Evitarea alimentelor iritante: pacientii trebuie sa evite alimentele care pot agrava simptomele, cum ar fi alimentele picante, grase, citrice, ciocolata, cafeaua si alcoolul. De asemenea, alimentele acide sau bogate in condimente pot irita esofagul.
• Pierderea in greutate si activitatea fizica moderata: reducerea greutatii corporale, in special in cazul pacientilor supraponderali sau obezi, poate reduce presiunea asupra stomacului si refluxul acid. Activitatea fizica moderata imbunatateste digestia si sanatatea generala.
• Evitarea fumatului: fumatul relaxeaza sfincterul esofagian inferior si reduce fluxul sanguin catre mucoasa esofagiana, agravand simptomele esofagitei. Renuntarea la fumat este cruciala pentru reducerea inflamatiei.

Tratament medicamentos

• Inhibitori ai pompei de protoni (IPP): medicamentele din aceasta categorie reduc productia de acid gastric, permitand vindecarea mucoasei esofagiene. Sunt eficiente in tratamentul esofagitei refluxului gastroesofagian.
• Blocante H2: medicamente care actioneaza prin blocarea receptorilor H2, reducand aciditatea stomacului, desi sunt mai putin eficiente decat IPP.
• Antiacide: antiacidele neutralizeaza acidul gastric si ofera o ameliorare rapida a simptomelor, dar sunt recomandate pentru utilizare pe termen scurt.
• Medicamente antifungice sau antivirale: in cazurile infectioase (ex. candida sau virusuri), medicamente precum fluconazol (antifungic) sau aciclovir (antiviral) sunt esentiale.
• Corticosteroizi: folositi in tratamentul esofagitei eosinofilice, corticosteroizii reduc reactia alergica si inflamatia.

Tratament endoscopic

Este recomandat in cazurile de dilatatie esofagiana. Daca esofagul s-a ingustat (strictura), dilatatia endoscopica largeste lumenul esofagian cu ajutorul baloanelor sau tuburilor speciale, imbunatatind inghitirea.

Interventii chirurgicale

Fundoplicatura este o interventie recomandata in cazurile severe de reflux gastroesofagian, atunci cand tratamentele medicamentoase nu sunt suficiente. Procedura presupune invelirea portiunii superioare a stomacului in jurul sfincterului esofagian inferior pentru a preveni refluxul acid.

Terapii alternative si complementare

Probioticele ajuta la echilibrarea florei intestinale si pot reduce inflamatia esofagiana.

Plante precum musetelul sau ghimbirul pot ameliora simptomele, dar trebuie folosite sub supraveghere medicala.

Complicatii ale esofagitei netratate

Esofagita netratata poate duce la complicatii grave, care afecteaza semnificativ calitatea vietii si pot pune in pericol sanatatea pacientului.

Stricturi esofagiene

Stricturile esofagiene reprezinta ingustari ale esofagului cauzate de cicatrizarea si formarea de tesut fibros in urma inflamatiei cronice. Acest proces poate ingreuna si dureros inghitirea alimentelor solide sau lichide, provocand disfagie severa. In cazuri avansate, stricturile pot obstructiona complet esofagul, necesitand interventii precum dilatatia endoscopica sau interventii chirurgicale pentru corectare.

Esofagul Barrett (metaplazie)

Esofagul Barrett este o complicatie serioasa a esofagitei cronice, caracterizata prin transformarea celulelor normale ale mucoasei esofagiene in celule similare celor ale intestinului (metaplazie). Aceasta schimbare apare ca raspuns la expunerea prelungita la acid gastric, in special in cazurile de reflux gastroesofagian netratat. Prezenta esofagului Barrett creste riscul aparitiei cancerului esofagian, necesitand monitorizare medicala regulata prin endoscopie si biopsii.

Risc crescut de cancer esofagian

Esofagita netratata, in special esofagul Barrett, poate creste semnificativ riscul dezvoltarii cancerului esofagian, in special adenocarcinom. Inflamatia cronica si cicatrizarea favorizeaza aparitia mutatiilor celulare si a transformarii maligne. Simptomele cancerului esofagian includ disfagie progresiva, pierdere in greutate, durere toracica si oboseala severa. Detectarea si tratamentul precoce al esofagitei sunt esentiale pentru prevenirea cancerului.

Perforatia esofagului

Perforatia esofagului este o complicatie rara dar extrem de grava, caracterizata prin aparitia unei rupturi sau gauri in peretele esofagian. Aceasta poate aparea din cauza inflamatiei severe si ulceratiilor netratate, permitand continutului esofagian sa patrunda in cavitatea toracica, ceea ce poate provoca infectii grave, precum mediastinita. Simptomele includ durere brusca si intensa in piept, febra, dificultate severa la inghitire si soc. Perforatia necesita interventie chirurgicala de urgenta.

Preventia esofagitei

Prevenirea esofagitei se bazeaza pe schimbari ale stilului de viata si obiceiuri alimentare sanatoase, reducand riscul inflamatiei si a complicatiilor asociate.

Alimentatie echilibrata si evitarea iritantilor

O alimentatie echilibrata, bogata in fructe, legume, cereale integrale si proteine slabe, sustine sanatatea esofagiana. Este important sa evitati alimentele iritante care pot agrava esofagita, cum ar fi:

• Alimente picante si grase
• Citrice si sucuri acide
• Ciocolata
• Cafea si bauturi carbogazoase
• Alcool
  Aceste alimente pot relaxa sfincterul esofagian inferior sau irita mucoasa esofagiana, favorizand aparitia refluxului acid si a inflamatiei.

Mentinerea unei greutati sanatoase

Excesul ponderal exercita presiune asupra stomacului, favorizand refluxul acid si aparitia esofagitei. Mentinerea unei greutati corporale normale printr-o dieta echilibrata si activitate fizica regulata reduce riscul inflamatiei esofagiene si imbunatateste sanatatea digestiva generala.

Evitarea fumatului si a consumului excesiv de alcool

Fumatul relaxeaza sfincterul esofagian inferior si reduce fluxul sanguin catre mucoasa esofagiana, ceea ce incetineste vindecarea si agraveaza simptomele esofagitei. Alcoolul irita mucoasa esofagiana si stimuleaza productia de acid gastric, crescand riscul inflamatiei si refluxului. Renuntarea la fumat si limitarea consumului de alcool sunt esentiale in prevenirea esofagitei.

Administrarea corecta a medicamentelor (cu suficienta apa)

Pentru a reduce riscul esofagitei medicamentoase:

• Ingereaza medicamentele cu cel putin 200 ml de apa.
• Evita administrarea medicamentelor in pozitie culcat.
• Consulta medicul in cazul administrarii pe termen lung a medicamentelor care pot afecta esofagul, cum ar fi antiinflamatoarele nesteroidiene (AINS) sau suplimentele de fier.

Esofagita este o patologie care, daca nu este tratata corespunzator, poate duce la complicatii grave, afectand semnificativ calitatea vietii. Identificarea timpurie a simptomelor si adoptarea unui stil de viata sanatos sunt esentiale pentru prevenirea acestei afectiuni. Consultarea regulata a medicului si respectarea recomandarilor terapeutice contribuie la gestionarea eficienta a esofagitei, prevenind complicatiile si imbunatatind sanatatea digestiva pe termen lung.

Surse: 

1. “Acid Reflux and Oesophagitis – East Sussex Healthcare NHS Trust.” Esht.nhs.uk, 2025, www.esht.nhs.uk/leaflet/acid-reflux-and-oesophagitis/, accesat la 24.03.2025;
2. Cleveland Clinic. “Esophagitis: Symptoms, Causes, Diagnosis & Treatment.” Cleveland Clinic, 12 May 2023, my.clevelandclinic.org/health/diseases/10138-esophagitis, accesat la 24.03.2025;
3. Dr Roger Henderson. “Acid Reflux and Oesophagitis (Heartburn).” Patient.info, 24 Mar. 2016, patient.info/digestive-health/acid-reflux-and-oesophagitis, accesat la 24.03.2025;
4. Johns Hopkins Medicine. “Esophagitis.” Www.hopkinsmedicine.org, www.hopkinsmedicine.org/health/conditions-and-diseases/esophagitis, accesat la 24.03.2025;
5. Mayo Clinic. “Esophagitis - Symptoms and Causes.” Mayo Clinic, 2017, www.mayoclinic.org/diseases-conditions/esophagitis/symptoms-causes/syc-20361224, accesat la 24.03.2025;
6. NHS. “Gastroesophageal Reflux Disease Symptoms and Conditions.” Www.nhsinform.scot, 13 Dec. 2023, www.nhsinform.scot/illnesses-and-conditions/stomach-liver-and-gastrointestinal-tract/gastro-oesophageal-reflux-disease-gord/, accesat la 24.03.2025.