Laringita: tipuri, cauze, simptome, diagnosticare și tratament

Laringita reprezintă inflamarea laringelui, organ localizat la nivelul gât, între faringe și trahee. În interiorul laringelui se află corzile vocale, indispensabile pentru comunicare, cântat sau respirația corectă. O astfel de inflamație determină modificarea vocii, răgușeală accentuată sau, uneori, pierderea completă a capacității de a vorbi. 

Identificarea rapidă ajută la recuperare eficientă, în timp ce ignorarea simptomelor poate prelungi problemele sau cauza complicații, cum ar fi dificultățile de respirație. Comparativ, faringita afectează în principal zona gâtului responsabilă de înghițire, cu accent pe durere la înghițit, fără a produce neapărat modificări de voce, așa cum se întâmplă în cazul laringitei.

Cum funcționează laringele și de ce poate să îți dispară vocea?

Laringele conține corzi vocale formate din benzi flexibile de țesut mucos sprijinite pe cartilaje și mușchi. Aceste corzi vibrează formând sunete atunci când aerul trece printre ele. În cazul laringitei, inflamația face ca mucoasa să se îngroașe, blocând vibrațiile normale. Din acest motiv, vocea îți devine răgușită, uneori abia auzită sau chiar dispare pentru scurt timp. De exemplu, dacă răcești sau tușești intens câteva zile, poți rămâne cu voce slabă până la refacerea mucoasei.

Tipuri de laringită: caracteristici și diferențe

Laringita acută

Laringita acută apare rapid și, de obicei, nu durează mai mult de două săptămâni. Cea mai frecventă cauză o reprezintă infecțiile virale sezoniere, cum ar fi cele asociate răcelilor comune. Uneori poate interveni și o infecție bacteriană. Odihna vocală și o hidratare bună scurtează perioada de recuperare.

Laringita cronică

Dacă răgușeala ține peste 3 săptămâni, vorbim despre laringita cronică. Cauzele includ de obicei iritarea repetată a corzilor vocale, fumatul, expunerea la substanțe nocive, abuzul vocal, alergiile sau boala de reflux gastroesofagian. În aceste situații, corzile vocale pot dezvolta modificări structurale, ca nodulii sau polipii vocali, care fac vocea și mai instabilă.

Alte tipuri de laringită

• laringita virală sau bacteriană: tipică pentru sezoanele reci; se manifestă deseori prin răgușeală intensă;
• laringita striduloasă: afectează cu precădere copiii și poate determina respirație zgomotoasă;
• epiglotita: presupune inflamarea epiglotei, ceea ce la copii poate cauza dificultăți respiratorii majore; necesită intervenție medicală rapidă, deoarece poate apărea blocaj al căilor respiratorii.

Ce factori declanșează laringita?

Infecțiile cu virusuri respiratorii, precum cele care provoacă răcelile obișnuite sau gripa, apar cel mai des în laringită acută. Mai rar, cauza poate fi o bacterie, de exemplu Streptococcus sau Haemophilus influenzae.

Factori suplimentari de risc:

• fumatul (activ și pasiv);
• expunerea frecventă la praf sau poluanți;
• refluxul gastric (acidul ajunge la nivelul laringelui);
• efortul vocal susținut;
• unele alergii

Copiii mici dezvoltă mai des laringită striduloasă sau epiglotită, unde reacțiile inflamatorii apar rapid și pot conduce la dificultăți de respirație. Dacă lucrezi într-un mediu cu praf sau folosești intens vocea, monitorizează atent orice schimbare de voce și programează-te online pentru o întâlnire cu un specialist ORL la Memorial România.

Cum recunoști laringita: semne și simptome

Cele mai frecvente simptome sunt:

• vocea răgușită, slabă, dar fără durere severă de cele mai multe ori;
• dificultate la vorbire, asociată uneori cu pierderea completă a vocii;
• iritație sau disconfort la nivelul gâtului;
• tuse uscată și senzație persistentă de “nod în gât”.

La copiii cu laringită se pot manifesta simptome precum:

• febra;
• respirația zgomotoasă;
• probleme de respirație. 

Dacă observi dificultăți de respirație, piele vânătă sau simptome care se agravează rapid, acționează imediat și mergi la medic.

Diagnosticarea laringitei: pași recomandați

Investigațiile încep cu o discuție detaliată despre simptome și cu un examen clinic al gâtului. Pentru cazuri complexe sau simptome care persistă, medicul poate folosi:

• laringoscopie simplă ori endoscopie modernă nedureroasă pentru evaluarea corzilor vocale;
• exsudat faringian, util în identificarea bacteriilor;
• radiografie sau CT pentru suspiciuni de complicații ori laringită cronică dificil de tratat.

Tratamentul laringitei: recomandări actuale

Măsuri de bază acasă

• odihnește-ți vocea – nu vorbi sau cânta pentru perioade prelungite;
• hidratează-te cu apă, ceaiuri calde sau lichide călduțe;
• evită expunerea la fum, praf, băuturi reci ori foarte fierbinți;
• folosește aburii sau comprese locale calde pentru confort.

Tratamente medicamentoase

• medicii pot prescrie antiinflamatoare (precum corticosteroizii) pentru inflamații severe;
• pentru infecții bacteriene demonstrate, se administrează antibioticele potrivite;
• antitusivele sau decongestionantele ajută la reducerea tusei uscate sau a secrețiilor;
• uneori, specialiștii recomandă tratamente locale sau vitamine topice.

Nu apela singur la medicamente, nici la antibiotice fără recomandare clară. Acestea pot avea reacții adverse, iar tratamentul nepotrivit riscă să agraveze simptomele sau să mascheze complicații. În cazurile de laringită striduloasă ori epiglotită, copii au nevoie de consult rapid, posibil chiar de spitalizare.

Posibile complicații și de ce să monitorizezi evoluția

Dacă nu rezolvi cauza inflamației sau amâni tratamentul, poți dezvolta:

• noduli sau polipi vocali;
• stenoză laringiană (îngustarea permanentă a căilor respiratorii);
• probleme respiratorii care evoluează rapid.

Prevenirea laringitei și reducerea recurenței

Aceste schimbări în rutină ajută la protejarea sănătății laringelui și previn episoadele frecvente de răgușeală:

• nu fuma și evită zonele cu fum sau poluanți;
• acordă pauze vocii după perioade de efort intens;
• spală-ți mâinile frecvent, pentru a limita transmiterea infecțiilor;
• monitorizează și tratează refluxul gastroesofagian cu ajutorul specialiștilor;
• vaccinează copiii conform recomandărilor.

Când să soliciți consult de specialitate?

Programează o consultație dacă:

• simptomele nu dispar după 2-3 săptămâni, în special dacă ești adult;
• observi dificultate la respirație, febră mare sau durere care nu se ameliorează;
• copilul tău dezvoltă epiglotită sau dificultăți respiratorii.

Laringita este o afecțiune frecventă, dar adesea neglijată, care poate influența semnificativ calitatea vieții, mai ales atunci când vocea este esențială pentru activitatea profesională sau socială. Deși majoritatea formelor acute se vindecă spontan cu odihnă vocală și hidratare, este esențial să recunoști semnele de alarmă care necesită intervenție medicală, în special în cazul copiilor sau al laringitei cronice.

Adoptarea unui stil de viață care protejează corzile vocale – fără fumat, cu pauze vocale regulate și cu o igienă riguroasă – contribuie la prevenirea episoadelor recurente. În fața simptomelor persistente sau severe, consultația la un specialist ORL devine nu doar utilă, ci necesară pentru o diagnosticare corectă și un tratament eficient.

DISCLAIMER: Acest articol are un rol pur informativ și nu înlocuiește sub nicio formă sfatul avizat al medicului specialist. Dacă te confrunți cu manifestări posibil asociate acestei afecțiuni, programează-te pentru o investigație medicală amănunțită la Memorial România!

BIBLIOGRAFIE: 

https://www.hopkinsmedicine.org/health/conditions-and-diseases/laryngitis

https://www.healthline.com/health/laryngitis-2

https://www.nhsinform.scot/illnesses-and-conditions/ears-nose-and-throat/laryngitis/

https://www.nhs.uk/conditions/laryngitis/

https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/22268-laryngitis