Cele mai frecvente afecțiuni ale tiroidei

Despre glanda tiroidă

Glanda tiroidă face parte din sistemul endocrin al organismului și are o importanță deosebită pentru corpul uman prin intermediul hormonilor pe care îi secretă, hormoni a căror funcție este foarte bine stabilită. Glanda tiroidă asigură funcționarea optimă a sistemului cardio-vascular, tegumentului, sistemului digestiv, sistemului osteo-articular, sistemului articular precum și a sistemului nervos.

Din punct de vedere anatomic, glanda este de dimensiuni mici, are o greutate sub 30 grame și se localizează la baza gâtului; este alcătuită din doi lobi dispuși de o parte și de alta a istmului (porțiunea centrală a glandei).

Hormoni tiroida

Din punct de vedere funcțional, tiroida este responsabilă cu secreția a doi hormoni: T4 (tiroxina) și T4 (triiodotironina); sinteza hormonilor tiroidieni este dependentă de cantitatea de iod introdusă în organism prin alimentație.

Secreția glandei tiroide este controlată atent de către hipofiză prin intermediul hormonului TSH (hormon de stimulare tiroidiană). Hormonii tiroidieni sunt depozitați inițial la nivelul glandei tiroide, ulterior ajung pe cale sangvină la toate celulele și țesuturile din corp care au nevoie de ei.

Hipotiroidismul

Hipotiroidismul se caracterizează prin producția insuficientă de hormoni tiroidieni; glanda tiroidă, din diverse cauze, nu mai produce o cantitate adecvată de hormoni iar la nivelul organismului apare un deficit hormonal.

Cauze hipotiroidism

Există trei tipuri de hipotiroidism, în funcție de modalitatea de apariție:

• Hipotiroidism primar: scăderea sintezei de hormoni tiroidieni se datorează unei probleme structurale sau funcționale de la nivelul tiroidei;
• Hipotiroidism secundar: scăderea sintezei de hormoni tiroidieni se datorează unei patologii la nivelul glandei hipofize precum existența unor formațiuni tumorale locale, a adenoamelor hipofizare, a intervențiilor chirurgicale cerebrale, a traumatismelor cranio-cerebrale sau a iradierii;
• Hipotiroidism iatrogen: apare după îndepărtarea chirurgicală a tiroidei, după administrarea de iod radioactiv, în caz de administrare a radioterapiei la nivel cervical, sau la persoanele care administrează medicamente care blochează funcția tiroidiană.

Simptome hipotiroidism

Pacienții care se confruntă cu hipotiroidismul prezintă adesea următoarele simptome:

• Creștere ponderală prin încetinirea metabolismului bazal;
• Încetinirea tranzitului intestinal cu apariția constipației;
• Încetinirea bătăilor inimii: bradicardie;
• Stare permanentă de oboseală și somnolență;
• Intoleranță la frig;
• Mâinile și picioarele sunt reci;
• Tegumente reci, uscate, cu tentă galben-portocaliu;
• Fanere groase, cu denivelări și striații;
• Părul este friabil, subțire, fără strălucire;
• Rănile se vindecă mai greu;
• Vocea este răgușită;
• Apar dureri de mușchi și articulații;
• Cefalee intensă;
• Tulburări de memorie, de concentrare și de coordonare;
• Tulburări de echilibru și stări de amețeală;
• Tulburări de ciclu menstrual;
• Lentoare generalizată, depresie.

Diagnostic hipotiroidism

Pentru a stabili diagnosticul de hipotiroidism, este nevoie de un consult endocrinologic, de o ecografie tiroidiană și de analize de laborator. Dacă medicul suspicionează prezența hipotiroidismului, cel mai adesea, recomandă pacienților dozarea hormonilor tiroidieni T3 și T4 precum și a TSH ului. În hipotiroidism apar următoarele modificări hormonale: T3 scade, T4 scade, TSH crește.

De asemenea, se mai pot doza anticorpii antitireoperoxidază -ATPO pentru a exclude prezența tiroiditei autoimune. Buletinul de analize va fi completat cu o hemoleucogramă completă, profil lipidic, probe hepatice, probe renale precum și probe de coagulare.

Tratament hipotiroidism

În cazul pacienților cu hipotiroidism, în care există un deficit de hormoni tiroidieni, medicul endocrinolog recomandă un tratament de substituție tiroidiană, care are scopul de a suplimenta cantitatea de hormoni tiroidieni din corp.

Hormonii tiroidieni de sinteză se administrează pe stomacul gol, dimineața, pentru ca absorbția acestora să fie maximă și se recomandă evitarea administrării concomitente cu alte medicamente. După prima lună de tratament de recomandă repetarea profilului hormonal tiroidian pentru a stabili dacă doza terapeutică este cea potrivită și pentru a ajusta doza de medicament acolo unde este necesar.

Hipertiroidismul

Hipertiroidismul este o afecțiune endocrinologică care se caracterizează prin producția în exces a hormonilor tiroidieni; glanda tiroidă, din diverse cauze, secretă o cantitate prea mare de hormoni, iar efectele acestora se văd la nivelul întregului organism.

Cauze hipertiroidism

Există mai multe cauze care pot determina glanda tiroidă să producă hormoni tiroidieni în exces. Cele mai frecvente dintre acestea sunt:

• Gușa nodulară toxică: afecțiunea se caracterizează printr-o glandă tiroidă mărită în volum prin prezența unor noduli tiroidieni care secretă hormoni tiroidieni în exces; gușa nodulară este, la ora actuală, una din cele mai frecvente cauze ale hipertiroidismului;
• Boala Basedow Graves: este considerată o boală autoimună care se caracterizează printr-o glandă tiroidă mărită de volum, care secretă o cantitate foarte mare de hormoni tiroidieni;
• Nodulul tiroidian unic: afecțiunea se caracterizează prin prezența unui nodul tiroidian care secretă independent hormoni tiroidieni în exces; lăsat netratat, poate determina, în timp, apariția hipertiroidismului;
• Tratament pentru hipotiroidism administrat în exces: terapia de substituție hormonală, administrată pacienților care se confruntă cu o secreție scăzută de hormoni tiroidieni, poate determina hipertiroidism dacă dozele nu sunt stabilite corespunzător;
• Exces de iod: iodul în exces din alimentație sau din suplimente, poate determina apariția hipertiroidismului.

Simptome hipertiroidism

La nivelul organismului, hormonii tiroidieni își exercită efectul asupra unui număr foarte mare de țesuturi și organe, motiv pentru care excesul de hormoni tiroidieni va determina apariția unui număr foarte mare de manifestări. Cele mai frecvente sunt:

• Scădere în greutate, prin accelerarea metabolismului bazal;
• Accelerarea tranzitului intestinal și apariția diareei;
• Incapacitatea organismului de a tolera căldura;
• Transpirații abundente și sete intensă;
• Stare de oboseală permanentă;
• Schimbări bruște de dispoziție;
• Accelerarea bătăilor inimii- tahicardie;
• Palpitații;
• Tremor fin la nivelul extremităților;
• Senzație de slăbiciune musculară;
• Tulburări ale ciclului menstrual;
• Infertilitate atât la femei cât și la bărbați;
• Erupții urticariene tegumentare.

Diagnostic hipertiroidism

Pentru a stabili diagnosticul de hipertiroidism, este nevoie de un consult medical de specialitate în cabinetul medicului endocrinolog. În situația în care glanda tiroidă este foarte mărită de volum, se poate observa cu ochiul liber la baza gâtului sau poate fi palpată. Diagnosticul continuă cu analizele specifice de sânge: hormonii tiroidieni (FT4 și T3 ) sunt crescuți în timp ce TSH-ul este scăzut.

O modalitate utilă de a stabili diagnosticul de hipertiroidism este prin testul de captare al iodului radioactiv; testul presupune administrarea cu 24 ore înainte de test a unei pastile cu iod radioactiv, urmând ca, a doua zi, cu ajutorul unei sonde, să fie măsurat nivelul de iod captat de glanda tiroidă.

Din punct de vedere imagistic, ecografia tiroidiană poate fi extrem de utilă deoarece, cu ajutorul ultrasunetelor, această investigație oferă informații despre dimensiunea, forma și structura glandei tiroide; de asemenea, ecografic se pot obține informații despre vascularizația glandei.

Tratament hipertiroidism

În cazul pacienților cu hipertiroidism, scopul tratamentului este acela de a scădea cantitatea de hormoni secretați de glanda tiroidă. În acest sens, există mai multe variante de tratament, precum:

• Medicamente care împiedică tiroida să sintetizeze hormoni în exces: antitiroidienele de sinteză împiedică secreția hormonală a glandei tiroide și normalizează nivelul hormonilor tiroidieni din sânge; în felul acesta, simptomele produse de excesul hormonal, sunt ameliorate; dacă pacientul urmează tratament cu antitiroidiene de sinteză, trebuie să efectueze regulat consulturi endocrinologice precum și analize de laborator, pentru a monitoriza nivelul hormonilor tiroidieni  și pentru a preveni instalarea hipotiroidismului;
• Betablocantele: medicamentele betablocante nu acționează asupra sintezei de hormoni tiroidieni, în schimb reduc semnificativ manifestările cardiace întâlnite la pacienții care se confruntă cu hipertiroidismul; betablocantele controlează angina pectorală, tahicardia și palpitațiile;
• Intervenția chirurgicală: operația presupune îndepărtarea completă sau parțială, pe cale chirurgicală, a glandei tiroide; intervenția chirurgicală se efectuează de către un chirurg cu experiență, cu scopul de a trata hipertiroidismul; pacienții cu tiroidectomie totală trebuie să administreze toată viața terapie de substituție hormonală și să își verifice permanent nivelul hormonilor tiroidieni.

Bibliografie:

https://www.thyroid.org/hypothyroidism/

https://www.nhs.uk/conditions/underactive-thyroid-hypothyroidism/

https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/hyperthyroidism/symptoms-causes/syc-20373659

https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/14129-hyperthyroidism